Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 293/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 293
Ședința publică de la 17 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Olariu
JUDECĂTOR 2: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 3: Cristiana Angelescu
Grefier: - -
S-au luat în examinare cererile de recurs formulate de și de împotriva deciziei civile nr. 248 din 11 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași,având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat ce substituie pe avocat pentru recurentul - intimat,lipsă fiind intimata - recurentă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la al doilea termen de judecată,recurentul - intimat a fost citat cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 1.057,04 lei și timbru judiciar în cuantum de 5 lei,taxe de timbru ce au fost stabilite în raport de valoarea contestată a apartamentului și care reprezintă diferența între valoarea de piață a apartamentului de 79.612,1 lei și suma de 36.768 lei care reprezintă contribuția comună la dobândirea imobilului; nu se solicită judecata în lipsă.
Avocat pentru recurentul - intimat depune la dosar delegație de substituire a avocatului.
Apărătorul susține că recurentul - intimat nu înțelege să achite taxa de timbru pusă în vedere de instanță,având în vedere că părțile doresc să litigiul,motiv pentru care solicită anularea recursurilor formulate de și ca netimbrate.
Declarând dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față,constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 6548/ 31.05.2007 a Judecătoriei Iașis -a admis acțiunea de partaj bunuri comune formulată de reclamantul, domiciliat în I,-, bloc 621, parter,.4, județul I, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în I, str. -. - nr. 46, --5,. C5, etaj 1,.6, județul
S-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei în cotă de 50% fiecare următoarele bunuri mobile și imobile:
1/ - apartament cu 3 camere situat în I, str. -. - nr. 46, --5,.1,.6 în valoare, conform expertizei de 168.119,2 lei RON;
2/ - apartament cu 2 camere situat în I,-, bloc 621, parter,.4 în valoare de 79.612,1 lei, conform expertizei;
3/ - teren în suprafață de 1283. și p. casa amplasată pe acesta, situat în I, sat -, comuna, județul I în valoare totală de 48.791,6 lei, conform expertizelor (7596 + 41.195,6);
4/ - autoturism 1300 în valoare de 5000 lei;
5/ - bunuri mobile de uz casnic situate în apartamentul din str. -. - (mobilier, televizor, frigider, congelator, mașină de spălat, aragaz, etc.) în valoare de 7000 lei;
6/ - acțiunile SC SA, în valoare, conform expertizei de 168.100 lei;
7/ - pasiv al comunității de bunuri constituit din 2500 euro sumă împrumutată pentru fratele pârâtei, 10.255 lei rate achitate șa SC Bank, 6120 lei rate la Post și suma de 3500 lei rate la.
Valoarea totală a bunurilor de împărțit este de 476.622,9 lei RON (fiecare parte având câte 238.311,45 lei RON).
Valoarea totală a pasivului comunității de bunuri este de 19.875 lei, plus 2500 euro.
S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 12460/245/23.06.2005 pe rolul Judecătoriei Iași, reclamanta a chemat în judecată pe soțul-pârât pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună desfacerea căsătoriei părților.
Prin cererea reconvențională făcută de pârâtul, acesta a solicitat ca odată cu divorțul să se dispună și partajul bunurilor comune.
Prin sentința civilă nr. 9903/29.11.2005 a fot desfăcută căsătoria părților, acțiunea pe partaj fiind suspendată până la rămânerea irevocabilă a hotărârii de divorț.
La data de 20.03.2006 a fost repusă pe rol cauza privind partajul bunurilor comune.
, prin cererea de partaj arată că în timpul căsătoriei au fost dobândite 2 apartamente, 1 autoturism, un teren și o construcție în fază de fundație, situată pe acest teren din satul - - I, precum și mai multe bunuri mobile de consum și de folosință și solicită ca atribuirea bunurilor să se facă în cote de 22 % pentru el și de 73 % pentru pârâta, acesteia urmând să-i fie atribuit apartamentul cu 3 camere din I, str. -, autoturismul și toate bunurile mobile, iar lui să i se atribuie apartamentul cu 2 camere din str. - și terenul din satul -. Totodată reclamantul solicită ca pârâta să fie obligată și la plata datoriilor către (2632 euro) a sumei de 2500 euro către fratele acesteia.
Pârâta a formulat întâmpinare și a solicitat ca în masa de împărțit să fie introduse și acțiunile dobândite la SC SA - din - I, arătând că terenul din comuna - este de 1400. iar cota de contribuție a părților la dobândirea bunurilor comune este de 50 % pentru fiecare.
În cursul judecății părțile au încercat să partajeze prin bună învoială bunurile comune, fiind făcute mai multe propuneri de partajare, însă tranzacția nu s-a realizat.
În dovadă și contradovadă s-au administrat înscrisuri referitoare la modul de dobândire a bunurilor, la cota de contribuție a părților, la existența sarcinilor care grevează imobilele (contracte de credit și ipotecă).
În cauză au fost efectuate expertize de evaluare a imobilelor și expertiză contabilă privind acțiunile de la SC SA.
Ambele părți au depus concluzii scrise.
Instanța, examinând înscrisurile dosarului reține următoarele:
Părțile au fot căsătorie în perioada 20.10.1975-29.11.2005 când căsătoria a fost desfăcută prin sentința civilă nr. 9903/29.11.2005, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. 12460/2005.
În timpul căsătoriei părțile au dobândit în cotă de 50% fiecare, următoarele bunuri imobile și mobile:
1/ - apartament cu 3 camere situat în I, str. -. - nr. 46, --5, etaj 1,.6 în valoare, conform expertizei, de 168.119,2 lei RON;
2/ - apartament cu 2 camere situat în I,-, bloc 621, parter,.4 în valoare de 79.612,1 lei, conform expertizei;
3/ - teren în suprafață de 1283. și p. casa amplasată pe acesta, situat în I, str. -, comuna, județul I, în valoare totală de 48.791,6 lei, conform expertizelor (7.596 + 41.195,6);
4/ - autoturism 1300 în valoare de 5000 lei;
5/ - bunuri mobile de uz casnic situate în apartamentul din str. -. - (mobilier, televizor, frigider, congelator, mașină de spălat, aragaz, etc.) în valoare de 7000 lei;
6/ - acțiuni la SC SA, în valoare, conform expertizei de 168.100 lei;
7/ - pasiv al comunității de bunuri constituit din 2500 euro, sumă împrumutată pentru fratele pârâtei, 10.255 lei rate achitate la SC Bank, 6120 lei rate la Post și suma de 3500 lei rate la.
Valoarea totală a bunurilor de împărțit este de 476.622,9 lei RON, fiecare parte având câte 238.311,45 lei RON.
Valoarea totală a pasivului comunității de bunuri este de 19.875 lei plus 2500 euro.
Pretențiile pârâtei de a se constata o cotă de contribuție de 78% pentru ea, din masa bunurilor comune, așa cum reclamantul a solicitat prin cererea reconvențională, nu pot fi primite.
Nu s-a făcut nici o dovadă că pârâta a realizat venituri mai mari decât reclamantul în timpul căsătoriei, și nici nu a timbrat pentru o asemenea cotă majorată. Este de reținut că reclamantul a făcut oferta de cotă majorată în condițiile în care acesta a dorit un divorț și un partaj amiabil, probabil în vederea evitării unor cheltuieli împovărătoare în condițiile în care două din cele trei imobile sunt grevate cu sarcini prin contractare de credite bancare.
În ceea ce privește atribuirea bunurilor, instanța reține că aceasta se va face conform dorinței părților exprimată la judecata în fond și prin concluziile scrise, pentru egalizarea loturilor reclamantul urmând să achite pârâtei sulta corespunzătoare.
Pentru cele mai sus-menționate, în temeiul dispozițiilor art. 36 Codul familiei coroborat cu dispozițiile art. 673 și următoarele Cod procedură civilă, instanța va admite acțiune de partaj bunuri comune și va dispune ieșirea din indiviziune a părților.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâtul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În fapt arată pârâtul în motivarea cererii, instanța de fond trebuia să constate că la dobândirea apartamentului cu 2 camere, în timpul căsătoriei, soții au avut o contribuție comună în valoare de 36.768 lei reprezentând avans plus rate plătite până la căsătoriei prin divorț acțiunile de la SC SA, au fost incidente în timpul căsătoriei și nu puteau face obiectul partajului și la expertiza efectuată apartamentul din I- a fost subevaluat.
Solicită să se îndrepte erorile materiale din dispozitivul sentinței apelate cu privire la stabilirea pasivului și cotelor ce se cuvin părților.
Tribunalul Iași,prin decizia civilă nr. 248 din 11 martie 2009 admis apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 6548 din 31 mai 2005 Judecătoriei Iași,sentință pe care a schimbat-o în parte,în sensul că a constatat că valoarea totală a bunurilor de împărțit este de -,42 lei( fiecare parte având câte -,21 lei).
Valoarea acțiunilor de la SC SA atribuită reclamantului este de 83117,52 lei.
Valoarea totală a bunurilor atribuite reclamantului este de 212.521,22 lei.
Pentru egalizarea loturilor,reclamantul va achita pârâtei suma de 16701,01 lei.
A fost obligată pârâta să achite reclamantului suma de 1250 Euro și suma de 99,37,5 lei.
S-a compensat în parte sulta cu creanțele în lei din pasivul comunității și a fost obligat reclamantul să plătească pârâtei suma de 6763,51 lei cu titlu de sultă.
Intimata a fost obligată să plătească apelantului suma de 904,58 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a constatat că în ceea privește primul motiv de apel, în mod corect pe baza probatoriului administrat, luând în considerare și voința părților, instanța de fond a reținut că părțile au dobândit în timpul căsătorie în cote egale apartamentul situat în I,-.
Susținerile apelantului din cererea de apel referitoare la acest imobil constituie o modificare a cererii, ceea ce contravine dispozițiilor art. 294 Cod procedură civilă.
Cât privește al doilea motiv de apel, reține instanța că apelantul face referire la acțiunile dobândite de către acesta în timpul căsătoriei la SC SA, pe care instanța a înțeles să le introducă, în mod legal în masa de împărțit. În momentul efectuării partajului de bunuri comune, se au în vedere toate bunurile dobândite în timpul căsătoriei și nu bunurile existente în momentul efectuării partajului.
Acțiunile despre care se face vorbire nu au fost vândute în timpul conviețuirii părților, ci în timpul procesului de divorț. moment în care conviețuirea încetase.
Nu poate fi reținută prezumția de mandat tacit atât timp cât prin sentința de divorț s-a consemnat că părțile erau despărțite în fapt, și că în acea perioadă se afla pe rolul instanței o acțiune de stabilire a unei pensii de întreținere în favoarea minorei.
Din această situație de fapt se poate reține faptul că relațiile dintre părți erau deteriorate, iar mandatul reciproc presupune o conviețuire amiabilă și consecventă.
Tribunalul va reține însă că valoarea acțiunilor de la SC SA este cea rezultată din raportul de expertiză efectuat în apel.
Cât privește al treilea motiv de apel reține tribunalul că solicitarea apelantului de a se dispune efectuarea unei noi expertize nu poate fi admisă întrucât pe de o parte nu s-a invocat nici un motiv de anulare a expertizei și a suplimentului efectuat, iar stabilirea valorii de piață a acțiunilor a fost dispusă de doi specialiști în materie ( expert principal și expert consultant care au opinat unitar ).
Cât privește al patrulea motiv de apel instanța constată că valoarea masei, a sultei și a actelor ce revine părților va fi modificată, raportat doar la valoarea acțiunilor stabilită prin expertiza efectuată în apel.
În temeiul dispozițiilor art. 276 Cod procedură civilă urmează a compensa cheltuielile de judecată.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs și.
În motivarea recursului,recurentul susține că hotărârea instanței de apel este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii,instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății și solicită a se constata că la dobândirea apartamentului cu 2 camere situat în I,strada - nr. 3,Bloc 621,parter,apartament 4,județul I,în timpul căsătoriei soții au avut contribuție comună în valoare de 36.768 lei,reprezentând avans plus rate plătite până la desfacerea căsătoriei prin divorț și implicit,a se constata că valoarea masei de împărțit și a sultei ce revin părților s-a modificat,raportat la valoarea ce va fi luată în calcul privitor la imobilul menționat.
Se susține de către recurentul că în mod greșit s-a reținut de către tribunal că susținerile din motivele de apel referitoare la imobil ar constitui o modificare a cererii ceea ce contravine dispozițiilor art. 294 Cod procedură civilă,deși în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 294 Cod procedură civilă. de cerere nouă folosit de art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă se raportează la introducerea unei noi pretenții de către părți în etapa judecății în apel,or în speță apelantul nu a formulat o pretenție nouă în apel.
Recurenta susține în motivele de recurs formulate că instanța de apel a reținut valoarea acțiunilor deținute de părți la SC SA ca fiind cea rezultată din expertiza din apel, soluție ce o apreciază ca fiind greșită având în vedere faptul că expertul care a efectuat expertiza dispusă de instanța de apel reduce nejustificat și considerabil,cu aproximativ 50 % valoarea de circulație a acestora.
Instanța de apel a reținut ca valoare a acțiunilor cea stabilită prin a doua expertiză,cea din apel,fără a justifica în vreun fel de ce a înlăturat concluziile primei expertize.
La punctul 11.1 din expertiză este menționat ca obiectiv unic care trebuia cercetat de expert, respectiv să se stabilească valoarea acțiunilor după mai multe metode contabile,nu numai pe baza activului net și în situația în care s-a aplicat aceeași metodă ca cea din raportul anterior,nu se poate reține că expertul a dat dovada de mai multă obiectivitate.
Recurenta apreciază că obiectivul expertizei stabilit de către instanță nu a fost respectat de expert și fiind două expertize efectuate în baza aceleiași metode,a doua cuprinzând o extindere exagerată și nejustificată a pasivului,se solicită a se reține că valoarea acțiunilor deținute de către părți la SC este cea stabilită de prima instanță.
Recursul formulat de este netimbrat,iar recursul formulat de este insuficient timbrat.
La primirea recursului și fixarea termenului de judecată,s-a dispus citarea recurentului- intimat cu mențiunea timbrării cu 19 lei noi taxă judiciară de timbru și 0,15 lei noi timbru judiciar,conform dispozițiilor art.3, lit. a din Legea nr. 146/1997, actualizată și articolul 3 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995,actualizată,privind timbrul judiciar și cu mențiunea de a preciza valoarea contestată în privința masei și a cotei ce îi revine pentru a calcula taxele de timbru datorate în completare în funcție de motivele de recurs formulate.
Recurentul - intimat a depus chitanța - din 20 mai 2009 în cuantum de 19 lei și timbru judiciar mobil în cuantum de 0,15 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar puse în vedere de instanță și a precizat că valoarea contestată este de 42.844,1 lei.
Instanța a comunicat prin adresă recurentului - intimat că taxa judiciară de timbru aferentă valorii contestată de 42.844,1 lei este de 1.057,04 lei și timbru judiciar în cuantum de 5 lei,punându-i -se în vedere ca până la termenul din data de 03 iunie 2009 să achite taxele de timbru puse în vedere.
La termenul din 03 iunie 2009 s-a dispus citarea recurentului - intimat cu mențiunea timbrării,pentru termenul din 17 iunie 2009 acesta fiind citat cu mențiunea de a achita 1.057,04 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar,stabilite în raport de valoarea contestată a apartamentului și care reprezintă diferența între valoarea de piață a apartamentului de 79.612,1 lei și suma de 36.768 lei care reprezintă contribuția comună la dobândirea imobilului.
La termenul din 17 iunie 2009 s-a prezentat apărătorul recurentului - intimat,care a învederat instanței că recurentul nu înțelege să timbreze cererea de recurs.
În ceea ce o privește pe intimata - recurentă, La primirea recursului și fixarea termenului de judecată,s-a dispus citarea acesteia cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 1478,42 lei și timbru judiciar în sumă de 5 lei aferente diferenței de valoare contestată de 84.982,48 lei
La termenul din 03 iunie 2009 s-a prezentat apărătorul intimatei - recurente care a învederat instanței că intimata-recurentă nu a achitat taxele de timbru puse în vedere de instanță,întrucât între părți a intervenit o tranzacție.
Cauza a fost amânată pentru termenul din 17 iunie 2009,menținându-se în sarcina intimatei - recurente obligația de a timbra cu 1478,42 lei taxa judiciară de timbru și 5 lei timbru judiciar.
Cum recurentul - intimat și intimata - recurentă nu au achitat taxele de timbru puse în vedere de instanță, la termenul din data de 17 iunie 2009 apărătorul recurentului - intimat a solicitat anularea recursului formulat de ca insuficient timbrat și a recursului formulat de ca netimbrat.
Așadar,nefăcându-se dovada timbrării,potrivit dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă,se vor examina excepțiile privind netimbrarea recursului formulat de și insuficienta timbrare a recursului formulat de.
Actele normative referitoare la taxele de timbru interzic,prin norme imperative,soluționarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plății taxelor de timbru corespunzătoare.
Prioritar fiind aspectul privind timbrajul și cum recurenții nu au făcut dovada îndeplinirii obligației de plată a taxelor de timbru până la termenul stabilit,în raport cu prevederile Legii nr. 146/1996,recursul formulat de urmează a fi anulat ca netimbrat și recursul formulat de urmează a fi anulat ca insuficient timbrat pentru următoarele aspecte:
În principiu,taxele de timbru se plătesc anticipat,astfel încât la primirea cererii trebuie să se ceară părții să facă dovada plății în întregime a taxei datorate. Se poate amâna plata taxei de timbru în conformitate cu dispozițiile art. 20 (2) din Legea nr. 146/1997,până la primul termen de judecată.
În conformitate cu prevederile art. 20 (3) din Legea nr. 146/1997," neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii ".
Potrivit art. 9 alin. 1 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar," cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite și înregistrate,dacă nu sunt timbrate corespunzător ",iar potrivit alin. 2 al aceluiași text de lege," în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe,se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru ".
Faptul că,recurenții și nu au respectat această cerință legală referitoare la achitarea taxei de timbru,indiferent din ce motive,constituie motiv pentru anularea ca netimbrată a cererii formulate de și ca insuficient timbrată a cererii formulată de,fără a mai fi analizate aspectele invocate prin cererea de recurs.
În consecință,în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru și art. 9 din OG nr. 32/1995 privind timbru judiciar,urmează a se anula ca netimbrat recursul formulat de și ca insuficient timbrat recursul formulat de și a se menține decizia civilă nr.248 din 11 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul formulat de și ca insuficient timbrat recursul formulat de împotriva deciziei civile nr. 248 din 11 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași,decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
și
02 exemplare / 07 Iulie 2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Viorica OlariuJudecători:Viorica Olariu, Cristina Văleanu, Cristiana Angelescu
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Contestare recunoastere paternitate. Decizia 578/2009. Curtea... → |
|---|
