Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 269/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 269
Ședința publică de la 10 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gheorghiu Elena
JUDECĂTOR 2: Andronic Adriana Elena
JUDECĂTOR 3: Buliga
Grefier:
Pe rol judecarea cauzei - Minori și familie - privind pe recurenta (fostă ) și pe intimat, având ca obiect partaj bunuri comune împotriva deciziei civile numărul 19 din 14 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta asistată de av. și av. pentru intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că recursul este insuficient timbrat.
Av. depune chitanță taxă judiciară în valoare de 255 lei reprezentând diferența de taxă judiciară pusă în vedere prin încheierea de ședință din 20 mai 2009.
Instanța constată legal timbrat recursul și nemaifiind alte cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul la dezbateri.
Av. pentru recurenta, având cuvântul, arată că recursul formulat vizează două aspecte: un prim aspect se referă la reținerea greșită de către instanță a cotei de contribuție la bunurile comune iar cel de al doilea aspect se referă la faptul că instanța de apel nu a dispus reactualizarea valorii garsonierei așa cum a făcut cu privire la celelalte bunuri din masa de împărțit.
Cu privire la cota de contribuție, apărătorul recurentei arată că părțile au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor comune, fapt ce rezultă și din probatoriul administrat în cauză. Instanța nu a dat eficiența cuvenită faptului că recurenta s-a ocupat de creșterea și educarea copiilor, că a fost ajutată de părinți și rude la construirea anexelor gospodărești și a împrejmuirilor, că pârâtul a plătit pensie alimentară unui copil din altă căsătorie. Instanța a reținut, în schimb, faptul că pârâtul a lucrat în străinătate dar nu și faptul că acesta trimetea sume importante de bani fratelui său.
Cu privire la cel de al doilea motiv de recurs, apărătorul recurentei arată că a solicitat actualizarea valorii garsonierei așa cum au fost actualizate și valorile casei și terenului și că în acest scop a depus adresa provenind de la agenția imobiliară.
Întrucât cele susținute sunt și dovedite, apărătorul recurentei pune concluzii în sensul admiterii recursului cu cheltuieli de judecată.
Av. pentru intimatul, având cuvântul, solicită respingerea recursului întrucât hotărârea atacată este legală și temeinică.
Cu privire la cota de contribuție rezultă chiar din interogatoriu sumele pe care recurenta le primea de la soț în perioada cât acesta a lucrat în străinătate. De asemenea, din declarațiile rudelor recurentei rezultă că imobilele au fost achiziționate de soți cu banii munciți de intimat în Italia și Israel.
Faptul că recurenta s-a ocupat de creșterea copiilor nu sporește cota de contribuție a acesteia întrucât aceasta era o obligație părintească.
Valoarea garsonierei vândute nu poate fi reactualizată întrucât în masa bunurilor de împărțit a fost inclusă valoarea acesteia la acel moment.
Pentru aceste motive apărătorul intimatului solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de apel ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
În replică av. arată că din probatoriul administrat nu rezultă și contribuția intimatului la creșterea și îngrijirea copiilor. De asemenea arată că a solicitat proba cu expertiză în fața instanței de apel.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 14520/10.12.2007 Judecătoria Iași dispune:
Admite în parte acțiunea principală formulată de (fostă ), în contradictoriu cu.
Admite cererea reconvențională formulată de în contra pârâtei-reclamante.
Ia act de renunțarea reclamantei-pârâte în cererea de partaj bunurile mobile.
Stabilește că, părțile au dobândit în timpul căsătoriei în cote de 25% fosta soție și 75% fostul soț, următoarele bunuri:
- casă de locuit cu anexe, compusă din două camere și hol - situată în sat, comuna, în valoare de 38.400 lei;
- teren de 2500,74 mp, situat în sat, comuna, județul I, în valoare de 100.805,83 lei.
Total valoare bunuri imobile de împărțit - 139.205,8 lei, din care: pârâtul-reclamant are o cotă valorică de 92.403,75 lei, iar reclamanta-pârâtă de 46.802,1 lei.
Dispune partajarea bunurilor comune și atribuie bunuri după cum urmează:
1) către - casa de locuit cu anexe (magazia,coșerul, fântână, gard), în valoare de 38.400 lei și teren în varianta II propusă de expert topografic, plan de situație 1 b, lotul A, în suprafață de 1250,37 mp, ce cuprinde și construcția, delimitat pe plan prin pct. 1, 2, 9, 8, 3, 4, 1 (culoare ), în valoare de 50.402,91 lei.
Total valoare bunuri atribuite - 88.400 lei.
2) către în varianta II, plan 1 b, lotul B, în suprafață de 1250,37 mp, fără construcție, delimitat pe plan prin pct. 4, 3, 8, 7, 5, 6, 1 (culoare ), în valoare de 50.402,91 lei.
Pentru legalizarea loturilor obligă reclamanta pârâtă să plăteascăsultăcătre pârâtul-reclamant în valoare de 43.518 lei.
Compensează în parte cheltuielile de judecată și obligă reclamanta-pârâtă la diferența de 380 lei cheltuieli de judecată către pârâtul-reclamant.
Obligă reclamanta-pârâtă la plata diferențelor onorarii experți: către expert 355 lei, iar către expert - 695 lei.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond reține următoarele:
Părțile au dobândit în timpul căsătoriei o casă de locuit, situată în comuna, județul I și teren arabil, în suprafață de 2500 mp p. 1 /939/18/1), având număr cadastral 236 înscris în a localității cadastrale, conform contractului de vânzare-cumpărare din ianuarie 2003.
Tot în timpul căsătoriei părțile au dobândit o cameră de cămin, situată în I, str. - nr. 30, imobil ce a fost vândut, astfel că nu mai poate face obiectul partajului.
Raportat la cota de contribuție, se stabilește că după 1997 pârâtul-reclamant a plecat să muncească în Israel, de unde a trimis constant bani reclamantei direct sau prin intermedierea fratelui ei, cu banii obținuți fiind cumpărată camera de cămin din I, str. -.
Tot cu banii câștigați de fostul soț în afara țării, a fost posibilă și cumpărarea casei de locuit, situată în comuna, județul I, respectiv o parte din acești bani au fost investiți în sensul arătat mai sus, restul au provenit din vânzarea camerei de cămin din
Cota majorată solicitată a fost dovedită doar de conform înscrisurilor depuse la dosar, declarațiilor martorilor propuși de acesta, coroborate cu răspunsurile la interogatoriu ale fostei soții, prin care recunoaște că din veniturile realizate de fostul soț, din Israel, respectiv suma de 40 milioane lei, a fost investită în cumpărarea casei.
Cât privește fosta soție, se reține că la data cumpărării casei de locuit și a terenului de 2500 mp, aceasta nu realiza venituri, dovadă fiind mențiunile din carnetul de muncă al acesteia.
Pe cale de consecință, va admite în parte acțiunea principală și în totalitate cererea reconvențională.
Va lua act că reclamanta-pârâtă a renunțat la partajarea bunurilor mobile.
Va stabili că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, doar casa de locuit, situată în comuna și terenul de 2500 mp, cât privește camera de cămin, nu poate face obiectul partajului), aceasta fiind vândută, banii obținuți fiind investiți în amenajarea finală a imobilului casă de locuit din comuna.
Stabilește că bunurile comune au fost dobândite cu o cotă de contribuție de 75% din partea pârâtului-reclamant și o cotă de 25% din partea pârâtei-reclamante, iar cotele valorice ale părților sunt de 92.403,75 lei și 46.802,1 lei.
Va dispune partajarea bunurilor comune și va atribui fostei soții casa de locuit cu anexe și teren în varianta II propusă de expert specialitatea topografie, plan de situație 1 b, lotul A, în suprafață de 1250,37 mp ce cuprinde și construcția, total valoare bunuri atribuite fiind de 88.400 lei; pârâtul-reclamant fiind de acord cu atribuirea casei de locuit și terenului în varianta cerută de fosta soție, urmând a atribui pârâtului-reclamant tot în varianta propusă de expert plan de situație 1 b, lotul B - compus doar din teren, în suprafață de 1250,37 mp, în valoare de 50.402,91 lei.
Pentru legalizarea loturilor, va obliga reclamanta-pârâtă la sultă către pârâtul-reclamant de 43.518 lei.
Va compensa în parte cheltuielile de judecată și pe cale de consecință, va obliga reclamanta-pârâtă la 380 lei cheltuieli de judecată către pârâtul-reclamant, având în vedere cota reținută în favoarea acestuia la partaj.
Va obliga reclamanta-pârâtă și la plata diferenței de onorarii experți: 355 lei exp. și 695 lei exp..
Prin decizia civilă nr. 19 din 14 ianuarie 2009 Tribunalul Iași admite apelul formulat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 14520/10.12.2007 a Judecătoriei Iași, sentință pe care o schimbă în parte, în sensul următor.
Constată că părțile au cote inegale de contribuție la dobândirea bunurilor comune, respectiv 35% reclamanta pârâtă și 65% pârâtul reclamant.
Completează masa bunurilor comune, reținută de prima instanță cu suma de 9600 lei, sumă pe care o atribuie pârâtului - reclamant.
Constată că valoarea totală a masei bunurilor comune este de 148.806 lei, iar echivalentul valoric al cotei cuvenite părților este de 52.082 lei pentru reclamanta - pârâtă și de 96.724 lei pentru pârâtul - reclamant.
Constată că valoarea bunurilor atribuire reclamantei pârâte este de 80.603 lei, iar valoarea bunurilor atribuite pârâtului reclamant este de 60.003 lei.
Obligă reclamanta pârâtă să plătească pârâtului reclamant suma de 36.721 lei cu titlu de sultă.
restul dispozițiilor sentinței apelate ce nu contravin prezentei decizii.
Obligă intimatul să plătească apelantei suma de 460,5 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a hotărî astfel se reține în esență că este fondată critica referitoare la reținerea sumei de 9600 lei în masa bunurilor comune.
Probele administrate în cauză relevă împrejurarea că suma de 9600 lei nu a fost folosită deopotrivă de foștii soți fundamentat pe acordul acestora și pe de altă parte apropierea exclusivă a acestei sume de către intimat disp. art. 30 Cod familie își găsesc aplicare și relativ la contravaloarea camerei de cămin înstrăinată la prețul de 9.600 lei în cursul anului 2003.
Drept urmare această sumă de bani va fi inclusă în masa bunurilor comune și va fi atribuită pârâtului.
În ceea ce privește cota de contribuție a soților, instanța de apel reține că se impune majorarea cotei de contribuție a reclamantei la dobândirea bunurilor comune la 35%, deoarece instanța de fond a apreciat munca desfășurată de aceasta în gospodărie și pentru creșterea și educarea copiilor, precum și împrejurarea că pârâtul în timpul căsătoriei a achitat o pensie de întreținere în folosul copilului său dintr-o altă căsătorie ceea ce îi diminuează contribuția la dobândirea bunurilor comune.
Totodată, reclamanta a realizat venituri fie din desfășurarea unor raporturi de muncă fie ca urmare a indemnizației de șomer, pe întreaga perioadă a părților.
În ceea ce privește îmbunătățirile, acestea corect au fost incluse în masa bunurilor comune fiind efectuate în anii 2002 -2003.
În ceea ce privește atribuirea, au fost respectate criteriile de atribuire prevăzute de art. 741 al. 1 Cod civil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta criticând hotărârea sub următoarele aspecte:
-cota de contribuție a soților la dobândirea bunurilor comune, valoarea stabilită de experți având în vedere că îmbunătățirile aduse imobilului și modalitatea de atribuire.
Se invocă de către recurentă că probatoriul administrat la solicitarea acesteia nu a fost analizat corect dându-se eficiență numai probelor administrate la solicitarea pârâtului, în condițiile în care s-a solicitat instanței să se constate nulitatea actelor de procedură efectuate după repunerea pe rol a cauzei până la momentul primei deplasări în teren a expertului, moment în care a și aflat de repunerea pe rol a dosarului.
Instanța nu a dat eficiență împrejurării că doar recurenta s-a ocupat de creșterea și educarea copiilor, că pârâtul a avut un copil din prima căsătorie căruia îi plătea pensie de întreținere, că a fost ajutată de părinții săi în momentul construirii anexelor gospodărești și a împrejurărilor că pârâtul consuma băuturi alcoolice și că banii câștigați îi trimitea fratelui său.
În aceste condiții, în mod absolut eronat instanța de fond reține o contribuție majorată în favoarea pârâtului.
Valoarea stabilită de experți, valoare care are în vedere și îmbunătățirile făcute ulterior de recurentă - ulterior despărțirii în fapt și a pronunțării divorțului nici cu modalitatea de atribuire având în vedere că de pe terenul pe care îl cultivă împreună cu familia sa.
Pârâtul nu a locuit acolo și nu și-a dorit nici un moment un imobil în mediul rural, astfel că au fost încălcate dispozițiile art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă.
Recursul. este nefondat.
Critica vizând nulitatea actelor de procedură efectuate după repunerea pe rol a cauzei este nefondată, recurenta nu a arătat care dispoziții procedurale s-au încălcat, iar din actele și lucrările dosarului instanței de fond rezultă că dreptul la apărare a recurentei a fost respectat în sensul că la solicitarea acesteia s-au administrat probe.
Pe fond, in stanțele au stabilit o situație de fapt corectă analizând toate probele administrate dând eficiență atât probatoriului administrat la solicitarea reclamantei cât și cel administrat la solicitarea pârâtului.
Corect a stabilit instanța de apel că recurenta -reclamantă are o cotă de contribuție de 35%, iar pârâtul de 65% la dobândirea bunurilor comune.
Astfel, în apel, la modificarea cotei de contribuție în favoarea reclamantei, s-au avut în vedere tocmai susținerile acesteia din cererea de recurs respectiv munca sa în gospodărire, creșterea și educarea copiilor.
De asemenea, instanța de apel a avut în vedere dinamica veniturilor părților în perioada căsătoriei, a împrejurării că pârâtul a plătit o pensie de întreținere unui copil din afara căsătoriei părților.
Evaluarea contribuțiilor soților la dobândirea bunurilor în raport cu probele administrate atât de reclamantă cât și de pârât, iar soluția instanței de fond atunci când a atribuit 35% cota de contribuție pentru reclamantă și 65% de contribuție pentru pârât este corectă.
Criticile aduse cu privire la valoarea imobilului și a îmbunătățirilor nu sunt fondate.
Astfel, cum corect a stabilit instanța de fond iar instanța de apel a păstrat această dispoziție a primei instanțe, edificarea casei de locuit terminată și finisată la exterior și interior precum și a anexelor gospodărești este plasată în timp, prin raportul de expertiză de specialitate între anii 2002-2003, situație de fapt confirmată de martorii audiați în cauză.
Ca atare, îmbunătățirile efectuate în timpul conviețuirii părților, în mod corect au fost incluse de către instanța de fond cu valoarea de circulație a imobilului.
Nici critica vizând modalitatea de împărțire a bunurilor în natură nu poate fi primită.
Dispozițiile de principiu înscrise în art. 741 al. 1 cod civil și art. 6735al. 2 con sacră regula împărțirii în natură a bunurilor ce compun masa de împărțit.
În mod corect instanța de fon dar eținut că este cu putință formarea a două loturi fără a se aduce atingere disp. art. 741 al. 2 Cod civil, a dat eficiență regulii împărțelii în natură.
Drept urmare toate criticile formulate fiind nefondate recursul va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de (fostă ) împotriva deciziei civile nr. 19 din 14 ianuarie 2009 Tribunalului Iași, pe care o menține.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
101.07.2009
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Gheorghiu ElenaJudecători:Gheorghiu Elena, Andronic Adriana Elena, Buliga
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
