Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 241/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - partaj bunuri comune -
(Număr în format vechi 317/MF/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILA Nr. 241
Ședința publică de la 6 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Pascu JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
- - - - PREȘEDINTE SECTIE
- - - - JUDECĂTOR 3: Gabriel Viziru
Grefier: - -
********************************************
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică din data de 29 septembrie 2008, dezbateri ce au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind recursul declarat de pârâta împotriva deciziei nr. 188 din 16 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamant și intervenient.
Deliberând.
CU RTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin încheierea de admitere in principiu din 3 martie 2006, s-a admis in principiu acțiunea principală, formulată de reclamantul, cererea reconvențională formulată de pârâta si cererea de intervenție formulată de interv., constatându-se că părțile au dobândit in timpul căsătoriei cu contribuție egală următoarele bunuri: casă compusă din 6 camere, sală, bucătărie si baie, situată in satul, com., jud. G, un garaj transformat in spațiu comercial, 3 garnituri de mobilă pentru dormitor, un TV color marca, un aragaz, o mașină de spălat marca A -, 3 covoare persane, butelie de aragaz, un frigider Artic, 6 butoaie din lemn, o fântână din 15 tuburi acoperită cu tablă, un de porci, unul de păsări, o sobă teracotă la parterul casei, gard din beton si scândură la stradă pe. de 28 - 30 m, un pătul pe furci de fier acoperit cu tablă, gard împrejmuitor pe laterale din sârmă si lemn, imobilele terenuri si construcții situate in com., sat., jud. G cuprinse in contractul de întreținere autentificat sub nr. 1287 din 18 aprilie 2006 si contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 257 din 14 ian. 1992, 5 damigene 50 litri fiecare, un plug, o prășitoare, un camion ( car)
S- constatat că intervenientul realizat următoarele îmbunătățiri la casa si in curtea părților: vopsirea cu lavabilă a întregului exterior casei, dat cu grund si bronz acoperișul casei, reparații la tencuiala din exterior casei, a turnat placă din ciment la intrarea in curtea casei, înlocuit acoperișul bucătăriei cu tablă si reparat coșul, a făcut porți din scândură la intrarea in curte, gard din sârmă în spatele casei de cca. 20 - 30 lungime.
A respins ca neîntemeiată cererea reclamantului de partajare a celor două autovehicule, precum și cererea reconvențională cu privire la celelalte bunuri.
A respins cererea de intervenție ca neîntemeiată, cu privire la celelalte îmbunătățiri. A dispus ieșirea părților din starea de comunitate de bunuri, precum și efectuarea unei expertize tehnice în vederea evaluării și lotizării bunurilor, la evaluare avându-se în vedere valoarea de circulație actuală a bunurilor, gradul de uzură, modul de folosire și utilitatea pentru părți.
Prin sentința civilă nr. 1910 din 7 sept. 2006 Judecătoria Tg. a admis in parte acțiunea civilă pentru partaj bunuri comune formulată de reclamantul împotriva pârâtei, in parte cererea reconvențională formulată de pârâta - reclamantă si in partea cererea de intervenție formulată de interv..
Au fost atribuite părților bunurile conform variantei a II- din raportul de expertiză, astfel:
Lotul nr. I fost atribuit recl. si se compune din bunuri in valoare de 95.560,90 lei după cum urmează: casa compusă din 6 camere situată în satul, fântâna, de porci, de păsări, soba de teracotă la parter, gard de beton la stradă, pătul pe furci de fier, terenurile din varianta I cu suprafețele de 728.p ( a) - teren curți construcții intravilan, învecinat la N-, moștenitorii, la - moștenitorii, la V- drumul județean; 430.p (b) - teren pășune extravilan situat în pct." Dealul ", învecinat la N-, la E-Dealul muierii, la -, la - pădurea, terenul este individualizat cadastral prin tarlaua 71 parcela 6978 conform extrasului de plan cadastral; 3568.p teren extravilan situat în pct." " învecinat la -, la E- pădure, la -, la V- apa, terenul este individualizat cadastral în tarlaua 72 parcelele 7211 și 7212 conform extrasului de plan cadastral; 1146.p teren pășune extravilan situat în pct. "" învecinat la -, la E-rest de proprietate, la S- la V- drum comunal, terenul este individualizat cadastral în tarlaua 96 parcela 6068 conform planului cadastral, suprafața de 535.p (e) teren arabil extravilan situat în pct. "" cu vecini la N- G, la E-apa, La S-, la V- rest de proprietate, individualizat cadastral în tarlaua 96 parcela 9069; suprafața de 8903.p (f) teren arabil extravilan situat în pct." " învecinat la N-. La E- pădurea, la S-, la V-drumul dealu viului individualizat cadastral îăn tarlaua 95 parcela 9033 conform extrasului de plan cadastral, 750.p (g) teren pășune extravilan situat în pct." între păduri" învecinat la N-pădurea, la - pădurea, la S-, la V- pădurea individualizat cadastral în tarlaua 96 parcela 9808; 1473.p ( h) teren pășune extravilan situat în pct." " învecinat la N-, la E- pădurea, la S-, la E- pădurea, individualizat cadastral în tarlaua 72 parcelele 7193 și 7194; 2282.p (j) teren arabil extravilan situat în pct." între drumuri" învecinat la N-. La - drum comunal, la S-, la - drumul comunal, individualizat cadastral în tarlaua 96 parcela 9077/1; 1736.p (k) teren arabil extravilan situat în pct. "dealul viului - " învecinat la N-, la E- Dealu viului, La S-, la - matca individualizat cadastral în tarlaua 120 parcela 12730; 1204.p (m) teren pășune extravilan situat în pct."" învecinat la N-, la E-pădurea, La -, la - pădure individualizat cadastral în tarlaua nr. 72 parcela 7204 conform extrasului de plan cadastral; 1113.p (n) teren arabil extravilan situat în pct." " învecinat la N-, la E-pădurea, la - la V- drumul individualizat cadastral în tarlaua 97 parcela 7204; 1987.p (o) teren pășune extravilan situat în pct. " " învecinat la N-, la E- drumul comunal, la - pădurea, individualizat cadastral în tarlaua 95 parcela 9049 conform extrasului de plan cadastral; 1913.p (s) teren arabil intravilan situat în pct." la cimitir" cu vecinii la N-, la E-drumul județean, la - drum cimitir, la E- rest proprietate, individualizat cadastral în tarlaua 22 parcela 124; 1682. (t) teren arabil extravilan situat în pct. "la cimitir" învecinat la N-, la E-rest proprietate, la S- la V-pădurea, individualizat cadastral în tarlaua 99 parcela 9484; 2178.p (ț) teren arabil extravilan situat în pct." la cimitir" învecinat la N-, la E-rest proprietate, la S-, la V-rest proprietate, individualizat cadastral în tarlaua 99 parcela 9483; 1300.p (y) teren arabil intravilan situat în pct." " învecinat la N-moștenitorii, la E-apa, la S-, la V-drum județean individualizat cadastral în tarlaua nr. 4 parcela 212 conform extrasului de plan cadastral.
Pârâtei i s-a atribuit lotul nr.2 compus din garajul transformat în magazie, garnituri mobilă(3) TV color, aragaz, mașină de spălat, trei covoare persane, butelie aragaz,m frigider Arctic, 6 butoaie de lemn, casa cu trei camere descrisă în contractul de întreținere nr. 1287 /18.04.1996, șopron și pătul aferent, grajd de vite și fânar, 5 damigene a 50, un plug, o prășitoare, un camion(car) și terenurile din varianta I cu suprafețele de: 268.p(i) teren vie, intravilan situat în pct." " cu vecinii la N-, la E- apa, la S-, la V-drum județean individualizat cadastral în tarlaua 4 parcela 163; 578.p (l) teren arabil extravilan situat în pct."" învecinat la N-, La E-pădurea, la S-, la V-drum agricol, individualizat cadastral în tarlaua 96 parcela 9100 conform extrasului de plan cadastral; 840.p (p) teren fânețe extravilan situat în pct." " învecinat la N-, la E-apa, La S-, la V- pădurea, individualizat cadastral în tarlaua 96 parcela 9133; 385.p(r) teren pășune extravilan situat în pct." " învecinat la N-, la E-rest proprietate, la S-, la V-pădure individualizat cadastral în tarlaua 119 parcela 12665; 1118.p (s) teren vie extravilan situat în pct." " învecinat la N-, la E-drum agricol, la S-, la V-rest proprietate individualizat cadastral în tarlaua 119 parcela 12666; 4241.p (u) teren arabil extravilan situat în pct." la " învecinat la N-drum comunal, la E-drum comunal, la S- victoria, a, la E-drum comunal, individualizat cadastral în tarlaua 120 parcelele 12701 și 12708 conform extrasului de plan cadastral anexat; 581.p (v) teren arabil extravilan, situat în pct."ploscuța" cu vecinii, la N-moștenitorii, la E-apa, la S-moștenitorii, la V-pădurea, individualizat cadastral în tarlaua 96 parcela 9147 conform extrasului de plan cadastral; 1451.p (x) teren pășune extravilan situat în pct."-" învecinat la N-moștenitorii la E-pădurea, la S-moșt., la E-pădurea, individualizat cadastral în tarlaua 96 parcela 9157 cf. extrasului de plan cadastral, cota de 8/24 din 5000.p adică 1667.p (z), bunuri în valoare totală de 43.078,90 lei, a fost obligat reclamantul să-i plătească pârâtei suma de 26.219,49 lei cu titlu de sultă.
A fost obligat reclamantul să plătească interv. suma de 5304,60 lei cu titlul de despăgubiri civile si respinsă cererea reclamantului de partajare celor 2 autovehicule, precum si cererea reconvențională cu privire la celelalte bunuri.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de intervenție cu privire la celelalte îmbunătățiri.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 1600 lei - cheltuieli de judecată.
Pentru pronunța această sentință, prima instanță reținut că cele mai multe bunuri au fost dobândite de la numita - reclamantului, iar imobilul casă cu 6 camere nu se poate împărți comod in natură, întrucât constituie singură unitate locativă, neavând grup social si bucătărie la etaj, iar tensiunile dintre părți sunt accentuate pentru a putea folosi același imobil.
Că, și terenurile incluse la partaj provin de la autorii reclamantului neputând fi împărțită fiecare de teren, întrucât acest lucru ar duce la divizarea prea mult a imobilelor, provocând o scădere importantă a valorii acestora.
Împotriva sentinței și a încheierii de admitere în principiu reclamantul și pârâta au declarat apel.
Reclamantul a criticat sentința pentru faptul că în mod greșit s-a atribuit în lotul pârâtei garajul transformat in magazin, deoarece fiind situat la intrarea in curtea casei, starea conflictuală s-ar accentua prin atitudinea șicanatoare pe care aceasta ar avea -o. Că, greșit instanța exclus din masa partajabilă cele două autoturisme, întrucât acestea au fost înstrăinate de pârâtă fără acceptul său in perioada când era plecat din țară.
Pârâta, a criticat -ul si sentința pentru faptul că greșit prima instanță atribuit in lotul reclamantului întreaga casă P+ 1 compusă din 6 camere, care este bun comun realizat de cei doi soți, iar pârâtei, i s-a dat casa cu 3 camere descrisă în contractul de întreținere, ce a aparținut mătușii reclamantului, dar care nici aceasta nu aparține în întregime foștilor soți și.
Că, imobilul casă cu parter si etaj, formează două unități locative, fiind asigurat accesul la etaj prin scara exterioară, astfel încât acesta este comod partajabil în natură.
A mai invocat pârâta că prin atribuirea casei reclamantului, aceasta este dezavantajată ca urmare a faptului că fiul acesteia, intervenientul, a făcut îmbunătățiri și pârâta este alături de cei trei copii rezultați din căsătorie, reclamantul lucrând în Italia.
S-a arătat că greșit s-a inclus in masa partajabilă casa cu 3 camere ce a făcut obiectul contractului de întreținere nr. 1287 din 18 aprilie 1996, deoarece, a vândut doar 2 /3 din casa de locuit, pătul, perdea si 2 fânare in 1996.
A arătat că după decesul vânzătoarei a avut loc un proces de partaj între rudele acesteia și succesorul în drepturi, iar lotul, cuprindea camera 1 si 2 si sala deschisă.
Că, in sentința nr. 2638 din 12 iun. 2000, din casa cu etaj veche Lotul nr. 4 - tru a primit camera 3 și 4, iar Lotul nr. 5 - a primit din aceeași casă, sală și beci și astfel în partaj trebuiau incluse doar două camere.
A invocat recurenta că în dispozitivul sentinței nu sunt trecute evaluările la casa din lemn P +1,șopron și pătul, grajd de vite și fânar.
O altă critică adusă sentinței a vizat faptul că in lotul pârâtei s-au trecut terenuri neproductive de calitate inferioară.
Prin decizia nr. 2495/05.12.2006 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-( nr. în format vechi 3644/2006) au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de reclamantul și pârâta.
Prin decizia nr. 276/28.11.2007 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA -Secția Minori și Familie s-a admis recursul formulat de pârâta și intervenientul împotriva deciziei nr. 2495/.05.12.2006 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
A fost casată decizia și trimisă cauza spre rejudecare în apel Tribunalului Gorj.
S-a reținut că, masa bunurilor de împărțit în cauza de față are valoarea mai mare de 100.000 lei, hotărârea pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești nu face parte din categoria hotărârilor prevăzute expres de disp. art. 2821.pr.civilă pentru a fi supusă recursului, situație în care calea de atac împotriva acestei hotărâri era apelul, iar Tribunalul Gorj în conformitate cu disp. art. 2 alin. 2.pr.civilă este competent să soluționeze această cale de atac ca instanță de apel și nu ca instanță de recurs.
Cu prilejul rejudecării apelurilor după casare s-a luat un interogatoriu apelanților.
Ambii apelanți au arătat cu prilejul interogatoriului că au renovat casa cumpărată de la prin contractul de vânzare-cumpărare, că terenul de sub casa atribuită în lotul reclamantului este terenul de 728.p indicat în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 257/1992, iar pe acest teren nu există două case de locuit, fiind în prezent o singură casă, respectiv cea atribuită în lotul reclamantului, cumpărată de la și renovată de către cei doi soți.
Au mai susținut că nici unul din copiii rezultați din căsătoria părților nu locuiesc în această casă fiind toți plecați din localitate.
În apel s-a depus la dosar de către apelanta pârâtă copie după sentința civilă nr. 2638/2000 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești, redactată cf. OG 13/1998, certificatul nr- din 07.04.2008 emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, în raport de care apărătorul apelantei pârâte a solicitat suspendarea soluționării apelurilor până la soluționarea cererii de strămutare ce are termen la data de 07.07.2008, cererea de suspendare fiind respinsă de către instanță având în vedere că nu s-a dispus de către Înalta Curte de Casație și Justiție suspendarea judecării apelurilor conform art. 40 cod proc. civ.
În ședința publică din 11.04.2008 s-a pus în vedere apărătorului apelantei pârâte să depună la dosar sentința civilă nr. 2638/2000 cu motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței la pronunțarea acelei sentințe, având în vedere că aceasta nu a fost depusă în întregul său, astfel că, ulterior s-a depus la dosar sentința civilă nr. 2638/2000 în întregul său, precum și decizia nr. 1905/2001 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA.
Apărătorul apelantului reclamant a depus la dosar adresa nr. 2168/25.08.2006 emisă de Consiliul Local.
După depunerea sentinței civile nr. 2638/2000 în întregul său s-a luat un interogatoriu apelantei pârâte care a arătat că, a fost partajată prin sentința depusă la data de 09.05.2008 în instanță, casa cu 4 camere indicată în contractul de vânzare-cumpărare și nu cea din contractul de întreținere încheiat cu defuncta.
Apărătorul apelantei pârâte a solicitat efectuarea în cauză a unei noi expertize în construcții și a unei expertize topo pentru a se stabili dacă imobilul casă de locuit repartizată în lotul apelantei pârâte a fost partajată sau nu conform sentinței civile nr. 2638/2000 a Judecătoriei Tg-Cărbunești și pentru a se efectua și alte variante de lotizare cu privire la terenuri și la construcții.
Cererea a fost respinsă de către tribunal avându-se în vedere răspunsul la interogatoriu dat de către apelanta pârâtă în apel cât și sentința civilă 2638/2000 a Judecătoriei Tg-Cărbunești depusă în întregul său, decizia nr. 1905/21.03.2001 a Curții de APEL CRAIOVA și decizia civilă nr. 4914A/13.10.2000 a Tribunalului Gorj. Nu s-a impus completarea probatoriului pentru verificarea acestor aspecte, rezultând clar din hotărârile judecătorești coroborate cu interogatoriul apelantei pârâte că, a făcut obiectul partajului soluționat prin sentința civilă nr. 2638/12.06.2000 a Judecătoriei Tg-Cărbunești, casa cu 4 camere, cu sală la etaj și beci la parter descrisă în contractul de vânzare-cumpărare încheiat între și apelantul reclamant, aflat la fila 20 și nu casa de locuit descrisă în contractul de întreținere aflat la fila 16 în dosarul instanței de fond încheiat între și apelantul, la data de 18.04.1996, această din urmă locuință fiind repartizată prin dispozitivul sentinței apelate în lotul apelantei pârâte, imobil așa cum a fost descris în contractul de întreținere nr. 1287/18.04.1996.
Ca atare, este fără relevanță că imobilul descris în contractul de vânzare-cumpărare încheiat între reclamant și defuncta autentificat sub nr. 257/1992 a fost partajat prin sentința civilă nr. 2638/12.06.2000, apelanta pârâtă nefiind prejudiciată în acest mod de vreme ce în lotul acesteia a fost repartizată locuința descrisă în contractul de întreținere nr. 1287/1996.
Nici celelalte critici formulate de apelanți nu sunt fondate.
Prin decizia nr. 188 din 16 mai 2008 Tribunalul Gorja respins ca nefondate apelurile civile declarate de apelantul reclamant și apelanta pârâtă, împotriva sentinței civile nr. 1910/07.09.2006 și a încheierii de admitere în principiu din 03.03.2006 pronunțate de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr. 4997/2005.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere următoarele:
Din depozițiile martorilor audiați a rezultat că cele două autovehicule au fost vândute de către pârâtă în timpul căsătoriei cu acordul reclamantului pentru creșterea și educarea minorilor rezultați din căsătorie, reclamantul dându-și acordul prin telefon la vânzarea autoturismului Break, astfel că, pârâta a înstrăinat cele două autoturisme în baza mandatului tacit reciproc între soți cf. art. 35 din fam. și ca atare corect acestea nu au fost incluse la masa partajară.
Prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 1287/18.04.1996, reclamantului, i-a înstrăinat acestuia mai multe suprafețe de teren cât și cota de 2/3 dintr-o casă de locuit, dintr-un pătul, dintr-o perdea și două fânării construite din lemn, acoperite cu tablă, casa fiind compusă în întregime din 3 camere și beci.
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 257/14.01.1992, defuncta a înstrăinat reclamantului imobilele proprietatea sa din com., sat, compusă din teren în suprafață de 728.p și o casă de locuit situată pe acest teren construită din bolțari și lemn acoperită cu tablă, formată în întregime din 2 camere și sală la etaj și două camere și beci la parter, imobil ce a fost partajat prin sentința civilă nr. 2638/2000 a Judecătoriei Tg-Cărbunești.
Prin încheierea de admitere în principiu au fost incluse la masa de împărțit imobilele și terenuri construcții dobândite în baza contractului de întreținere autentificat sub nr. 1287/18.04.1996 respectiv terenurile menționate în acesta și cota de 2/3 dintr-o casă de locuit, un pătul, dintr-o perdea și din două fânării construite din lemn, acoperite cu tablă, casa fiind compusă în întregime din 3 camere și beci, astfel încât critica adusă sentinței în ce privește includerea în întregime la masa partajabilă a întregii case este nefondată.
A rezultat din interogatoriul luat în apel, aflat la fila 19 din dosar că, reclamantul și pârâta au reconstruit împreună casa cumpărată de la prin contractul de vânzare-cumpărare, astfel că, pe terenul de 728.p indicat în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 257/1992 în prezent se află o singură casă, cea cu 6 camere, respectiv cea reconstruită de cei doi foști soți și care ulterior a fost repartizată în lotul reclamantului.
În suplimentul la raportul de expertiză cei doi experți și-au menținut punctul de vedere că imobilul repartizat în lotul reclamantului nu poate fi partajat în două unități locative, argumentând că are o singură bucătărie și un singur grup social care nu pot fi folosite în comun. Ca atare, s-a apreciat de către tribunal că este imposibilă conviețuirea foștilor soți în același imobil, astfel criticile apelantei pârâte cu privire la modalitatea de lotizare a locuinței, nu sunt fondate.
A rezultat din actele de la dosar și din depozițiile martorilor că cele mai multe bunuri,ca și terenurile provin de la reclamantului în baza contractelor amintite și de la autorii reclamantului, astfel că acesta este argumentul pentru care s-a omologat raportul de expertiză in varianta a 2 de lotizare. S-a mai reținut de către tribunal că divizarea peste măsură a terenurilor ar duce la scăderea valorii acestora, iar în lotul pârâtei nu au fost atribuite terenuri de o calitate inferioară cum a susținut aceasta în apel, ci terenuri având categoria de folosință arabil, vie, fânețe, pășuni, terenuri amplasate atât în intravilan, cât și în extravilan.
În vederea diminuării sultei, pe de o parte, iar pe de altă parte avându-se în vedere amplasamentul acestuia și faptul că reclamantul din 2002 locuit în Italia lucrând acolo, garajul transformat în magazin a fost atribuit în mod justificat în lotul pârâtei.
S-a constatat astfel că la formarea și compunerea loturilor părților au fost respectate dispozițiile art.741 cod civil, iar criticile apelanților nu sunt fondate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelanta pârâtă, în termen, motivat și timbrat, criticând-o pentru nelegalitate.
Criticile sunt în esență următoarele: instanța de apel nu a intrat în cercetarea fondului, motiv ce atrage casarea deciziei. În susținerea acestui motiv de recurs arată că tribunalul nu a analizat toate motivele de apel invocate; instanța de apel, procedând la judecata apelului după casare, nu a respectat dispozițiile instanței superioare; instanța nu a dat dovada de rol activ fiind încălcat dreptul la apărare; referitor la IAP, a arătat că greșit s-a reținut la masa bunurilor împărțite toate construcțiile descrise în contractul de întreținere cu numita, deoarece aceasta după încheierea contractului de întreținere a fost chemată în judecată pentru partaj succesoral, iar prin sentința pronunțată în acel litigiu a primit în lot doar 2 camere din respectivele construcții. În susținerea acestui motiv de apel a depus la dosar sentința civilă nr. 2638/2000 a Judecătoriei Tg.Cărbunești, însă a fost apreciat greșit și părtinitor de către instanța de apel atunci când a reținut că prin acea sentință au fost partajate construcțiile din actul de vânzare-cumpărare și nu cele din contractul de întreținere. Prin motivele de apel s-a solicitat efectuarea unei noi expertize pentru a se propune noi variante de lotizare, inclusiv variantă de lotizare în natură a casei cu parter si etaj construită de parți în timpul căsătoriei, deoarece expertul constructor a arătat ca acest imobil nu poate fi comod partajat în natură fără a fi efectuare lucrării suplimentare.
În concluzie, solicitat admiterea recursului, casarea deciziei cu trimiterea cauzei pentru rejudecare.
Analizând recursul de față, în raport cu motivele invocate, cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale aplicabile, Curtea îl va admite ca fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul arată că soții au dobândit împreună, printre alte bunuri, o casă de locuit compusă din 6 camere, sală, bucătărie și baie.
Prin cererea reconvențională de la 31 oct. 2005 - fila 13 dosar fond, pârâta solicită complinirea masei partajabile cu o serie de bunuri imobile enumerate în cerere, cu precizarea că au fost dobândite de soți în timpul căsătoriei în cote egale, prin două acte, respectiv contract de vânzare cumpărare și contract de întreținere, înstrăinător fiind, reclamantului (soră de tată), în anii 1992 - autentificat cu nr. 257 din 14 ianuarie și 1996 - autentificat sub. nr. 1287 din 18 aprilie, depuse ca atare în copie la filele 16-20 dosar fond.
Prin încheierea de admitere în principiu s-au reținut ca făcând parte din masa de împărțit printre alte bunuri, casa compusă din 6 camere, sală, bucătărie și baie - situată în com sat și imobilele terenuri si construcții situate in com., sat., jud. G cuprinse in contractul de întreținere autentificat sub nr. 1287 din 18 aprilie 2006 si contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 257 din 14 ian. 1992.
Analizând cele două acte de înstrăinare, se constată următoarele:
- prin contractul de vânzare cumpărare din anul 1992, s-a înstrăinat un teren în suprafață de 728 mp și o construcție descrisă cu două camere și sală la etaj și două camere și beci, bunurile fiind dobândite de vânzătoare astfel: terenul moștenire de la părinții decedați, iar construcția a fost edificată de aceasta, văduvă fiind - situate în com. sat.
- prin contractul de întreținere din anul 1996, s-au înstrăinat mai multe bunuri imobile în cote de 1/1 - dobândite de înstrăinătoare prin înzestrare de la părinții săi și cota de 1/3 dintr-un teren de 5000 mp, din care 150 mp cu destinație curți construcții și 2/3 din construcții - casă descrisă ca fiind compusă în întregime din 3 camere și beci și pătul, acestea din urmă - prin moștenire de la soțul său, conform certificat de moștenitor nr. 357/ 1978 - situate în com..
În orice caz, rezultă că pe terenul de 728 mp, dobândit prin vânzare cumpărare în anul 1992, se află casă de locuit, descrisă de ambii soți ca fiind în realitate cu 6 camere, sală, bucătărie și baie.
Prin sentința dată asupra fondului, judecătoria a atribuit lotul nr. 1 reclamantului, în acesta fiind inclus printre altele casa cu 6 camere și terenul în suprafață de 728 mp, iar lotul nr. 2 - a fost atribuit pârâtei, aceasta primind printre altelecasă cu trei camere descrisă în contractul de întreținere.
Or, Curtea observă că soții au dobândit în timpul căsătoriei prin contractul de întreținere, printre alte bunuri în cotă de 1/1, o cotă ideală de 1/3 dintr-un teren de 5000 mp, din care 150 mp curți construcții și de 2/3 dintr-o casă și pătul, care în acest mod au fost reținute la masa de împărțit prin încheierea de admitere în principiu, având în vedere folosirea sintagmei "imobile terenuri și construcții situatecuprinseîn contractul de întreținere autentificat sub nr. 1287/18.04.1996" - deci așa cum sunt arătate în act.
Deși soții au dobândit o cotă ideală potrivit celor arătate mai sus, instanța a dispus ca din lotul fizic nr. 2 atribuit pârâtei să facă parte în întregime casa cu trei camere descrisă în contractul de întreținere, evaluarea acesteia, stabilirea valorii dreptului, a valorii lotului și a sultei, fiind clar determinate în raport cu o cotă de 1/1, iar nu proporțional cu cotele de 1/3 (teren) sau 2/3 (construcție) transmise în proprietate.
În aceste condiții, se ridică problema de a știi dacă și în ce mod până la partajul de bunuri comune a soților, printr-o altă sistare indiviziunii realizată anterior, titularii cotei de 2/3 au dobândit în lotul fizic întreaga construcție, în cotă de 1/1 cu plata eventuală a unei sulte, pentru ca ulterior aceasta să poată fi inclusă ca atare în masa de împărțit în cadrul partajului de bunuri comune.
Or, tocmai aceasta este problema pe care apelanta prin hotărârile judecătorești pronunțate anterior într-un partaj succesoral în care s-a pus în discuție succesiunea socrilor și soțului înstrăinătoarei din prezenta cauză, - reclamantului, aduce pe masa de lucru a instanței de apel.
Astfel, în măsura în care există identitate de imobile construcție între cel care a făcut obiectul contractului de întreținere, prin înstrăinarea a 2/3 și cel care a făcut obiectul partajului succesoral, în urma căruia în lotul nr. 1 nu s- atribuit toată casa, ci camerele nr. 1 și 2 și sală deschisă, lotul 4 primind camerele 3 și 4, iar terenurile aferente sunt în pct., ca și terenul intravilan situat în pct., atribuit în partajul de față, nu este posibilă atribuirea valorică și fizică în totalitate a acelui imobil pârâtei.
Și în măsura în care nu există identitate între imobile, cu atât mai mult în lotul unuia dintre soți, oricare ar fi acesta, nu se pot atribui bunurile fizic și în cote de 1/1, ci în aceleași cote egale cu cele dobândite prin actul de întreținere, urmând ca ulterior cel ce dobândește definitiv și irevocabil respectiva cotă ideală, să și-o valorifice printr-o ieșire din indiviziune promovată împotriva titularului/titularilor celorlalte cote, probabil frați/surori sau nepoți de frați/surori ai soțului înstrăinătoarei - așa cum sunt arătați aceștia în Certificatul de moștenitor 357/1978 despre care se face vorbire în contractul de întreținere.
Și într-un caz și în altul, tribunalul trebuia să se preocupe în identifica fără nici un dubiu care sunt fizic imobilele construite și neconstruite care au fost dobândite prin contractul de întreținere și solicitate la masa de împărțit de pârâtă, punctual cele care - potrivit contractului, au fost dobândite de către înstrăinătoarea ca soție supraviețuitoare, prin moștenire de la soțul său, aceasta venind în concurs cu colateralii privilegiați și înstrăinând cote ideale din bunurile respective.
De asemenea, tribunalul trebuia să se preocupe în a stabili dacă ulterior înstrăinării cotelor ideale, s-a dispus sistarea indiviziunii între acei moștenitori și titularii cotelor dobândite prin contractul de întreținere, și care a fost soarta bunurilor în materialitatea lor, în sensul titularilor și compunerii propriu-zise a loturilor.
Or, instanța de apel a pornit de la o premisă indubitabilă, fără o verificare minimală faptică, doar scriptică, aparent chiar în contra susținerilor părților, respectiv aceea că imobilul ce a făcut obiectul partajului succesoral este cel ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare din anul 1992, iar nu cel care a făcut obiectul contractului de întreținere din anul 1996, astfel că apelanta pârâtă nu ar fi prejudiciată în vreun fel.
Or, analizând numai înscrisurile depuse la dosar și hotărârile judecătorești invocate, fără o verificare faptică, ce nu este posibilă în recurs, potriovit art. 305 Cod procedură civilă, sunt indicii și argumente puternice în sens invers, astfel:
În acel partaj succesoral s-a solicitat anularea contractului de întreținere în discuție, iar nu contractului de vânzare cumpărare. Mai mult, prin contractul de întreținere înstrăinează în cote ideale și bunuri moștenite de la soț, iar prin contractul de vânzare înstrăinează bunuri proprii provenite din moștenire de la părinții săi iar casa, se arată că a fost edificată văduvă fiind.
Și, în orice caz, admițând că lucrurile nu stau așa, câtă vreme prin contractul de întreținere s-a dobândit o cotă parte ideală din bunuri indivize, iar indiviziunea nu rezultă că s-a sistat, nu se poate admite ca soții, deși au dobândit bunuri indivize, totuși la masa de împărțit fizic și valoric, iar în final în lotul fizic al unuia dintre soți oricare ar fi el, să se regăsească bunurile în cote de 1/1, cu influențe clare așa cum s-a arătat în precedent asupra întregii valori a masei de împărțit, a valorii drepturilor, valorii loturilor și cuantumul sultei.
În această privință, tribunalul avea de constatat cel puțin că există o neconcordanță între IAP - prin care s-au reținut bunurile descrise în contractul de întreținere (deci și bunuri indivize) și sentință - prin care s-au atribuit toate bunurile în cote de 1/1, un aspect de nelegalitate, în raport cu dispozițiile art. 268 alin. 3 Cod procedură civilă.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, Curtea reține că instanța de apel a pronunțat în aceste condiții o hotărâre fără cercetarea fondului, fiind incident cazul de recurs de casare cu trimitere spre rejudecare, prev. de art. 312 alin. 5 teza I Cod procedură civilă, urmând a se admite recursul ca fondat, a se casa decizia și a se trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Văzând acest motiv de casare și soluția ce s-a impus, apare inutilă examinarea celorlalte critici invocate de către recurentă, acestea urmând a fi avute în vedere în rejudecare pentru o justă soluționare a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta împotriva deciziei nr. 188 din 16 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamant și intervenient.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecarea apelurilor Tribunalului Gorj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 6 octombrie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.
4 ex/6.11.2008
Tehn.red.
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Tatiana Rădulescu, Gabriel Viziru
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
