Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 144/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIE Nr. 144
Ședința publică de la 23 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Susanu
JUDECĂTOR 2: Anca Ghideanu
JUDECĂTOR 3: Gabriela Scripcariu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei - Minori și familie - privind pe recurenta și pe intimatul, având ca obiect partaj bunuri comune împotriva deciziei civile numărul 253 din 02.04.2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta-intimată asistată de av. și intimatul-recurent asistat de av..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că dosarul este la al doilea termen de judecată, recursul declarat de recurenta-intimată este insuficient timbrat iar recursul declarat de intimatul-recurent este netimbrat.
Av. pentru recurenta-intimată, depune la dosar chitanța taxa judiciară de timbru în valoare de 5 lei, iar av. pentru intimatul-recurent depune la dosar chitanța taxa judiciară de timbru în valoare de 672,70 lei și 5 lei timbru judiciar.
Instanța acordă cuvântul cu privire la excepția tardivității cererii de recurs formulate de intimatul-recurent și a neîncadrării motivelor de recurs în disp. art. 304 proc. civilă, cât și cu privire la și excepția tardivității motivării cererii de recurs formulate de recurenta-intimată.
Doamna avocat, având cuvântul, cu privire la excepția tardivității solicită instanței a observa că această cauză a rămas în pronunțare la instanța de apel în luna aprilie, hotărârea i-a fost comunicată recurentului la data de 07.08.2008 la cabinetul domnului avocat, adresă la care s-a comunicat și hotărârea primei instanțe, care a fost atacată cu apel în termen legal. La o lună de la comunicarea hotărârii, recurent face cerere de comunicare a hotărârii la familia, și la numai 3 zile, face cerere de repunere pe rol și cerere de recurs, recurs care este motivat. Prin urmare, în aceste 3 zile tribunalul i-a comunicat intimatului hotărârea instanței de apel?, intimatul avea această hotărâre, însă, având în vedere că termenul de recurs era împlinit a înțeles să facă această cerere de repunere în termen pentru a obține admiterea cererii de recurs.
Cu privire la excepția nemotivării recursului promovat de recurenta-intimată, doamna avocat susține că aceasta a făcut cerere de recurs în condițiile în care nu a avut cunoștință de hotărârea instanței de apel, ulterior când s-a comunicat această hotărâre, a fost de acord cu soluția pronunțată și nu a mai înțeles să dea curs aceste cereri de recurs. Solicită instanței a aprecia cu privire la nemotivarea recursului.
De asemenea, apreciază că motivele de recurs ale intimatului-recurent nu se încadrează în nici un motiv de recurs prev. de art. 304 Cod proc. civilă și solicită admiterea excepției invocate. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Domnul avocat, având cuvântul, solicită instanței a constata că recursul declarat de recurenta-intimată nu este motivat.
Apreciază că recursul intimatului-recurent este în termen. Comunicarea trebuia să se facă la cabinetul de avocatură " " la etajul 1, ori această comunicare a fost afișată pe ușa clădirii, care cuprinde încă cel puțin 8 cabinete de avocatură. Prin urmare, afișarea pe ușa clădirii și nu pe ușa cabinetului, nu poate fi primită ca o procedură de afișare în mod legal și corect. Din acest punct de vedere, apreciază că nu a fost făcută comunicarea în termen.
Cu privire la susținerile doamnei avocat, precizează avocat, că în momentul în care s-a făcut cererea de recomunicare, dosarul se afla la Curtea de APEL IAȘI, și în aceste condiții a fost ușor să fie studiat dosarul.
Apreciază că recursul este în termen și se încadrează în motivele de legalitate. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 7870/25.06.2007 pronunțată de Judecătoria Iași s-au dispus următoarele:
Admite în parte cererea formulată de reclamanta, domiciliată în I, str. -. -, nr. 8, --10,. D,. 2,. 8 în contradictoriu cu pârâtul, cu același domiciliu.
Constată că părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri comune:
- Apartament situat în I, str. -. - nr. 8, -10,. D,. 2,. 8 în valoare de 114 400 lei;
- Autovehiculul cu nr. de înmatriculare - - 1745 lei;
- Autovehiculul cu nr. de înmatriculare - - 1712 lei;
- Două corpuri suspendate cu uși de sticlă - 100 lei
- tip soldat - 100 lei
- cu două uși cu blat imitație marmură - 100 lei
- chiuvetă - 50 lei
- bucătărie cu 4 taburete - 100 lei
- Covor mochetat - 50 lei
- frigorifică - 600 lei
- mochetată - 100 lei
- mochetată - 100 lei
- Mașină spălat - 400 lei
- Recamier 100 lei
- calculator - 150 lei
- 2 uși - 100 lei
- Covor plușat - 100 lei
- cu trei uși și vitrină - 200 lei
- dublu cu saltea - 300 lei
- Tv color - 300 lei
- Tv cu un raft - 100 lei
- Covor plușat 50 lei
- - 100 lei
- cu trei brațe - 20 lei
- Tv color Samsung 400 lei
- Bibliotecă cu 4 uși - 200 lei
- cu trei piese - 100 lei
- cu 2 uși - 100 lei
- Două fotolii fixe - 300 lei
- Covor plușat 100 lei
- cu 6 brațe - 50 lei
- Recamier cu vitrină - 150 lei
- 3 scaune cu - 90 lei
- 7 perne - 70 lei
- Două servicii Ť. - 50 lei
- Pahare - 50 lei
Valoare totală masă bunuri comune:121 337 lei.
Constată că părțile au avut următoarele cote de contribuție la dobândirea bunurilor comune: reclamanta - 60%, iar pârâtul 40 %, iar valoare cotelor acestora este72 802,2 lei cota reclamantei și 40 534,8 lei cota pârâtului.
Dispune ieșirea părților din indiviziune și le atribuie acestora următoarele loturi:
Reclamanteilotul format din:
1. Apartament situat în I, str. -. - nr. 8, -10,. D,. 2,. 8 în valoare de 114 400 lei
2. Două corpuri suspendate cu uși de sticlă - 100 lei
3. Recamier 100 lei
4. calculator - 150 lei
5. 2 uși - 100 lei
6. Covor plușat - 100 lei
7. cu trei uși și vitrină - 200 lei
8. dublu cu saltea - 300 lei
9. Tv color - 300 lei
Valoare totală lot = 114 750 lei
Pârâtuluilotul format din:
1. Autovehiculul cu nr. de înmatriculare - - 1745 lei
2. Autovehiculul cu nr. de înmatriculare - - 1712 lei
3. tip soldat - 100 lei
4. cu două uși cu blat imitație marmură - 100 lei
5. chiuvetă - 50 lei
6. bucătărie cu 4 taburete - 100 lei
7. Covor mochetat - 50 lei
8. frigorifică - 600 lei
9. mochetată - 100 lei
10. mochetată - 100 lei
11. Mașină spălat - 400 lei
12. Tv cu un raft - 100 lei
13. Covor plușat 50 lei
14. - 100 lei
15. cu trei brațe - 20 lei
16. Bibliotecă cu 4 uși - 200 lei
17. cu trei piese - 100 lei
18. cu 2 uși - 100 lei
19. Două fotolii fixe - 300 lei
20. Covor plușat 100 lei
21. cu 6 brațe - 50 lei
22. Recamier cu vitrină - 150 lei
23. 3 scaune cu - 90 lei
24. 7 perne - 70 lei
25. Două servicii Ť. - 50 lei
26. Pahare - 50 lei
27. Tv color Samsung 400 lei
Valoare totală lot =6 987 lei.
Pentru complinirea valorii loturilor obligă reclamanta să achite pârâtului suma de 31 547,8 lei cu titlu sultă.
Compensează cheltuielile de judecată efectuate de părți.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că:
Așa cum reiese din sentința civilă nr. 3708/29.03.2006 a Judecătoriei Iași ( fila 71 dosar), părțile au fost căsătorite în perioada 05.07.1980 - 29.03.2006 și au doi copii, majori, iar fiul în vârstă de 25 ani este diagnosticat cu tulburare schizo-afectivă, tip depresiv (fila 66 dosar).
Coroborând înscrisurile aflate la filele 6 și 18 dosar cu depozițiile martorilor audiați și cu susținerile părților (care nu au contestat aceste bunuri), instanța urmează a reține, din prisma art. 30 Codul familiei că următoarele bunuri sunt comune ale soților:
1. Apartament situat în I, str. -. - nr. 8, -10,. D,. 2,. 8 în valoare de 114 400 lei;
2. Autovehiculul cu nr. de înmatriculare - - 1745 lei
3. Autovehiculul cu nr. de înmatriculare - - 1712 lei
4. Două corpuri suspendate cu uși de sticlă - 100 lei
5. tip soldat - 100 lei
6. cu două uși cu blat imitație marmură - 100 lei
7. chiuvetă - 50 lei
8. bucătărie cu 4 taburete - 100 lei
9. Covor mochetat - 50 lei
10. frigorifică - 600 lei
11. mochetată - 100 lei
12. mochetată - 100 lei
13. Mașină spălat - 400 lei
14. Recamier 100 lei
15. calculator - 150 lei
16. 2 uși - 100 lei
17. Covor plușat - 100 lei
18. cu trei uși și vitrină - 200 lei
19. dublu cu saltea - 300 lei
20. Tv color - 300 lei
21. Tv cu un raft - 100 lei
22. Covor plușat 50 lei
23. - 100 lei
24. cu trei brațe - 20 lei
25. Tv color Samsung 400 lei
26. Bibliotecă cu 4 uși - 200 lei
27. cu trei piese - 100 lei
28. cu 2 uși - 100 lei
29. Două fotolii fixe - 300 lei
30. Covor plușat 100 lei
31. cu 6 brațe - 50 lei
32. Recamier cu vitrină - 150 lei
33. 3 scaune cu - 90 lei
34. 7 perne - 70 lei
35. Două servicii Ť. - 50 lei
36. Pahare - 50 lei.
mai sus menționate sunt cele care reies din concluziile expertizelor de specialitate care au fost efectuate în cauză, respectiv expertiza de evaluare a bunurilor mobile, expertiza auto și expertiza de evaluare a bunului imobil, cu precizarea că în acest din urmă caz a fost înlăturat coeficientul negativ de 10% din valoare imobilului, justificat de existența prezentei cauze.
În ceea ce privește aragazul, raportat la împrejurarea că la fila 151 dosar a fost depusă factura de achiziționare a acestui bun din care reiese că proprietarul acestuia este, instanța nu a reținut susținerea pârâtului că ar face parte din masa bunurilor comune, mai ales că pârâtul nu a dovedit prin nici un mijloc de probă contrariul, limitându-se la a susține că aragazul se află în apartamentul bun comun și că a fost folosit de familie, situație care însă nu este de natură a conferi caracterul de bun comun, în sensul art. 30 Codul familiei, aragazului.
Trebuie subliniat și faptul că, deși reclamanta a solicitat a se reține un drept de creanță în favoare sa cu privire la suma de 6 000 lei care a făcut obiectul a două contracte de împrumut, aceasta susține că aceste sume au fost folosite pentru achiziționarea de bunuri casnice sau pentru întreținerea altor bunuri comune.
Chiar în situația în care s-ar reține teza probatorie potrivit căreia doar reclamanta ar fi achitat aceste credite, acest lucru nu ar da naștere unui drept de creanță în favoarea acesteia față de pârât, ci ar fi relevant din prisma stabilirii cotei de contribuție la dobândirea bunurilor comune.
În ceea ce privește cota de contribuție a celor două părți la dobândirea bunurilor comune, există prezumția simplă că soții au contribuții egale în acest sens.
În cauza de față s-a apreciat că reclamanta a răsturnat această prezumție și a dovedit că a avut o contribuție mai mare la dobândirea bunurilor comune.
Această concluzie se desprinde în primul rând din analiza cărților de muncă ale celor două părți, din care reiese pe de o parte că reclamanta a lucrat în toată perioada căsătoriei, fără întrerupere, pe când pârâtul nu a avut loc de muncă în următoarele perioade din timpul căsătoriei: 01.07.1996 - 01.03.1997, 06.12.1999 - 25.11.2001, 31.01.2003 - 01.11.2003, 31.05.2004 - 05.09.2005, 10.10.2005 - 01.02.2006.
Deși pârâtul a susținut, iar martorul audiat la cererea lui a afirmat că acesta mai efectua lucrări în particular ca electrician, depoziția martorului este indirectă, în sensul că pârâtul i-a relatat acest lucru, nu conține detalii despre cuantumul sumelor obținute în acest mod sau despre frecvența acestor venituri și mai ales nu poate fi coroborată cu nici un alt mijloc de probă.;s-a mai susținut de către pârât că s-a ocupat de exploatarea unor suprafețe de teren pe care părinții lui și ai reclamantei le-eu dat în acest sens, însă din depozițiile martorilor reiese că ambii soți s-au ocupat cu acest lucru, pârâtul fiind cel care, în șomaj fiind, se ocupa de comercializarea fructelor sau a strugurilor.
Din prisma contribuției majorate a reclamantei retine instanța de fond că martora vorbește despre o sumă de bani pe care reclamanta a primit-o de la tatăl ei cu ocazia achitării avansului pentru cumpărarea apartamentului bun comun, situație despre care a luat cunoștință chiar de la tatăl reclamantei, că ambele martore audiate la cererea reclamantei vorbesc despre sume de bani pe care aceasta le primea periodic de la părinții săi, dar și despre consumul constant de alcool din partea pârâtului.
Nu în ultimul rând s-a avut în vedere din această perspectivă faptul că reclamanta a contribuit mai mult la dobândirea bunurilor comune prin ceea ce se cheamă "munca femeii în gospodărie", fiind cea care s-a ocupat de creșterea celor doi copii, mai ales de copilul care este bolnav psihic.
Revenind la cele două contracte de credit, acestea au fost contactate de reclamantă: contractul nr. 8048/ 13.02. 2003 încheiat cu CEC Sucursala I (filele 7 - 8 ds) și contractul nr. -/ 08.08.2003 încheiat cu BRD Sucursala I ( fila 70 ds).
Plata ratelor acestor credite s-a derulat într-o perioadă în care pârâtul a avut loc de muncă doar 7 luni, fiind șomer din 31.01.2003 până la 01.11.2003 și din 31.05.22004 până la 01.02.2006, cu o întrerupere de o lună ( 05.09.2005 - 10.10.2005) astfel că este evident că au fost achitate din veniturile reclamantei, fiind un argument în plus în a reține în favoarea acesteia o cotă de 60% la dobândirea bunurilor comune.
În temeiul art. 728 cod civil s-a dispus ieșirea părților din indiviziune și atribuirea părților loturi.
La formarea loturilor instanța a avut în vedere, din prisma art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă, în primul rând principiul potrivit căruia bunurile se împart în natură, de asemenea se va încerca o echilibrare valorică a loturilor și se vor avea în vedere pe cât posibil și opțiunile părților.
La atribuirea apartamentului s-a avut în vedere că reclamanta a optat pentru acesta, are un loc de muncă și este în măsură să achite sulta care va rezulta, iar pârâtul nu s-a opus.
Față de dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă instanța a compensat cheltuielile de judecată efectuate de părți cu titlu onorarii avocați, precum și pe cele efectuate cu titlu onorarii experți, taxe de timbru având în vedere și faptul că reclamanta trebuie să suporte cheltuielile ocazionate de expertize în proporție de 60%.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând în primul rând că s-a reținut greșit valoarea apartamentului bun comun, acesta fiind în fapt mult mai mare.
În al doilea rând, apelantul arată, în esență,că probatoriul administrat nu confirmă cota de 60% reținuta în favoarea intimatei.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.
Prin decizia civilă nr. 253/02.04.2008 a Tribunalului Iașia fost admis apelul promovat de către pârâtul contra sentinței civile nr. 7870/25.06.2007 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o schimbă în parte în sensul că:
S-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei toate bunurile indicate în sentința apelată, dintre care apartamentul situat în I, str. -. - nr. 8, --10,. D,. 2,. 8, în valoare de 210.220 RON.
Valoarea totală a masei bunurilor comune este de 218.557 lei.
Valoarea cotei procentuale a reclamantei este de 131.134 lei, iar a pârâtului este de 87.423 lei.
A fost atribuit reclamantei lotul compus din bunurile arătate în sentința apelată, în valoare totală de 211.570 lei.
Pentru realizarea valorică a loturilor a fost obligată reclamanta să achite pârâtului suma de 80.436 lei.
Au fost păstrate restul dispozițiilor sentinței apelate ce nu contravin prezentei decizii.
A fost obligată intimata să plătească apelantului 2008 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a se pronunța în acest sens, tribunalul a reținut următoarele: În mod legal instanța de fond, în urma unei atente și riguroase analize a ansamblului probator a stabilit masa bunurilor comune și cotele de contribuție cuvenite părților, reținându-se în mod just o cotă de 60% în favoarea reclamantei.
Tribunalul a reținut că dreptul de proprietate comună devălmașă a soților este de natură legală și își are temeiul în comunitatea de bunuri.
Deoarece proprietatea devălmașe se caracterizează prin necunoașterea cotei ideale a fiecărui codevălmaș din masa bunurilor comune, la partaj instanța trebuie să stabilească cota fiecărui soț, iar stabilitatea cotei se face în raport cu contribuția avută la dobândirea bunurilor. Prezumția că soții au contribuit în mod egal la dobândirea bunurilor comune, operează numai în lipsa unor probe din care să rezulte că aportul unuia dintre ei a fost mai mare.
Ori, în cauza dedusă judecății,contribuția majorată a reclamantei la dobândirea bunurilor comune rezultă din coroborarea probei cu înscrisuri cu depozițiile martorilor audiați la fond.
Astfel, tribunalul a reținut că pârâtul a fost angajat sporadic, doar în perioadele 1.07.1996-1.03.1997; 6.12.1999-25.11.2001; 31.01.2003-1.11.2003; 31.05.2005-5.09.2005; 10.10.2005-1.02.2006 astfel cum rezultă din cartea de muncă în timp ce reclamanta a fost angajată pe toată perioada căsniciei.
Deși apelantul a invocat faptul că a lucrat ca electrician obținând venituri suplimentare, depozițiile martorilor și (filele 72,73 dosar fond) nu sunt relevante deoarece martorii cunosc doar de la pârât aceste aspecte și nu au putut preciza nici măcar cu aproximație sumele obținute și perioadele în care se obțineau venituri suplimentare din aceste activități.
Pe de altă parte tribunalul a constatat din declarațiile coroborate ale martorilor și că pârâtul consuma o mare parte a veniturilor sale pentru procurarea de băuturi alcoolice; că reclamanta a fost în permanență ajutată de părinții săi cu bani și cu produse agricole, că reclamanta a contractat două credite folosite pentru cumpărarea de bunuri comune și pentru alte cheltuieli casnice, credite care au fost restituite exclusiv din veniturile intimatei-reclamante.
În plus, instanța de control judiciar a reținut că în mod constant s-a statuat, în doctrina și practica în materie că activitatea depusă de soție în gospodărie trebuie avută în vedere la stabilirea cotei de contribuție la dobândirea bunurilor comune.
În consecință, în speță, în mod legal și temeinic s-a avut în vedere la stabilirea cotei de 60% în favoarea reclamantei și contribuția acesteia la creșterea și educarea copiilor și la treburile gospodăriei, mai ales în condițiile în care unul dintre copiii părților are o stare de sănătate deosebit de precară ce impune o atenție sporită și o supraveghere atentă.
Tribunalul a constatat însă că fiind întemeiat motivul de apel referitor la stabilirea greșită a valorii bunului imobil, situat în I, str. -. - nr. 8 chiar și intimata achiesând de altfel, la valoarea stabilită prin raportul de expertiză tehnică efectuat în apel d e expert ing. respectiv 210.220 RON.
În considerarea celor anterior expuse tribunalul în baza art. 296 Cod procedură civilă a admis apelul și a schimbat în parte sentința apelată dispunând în sensul celor cuprinse în prezenta decizie.
Astfel, instanța a constatat că valoarea totală a masei bunurilor comune este de 218.557 RON și a dispus în baza art. 742 Cod civil și art. 673 ind. 10 Cod procedură civilă obligarea reclamantei la plata sumei de 80.436 RON către pârâtul pentru realizarea valorică a lotului cuvenit acestuia.
Văzând dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă intimata, aflată în culpă procesuală, a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată către apelant.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanta-recurentă și pârâtul-recurent.
La termenul de judecată din 25.09.2008, av. pentru recurenta-intimată a invocat excepția tardivității declarării recursului în timp ce av. pentru intimatul-recurent a invocat excepția tardivității motivării cererii de recurs formulate de recurenta-intimată.
La termenul de judecată din 23.10.2008 instanța a pus în discuția contradictorie a părților aceste excepții cât și excepția neîncadrării motivelor de recurs formulate de în dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.
Părțile nu au formulat întâmpinări cu privire la recursurile declarate de fiecare dintre ele.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepțiilor invocate de părți și de instanță, Curtea reține următoarele:
Cu privire la excepția tardivității recursului promovat de, Curtea verificând modalitatea în care a fost comunicată acestuia decizia civilă nr. 253/02.04.2008 a Tribunalului Iași constată că procedura de comunicare nu a fost corect îndeplinită.
Astfel conform procesului-verbal de predare a hotărârii pronunțată de instanța de apel, depus la fila 88 dosar Tribunalul Iași, rezultă că procedura de comunicare a fost realizată prin afișare, actul fiind afișat pe ușa principală a clădirii, imobil în care se află cel puțin 8 cabinete avocatură, în loc de a fi afișată pe ușa principală a locuinței destinatarului, respectiv la Cabinet av..
Termenul pentru declararea căii de atac a recursului curge de la data comunicării legale a hotărârii ceea ce în cauză nu s-a întâmplat.
În aceste condiții recursul promovat de este formulat în termen.
La termenul din 23.10.2008 Curtea a pus în discuția contradictorie a părților excepția vizând neîncadrarea motivelor de recurs formulate de în dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.
Se impune precizarea că recursul este o cale extraordinară de atac, iar motivele de recurs sunt doar cele limitativ prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, care reprezintă cauza recursului.
Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute limitativ de art. 304 pct. 1-9 Cod procedură civilă.
Art. 302 ind. 1 alin. 1 lit. "c" Cod procedură civilă prevede că cererea de recurs va cuprinde: "motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor" sau, după caz, mențiunea că "motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
De aici rezultă că motivarea recursului trebuie să realizeze două condiții cumulative: arătarea motivului de recurs, adică identificarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă și dezvoltarea acestuia, în sensul de critici formulate modului de judecată al instanței, raportat la motivul de casare arătat, regulă care se aplică separat fiecărui motiv de casare în parte.
În cauză, recurentul a precizat că motivele sale de recurs se încadrează în dispozițiile art. 10 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs a arătat că deși a făcut dovezi din care rezultă contribuția egală la dobândirea bunurilor comune - respectiv sume împrumutate doar de el cu titlu de credit și achitate tot de el integral - instanța nu le-a luat în considerare.
Este lesne de observat că recurentul nu face critici relative la nelegalitatea hotărârii pronunțate de instanța de apel. aspectele invocate prin acest motiv de recurs se cantonează doar în jurul unor motive de netemeinicie, decurgând din modalitatea de apreciere a probatoriului administrat, împrejurări care nu mai pot cădea sub cenzura instanței de recurs întrucât punctul 11 al art. 304 Cod procedură civilă a fost abrogat.
În aceste condiții urmează ca în baza dispozițiilor art. 306 Cod procedură civilă să se constate nulitatea recursului formulat de împotriva deciziei Tribunalului Iași nr. 253/02.04.2008.
Referitor la recursul declarat de la data de 08.07.2008, Curtea reține că la fila 3 dosar Curtea de APEL IAȘI se află doar declarația de recurs în care s-a consemnat că motivele de recurs urmau a fi depuse în termen legal.
Potrivit art. 303 alin. 1 Cod procedură civilă "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs".
Intimata-recurentă nu a înțeles să depună ulterior motivele de nelegalitate ale deciziei pe care a înțeles să o atace.
În aceste condiții, față de atitudinea procesuală pe care a înțeles să o adopte, în cauză sunt operante dispozițiile art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă, conform căruia recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
Urmează, în consecință, să se constate nulitatea recursului formulat de reclamanta-recurentă împotriva deciziei civile nr. 253/02.04.2008 pronunțată de Tribunalul Iași care va fi menținută.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Constată formulat în termen recursul promovat de.
Constată nule recursurile declarate de reclamanta recurentă și pârâtul recurent împotriva deciziei civile nr. 253/02.04.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, hotărâre pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 octombrie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași: -,
18.11.2008
2 ex.-
Președinte:Claudia SusanuJudecători:Claudia Susanu, Anca Ghideanu, Gabriela Scripcariu
| ← Divort. Decizia 13/2010. Curtea de Apel Tg Mures | Situație juridică minor. Decizia 102/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
