Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 311/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale,
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 311/R/2008
Ședința publică din 1 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Rodina
JUDECĂTOR 2: Antoaneta Tania Couți
JUDECĂTOR 3: Anca
GREFIER:
S-a luat spre examinare- pentru pronunțare- recursul declarat de către reclamantul, împotriva Deciziei civile nr.425/A din 07 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâții intimați și BANCA ROMÂNEASCĂ SA, având ca obiect partaj bunuri comune.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 18 ianuarie 2008, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 25 ianuarie 2008, și, ulterior, pentru data de 1 februarie 2008.
CURTEA:
Prin sent.civ.nr. 7129 din 2006 Judecătoriei Cluj -N pronunțată în dosar nr. 16859/2004, a fost anulată ca insuficient timbrată acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta și a fost admisă cererea reconvențională formulată de pârâtă împotriva reclamantului și a pârâtei Românească SA și, în consecință: s-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei cu o contribuție egală un număr de 37 de bunuri mobile, identificate prin denumire și valoare, s-a constatat că la imobilul înscris în CF 6447 părțile au efectuat anumite modificări și extinderi și s-a dispus sistarea indiviziunii asupra imobilului conform raportului de expertiză întocmit de expert, varianta II; s-a dispus partajarea bunurilor mobile prin atribuire în favoarea reclamantului a bunurilor de la pct. 24-37 și în favoarea pârâtei a bunurilor de la pct. 2-23, fost obligat reclamantul să achite pârâtei suma de 59.500 RON, cu titlu de sultă, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii și s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al părților asupra imobilelor de mai sus.
In considerentele hotărârii s-a reținut că prin sent.civ.nr. 11776/2004 a Judecătoriei Cluj -N s-a dispus desfacerea căsătoriei părților. In timpul căsătoriei, părțile au dobândit imobilul cu nr.top. 1280/1/2/2, în suprafață de 698 mp, casă din cărămidă pe fundație din piatră, acoperită cu țiglă, cu o cameră, o bucătărie, o baie, o de alimente, antreu și teren. Părțile au adus anumite modificări și extinderi imobilului în timpul căsătoriei, astfel cum a rezultat din expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză.
In ședința publică din data de 13.05.2005, instanța a pus în vedere reclamantului să achite taxa judiciară de timbru în sumă de 30.557.200 lei și timbru judiciar în sumă de 50.000 lei, raportat la valoarea de circulație a imobilului în litigiu stabilită prin raportul de expertiză și ținând cont de faptul că reclamantul a contestat contribuția egală a părților la dobândirea lui.
Având în vedere că reclamantul nu a achitat taxa de timbru stabilită în sarcina lui, în temeiul art. 20 alin. 2 si 3 din Legea nr. 146/1997, instanța a dispus anularea acțiunii reclamantului, ca insuficient timbrată.
Instanța a admis totodată cererea reconvențională formulată de pârâta având ca obiect partajul bunurilor mobile și a imobilului dobândit în timpul căsătoriei. La alegerea variantei de partaj, prima instanța a luat în considerare faptul că varianta II este singura variantă în care partajul se face raportat la cotele egale de proprietate ale părților.
Pârâta Românească a fost chemată în judecată întrucât este creditor ipotecar înscris în CF 6447 asupra imobilului bun comun al părților, având notată în favoarea sa și o interdicție de înstrăinare.
Prin sentința civilă nr. 1065/9.02.2007 a Judecătoriei Cluj N, a fost admisă cererea de completare a sent.civ.nr. 7129/2006, formulată de pârâta SC Românească SA B Sucursala C și s-a dispus menținerea ipotecilor și a interdicțiilor de înstrăinare înscrise în CF 6447 și asupra imobilelor rezultate în urma ieșirii din indiviziune.
Impotriva sent.civ.nr. 7129/2006 a declarat apel, la data de 21.12.2006, pârâta BANCA SA MEMBRA A GRUPULUI NATIONAL BANK OF B SUCURSALA C, solicitând schimbarea sentinței în sensul de a se dispune menținerea în continuare a ipotecii/interdicțiilor în favoarea Băncii asupra imobilului care urmează a fi dezmembrat,
De asemenea, împotriva sent.civ.nr. 7129/2006 a declarat apel și reclamantul, fără a depune în scris motivele pentru care a apreciat că sentința primei instanțe este netemeinică și nelegală. In ședința publică din data de 8.09.2007, apelantul a declarat că este nemulțumit de faptul că prima instanță nu a obligat intimata să îi achite cota-parte ce îi revine din datoria comună, deși a suportat singur plata creanței către pârâta Românească.
Prin decizia civilă nr.425/A din 7 set.2007, pronunțată de Tribunalul Clujs -a respins apelul declarat de BANCA ROMÂNEASCĂ SA MEMBRĂ A GRUPULUI NAȚIONAL BANK OF B - Sucursala C-N, precum și apelul declarat de împotriva aceleași sentințe.
Analizând apelurile, Tribunalul a reținut următoarele:
Apelul declarat de pârâta Românească a rămas fără obiect ca urmare a completării sentinței civile nr. 7129/2006 prin sentința civilă nr. 1065/9.02.2007, prin aceasta din urmă dispunânduse menținerea ipotecilor și a interdicțiilor de înstrăinare înscrise în CF 6447 și asupra imobilelor rezultate în urma sistării indiviziunii imobilului ipotecat în favoarea băncii.
In ceea ce privește apelul declarat de apelantul, Tribunalul a reținut că în mod corect a anulat prima instanță acțiunea introductivă formulată de apelant, ca insuficient timbrată, fără a mai proceda la o judecată asupra fondului.
Pe de altă parte, reclamantul nu a investit prima instanță cu o cerere de obligare a intimatei la restituirea sumelor achitate de reclamant în contul datoriei comune către Românească.
Prin întâmpinarea depusă în fața Judecătoriei Cluj -N la data de 14.10.2005, apelantul a solicitat să se constate ca în masa bunurilor partajabile sunt incluse și creanțele comune ale părților, respectiv: suma de 3459 USD, conform contractului de credit nr. - încheiat cu Românească; suma de 12.911 EURO conform contractului de credit nr. - încheiat cu Românească și suma de 2463 EURO conform contractului de împrumut nr. 630/17.06.2004 încheiat cu Comercială Română.
In ședința publică din data de 14.10.2005, în virtutea rolului său activ, prima instanță a pus în vedere reclamantului apelant să formuleze cerere reconvențională având ca obiect pretențiile cuprinse în întâmpinare și să o timbreze în mod corespunzător, însă reclamantul nu s-a conformat.
In consecință, conform art. 129 alin. 6.pr.civ. instanța s-a pronunțat doar în limitele cererii deduse judecății și cu care a fost legal sesizată prin achitarea taxelor legale de timbru, respectiv a cererii reconvenționale formulate de pârâta.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal reclamantul, solicitând modificarea ei în sensul admiterii apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, invocând dispozițiile art.312 pct.5 proc.civ.
În motivarea recursului, reclamantul a arătat că a formulat la instanța de fond acțiune reconvențională (disjunsă din acțiunea de divorț) prin care a solicitat partajul unui imobil bun comun, cerere înregistrată la 19.08.2004, susținând că are o cotă de contribuție mai mare de În consecință, instanța de fond, prin Încheierea din ședința publică din 13.05.2005, i-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru în sumă de 30.557.200 ROL și timbru judiciar în valoare de 50.000 ROL.
Prin Încheierea din ședința publică din data de 10.06.2005 s-a consemnat că reclamantul nu înțelege să timbreze, cu consecința anulării acțiunii sale ca insuficient timbrată.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat partajarea imobilelor în cote egale, ulterior calificată acțiune reconvențională și cu care recurentul a fost de acord potrivit scriptului său de la filele 66-67 intitulat "Întâmpinare".
Prima instanță, a anulat ca insuficient timbrată acțiunea sa și a admis acțiunea reconvențională a pârâtei în sensul că s-a partajat imobilul în 2 loturi, cât și unele bunuri mobile.
Arată că recursul său vizează următorul aspect. La prima instanță, în contextul celor arătate, a depus la filele 66-67 un script intitulat "Întâmpinare" la termenul din 14.10.2005. Prin această întâmpinare lua poziție procesuală față de acțiunea reconvențională a pârâtei, filele 6-7, după care în cuprinsul înscrisului formula o cerere prin care solicita, ca completare la acțiunea sa de partaj, raportarea la masa bunurilor comune a unor debite contractate de părți în timpul căsătoriei și restituite după desfacerea acesteia, exclusiv de reclamant, indicând 3 contracte de împrumut în sumă de 4499 dolari și 12963 Euro la care a anexat actele justificative - graficele de rambursare - filele 68-70.
Față de cererea sa la fila 71, prin Încheierea din 14.10.2005, instanța ia notă de această completare și îi învederează să formuleze acțiune reconvențională, stabilind taxa judiciară de timbru la 183.000 ROL și timbru judiciar 3000 ROL, însă prima instanță nu analizează cererea și nu se pronunță asupra ei.
Fiind nemulțumit de soluția dată de către prima instanță, exclusiv numai în ce privește neluarea în seamă a cererii sale privind raportarea la masa bunurilor comune partajabile și a debitelor sus arătate, a formulat apel, pe care nu l-a motivat în scris, însă l-a susținut în instanța de apel la termenul din 8.09.2007.
Tribunalul a respins apelul motivând că nu a investit prima instanță cu o cerere de obligare a pârâtei la restituirea cotei din sumele menționate, neformulând o cerere reconvențională.
Susține că nu are nici o relevanță că nu și-a denumit corect cererea depusă la filele 66-67, din moment ce era clar că investea instanța cu o cerere de raport al unor pasive la masa bunurilor comune supuse partajului, motiv pentru care solicită casarea cu trimitere pentru ca instanța să se pronunțe asupra acestei cereri.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta intimată a solicitat respingerea recursului.
Examinând recursul și actele dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin acțiune, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta să se constate că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, cu o contribuție de 80% din partea reclamantului și de 20% din partea pârâtei, imobilul situat în com. nr.691 și să se dispună partajul prin atribuirea imobilului în favoarea sa.
Raportat la valoarea de circulație a imobilului și având în vedere faptul că reclamantul a contestat contribuția egală a părților la dobândirea lui, în ședința publică din 13.05.2005 instanța a pus în vedere reclamantului să achite taxa judiciară de timbru în sumă de 30.557.200 ROL și timbru judiciar în sumă de 50.000 ROL, însă în ședința publică din 10.06.2005, reclamantul a arătat că nu înțelege să achite aceste sume, (49,51 fond) astfel că soluția de anulare a acțiunii întemeiat de refuzul reclamantului de a achita taxa judiciară de timbru este legală și temeinică.
Referitor la critica adusă hotărârii în ceea ce privește cererea formulată de reclamant de obligare a pârâtei la restituirea sumelor achitate de reclamant în contul datoriilor comune, Curtea reține următoarele:
La termenul din 14 oct.2005, prin întâmpinarea depusă la dosar, reclamantul a arătat că este de acord cu partajarea bunurilor mobile propusă prin completarea de acțiune, formulată de reclamantă. Totodată, a solicitat să fie aduse la masa bunurilor partajabile creanțele comune ale părților, respectiv:
- suma de 3459 USD reprezentând obligația comună de plată către " Românească" SA, menționând că din totalul de 4499 USD s-au achitat de părți câte 188 USD, până la data de 6.05.2004, diferența fiind achitată de către reclamant;
- suma de 12.911 Euro, reprezentând obligația comună de plată către " Românească" SA, cu mențiunea că a achitat singur suma de 10.500 Euro;
- suma de 2463 Euro, reprezentând obligația comună de plată către Comercială Română, sumă pe care, de asemenea, a achitat-o reclamantul singur (66-67).
În ședința publică din 14 oct. 2005, instanța a pus în vedere reclamantului să formuleze acțiune reconvențională, stabilind o taxă judiciară de timbru în sumă de 183.000 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
Cum reclamantul nu a formulat acțiune reconvențională având ca obiect pretențiile indicate prin întâmpinare și nu a timbrat cererea, instanța a soluționat cauza în limitele deduse judecății cu care a fost legal investită.
Mai mult, cererea de constatare a obligației comune de plată, către băncile menționate mai sus, era inadmisibilă întrucât cererea în constatare are un caracter subsidiar față de cererea în realizare, reclamantul putând cere realizarea dreptului, raportat la dispozițiile art.111 proc.civ. condiția esențială în ceea ce privește admisibilitatea unei acțiuni în constatare fiind aceea ca partea să nu aibă posibilitatea de a-și realiza dreptul.
Față de cele expuse, recursul fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare, conform art.312 alin.1 proc.civ.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art.274 proc.civ. recurentul va fi obligat să plătească intimatei suma de 400 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial justificat cu împuternicirea avocațială și chitanța depuse la dosar (14,16).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 425/A din 7.09.2007 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei suma de 400 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 1 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER - - --- - -- -
Red.AR
Dact./2ex.
28.02.2008
Președinte:Alina RodinaJudecători:Alina Rodina, Antoaneta Tania Couți, Anca
| ← Adoptie copil (incredintare, revocare). Decizia 5/2009. Curtea... | Stabilire program vizitare minor. Decizia 1201/2008. Curtea de... → |
|---|
