Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 357/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVIL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVIL NR. 357
Ședința public din 8 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Erica Nistor Președinte Secție Civil
JUDECTOR: - -
JUDECTOR: - -
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții recurenți și G împotriva deciziei civile nr.778 din 9 octombrie 2007 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosar nr-, privind pe reclamanta intimat, pentru partaj succesoral.
La apelul nominal fcut în ședința public, s-a prezentat reclamanta intimat, personal, pentru pârâta recurent, av. și pentru pârâtul recurent G, av..
Procedura legal îndeplinit.
Dup deschiderea dezbaterilor, s-a fcut referatul cauzei dup care, reprezentanții pârâților recurenți au depus la dosar dovezile de achitare a taxelor judiciare de timbru în cuantum de 315 lei, fiecare, și timbru judiciar în cuantum de 0,15 și respectiv 0,50 lei.
Reprezentantul pârâtului recurent depune la dosar copia carnetului de munc al soției acestuia; reprezentantul pârâtei recurente depune la dosar concluzii scrise, dup care s-a comunicat acestora întâmpinarea formulat de reclamanta intimat, artând c nu solicit termen pentru studiul acesteia.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul în recurs.
Reprezentantul pârâtului recurent G, av., solicit admiterea recursului sub cele dou aspecte evidențiate în motivarea recursului, fr cheltuieli de judecat.
Reprezentantul pârâtei recurente, av., solicit admiterea recursului, modificarea ambelor hotrâri, cu consecința admiterii în totalitate a cererii reconvenționale, respectiv atribuirea în întregime a imobilului și obligarea acesteia la plata sultei corespunztoare ctre fiecare parte, partajarea în natur a terenurilor situate în M, în sensul partajrii în natur raportat la cotele de proprietate, cu compensarea diferențelor de suprafaț prin sult, în subsidiar, casarea ambelor hotrâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanț, întrucât nu a intrat în cercetarea fondului, fr cheltuieli de judecat.
Reclamanta intimat solicit respingerea recursului declarat de pârâtul G și admiterea recursului pârâtei, conform întâmpinrii.
Reprezentantul pârâtului recurent G, av., solicit respingerea recursului pârâtei.
Reprezentantul pârâtei recurente, av., solicit respingerea recursului pârâtului G, contestație în anulare nefondat.
R E A,
Deliberând asupra recursurilor de faț, reține urmtoarele:
Prin actiunea civila inregistrata la Judec toria Timi șoara sub nr.4645/24.03.2006 si reînregistrat sub nr- reclamanta a chemat in judecat pe pârâții si G solicitând ca prin hotrârea ce se va pronunța s se constate c masa succesoral rmas de pe urma defunctului, tatl reclamantei se compune din cota de proprietate din ½ din imobilul situat in T,-, inscris in CF - T, nr. top. 14421-14422-14423/2/1 constând din cas si teren in suprafaț de 2315. pe care îl apreciaz la 30.000 lei, cota de 1/1 din terenul situat in M, inscris in titlul de proprietate nr. 25591/11726.06.1995 in suprafaț de 2,9 ha; cota de ½ din terenul situat in M, inscris in titlul de proprietate nr. 28558/36/24.06.1999 în suprafaț de 2 ha.
A mai solicitat s se constate c succesori ai defunctului sunt reclamanta si pârâtul G, copii ai defunctului si pârâta, soție supraviețuitoare; c le revine o cot de proprietate din masa succesoral de 3/16 reclamantei din imobilul din- si câte o cot de 3/8 fiecare din terenurile situate in M; aceleasi cote se cuvin si pârâtului G, iar pârâtei îi revine o cot de proprietate de 5/8 din imobilul din- si câte o cot de ¼ din fiecare teren situat in
A mai solicitat s se dispun întabularea in CF nr. - Tad reptului de proprietate al celor trei succesori conform cotelor de proprietate indicate mai sus, cu titlu de partaj succesoral.
Faț de acțiunea reclamantei a depus întâmpinare pârâtul G artând c este de acord cu admiterea acțiunii, sistarea indiviziunii conform cotelor de proprietate artate de reclamant,iar împrțirea imobilului cldire s se fac conform folosinței actuale.
Pârâta a depus întâmpinare si cerere reconvențional prin care a artat c este de acord cu acțiunea reclamantei si solicit sistarea strii de indiviziune prin atribuirea in totalitate a imobilului cldire si teren din str. - ei, cu obligarea la sult ctre celelalte prți si intabularea dreptului de proprietate in Cf al reclamantei in cot de 1/1 parte cu titlu de cumprare si partaj succesoral.
Prin sentința civil nr. 3566/10.04.2006 pronunțat în dosarul nr- Judec toria Timi șoaraa admis acțiunea civil formulat de reclamanta împotriva pârâților si
A fost admis in parte cererea reconvențional formulat de pârâta impotriva pârâtului G, constatându-se c masa succesoral rmas dup defunctul, decedat la 01.05.2005 se compune din cota de ½ din imobilul situat in T,-, înscris in CF - T, nr. top. 14421-14422-14423/2/1 cas si teren de 2.315. si cota de 1/1 din terenurile situate in M înscrise in titlul de proprietate nr- de 2,9 ha si titlul de proprietate nr- de 2 ha.
S-a constatat c sunt moștenitorii defunctului, reclamanta fiic cu o cot de 3/16 din imobil si de 3/8 din terenurile din M, G- fiu cu o cot de 3/16 din imobil si de 3/8 din terenurile din M si - soție supraviețuitoare cu o cot de 5/8 din imobil si de 1/4 din terenurile din
S-a dispus sistarea strii de indiviziune asupra imobilului cldire din T,- prin imprțirea in natur, conform folosinței actuale si anexei 1 din schița raportului de expertiz tehnic intocmit de inginer G, ce face parte integrant din prezenta sentinț.
S-a dispus sistarea strii de indiviziune asupra terenurilor agricole din M prin atribuirea terenului inscris in titlul de proprietate nr. 25591/1/26,06.1995 in suprafaț de 2, 9 ha reclamantei si pârâtei si a terenului înscris in titlul de proprietate nr. 28558/36/24.06.1999 in suprafaț de 2 ha pârâtului G, fr nici o sult, compensându-se cheltuielile de judecat.
Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut succesorii legali ai defunctului, sunt si G in calitate de fiica si respectiv fiu, in calitate de soție supraviețuitoare.
Masa succesoral rmas de pe urma defunctului se compune din cota de ½ din imobilul situat in T,- constând din cas si teren in suprafaț de 2315. si dou suprafețe de teren cuprinse in titlurile de proprietate nr-- 2,9 ha si titlul de proprietate nr-- 2 ha.
Din întreaga mas succesoral reclamantei si fratelui su - pârâtul G le revine câte o cot de 3/16 prți, fiecare din imobilul din Str. - si 3/8 prți din fiecare teren din M, iar mamei lor, pârâta îi revine o cot de 5/8 din imobilul situat in Str. - si câte ¼ din fiecare teren din
Din cercetarea efectuata la fața locului, si din conținutul celor dou expertize tehnice efectuate, instanța de fond a apreciat c, o împrțire in natur asupra întregului imobil, cas si teren, care s mulțumeasc toate prțile, este imposibil de realizat.
Valoarea de circulație a imobilului din- este de 30.000 lei, conform expertizei întocmite de inginer
Conform cotelor de moștenire, din cldire, reclamantei îi revine suma de 5.625 lei ( 3/16 x 30.000 lei), pârâtei 1 îi revine suma de 18.750 lei ( 10/16x 30.000 lei) iar pârâtului G suma de 5.625 lei ( 3/16 x 30.000 lei).
Cldirea este locuit de dou familii, in partea dinspre strad locuind pârâtul G, cu familia, care deține 2 camere,o buctrie si un antreu, iar in continuare, partea din spate a cldirii compus din camer, buctrie, un antreu si un șpais este locuit de mama pârâtului,.
Astfel cum este construit, imobilul este comod partajabil in natur, așa cum este folosit in prezent, fr a fi nevoie de modificri structurale,având intrri separate, curtea rmânând comun.
In baza art. 651, 659, 669, 728 Cod Civil, instanța de fond a admis acțiunea reclamantei si cererea reconvețional în modul artat mai sus.
Stabilind astfel, instanța de fond a avut in vedere faptul c acești pârâți au locuit in imobil înc de la cumprare, l-au amenajat si întreținut si nu au alte spații de locuit.
Reclamanta, prin cstorie, a plecat din imobil si deține in proprietate împreun cu soțul su un apartament in
În baza prevederilor art. 742 Cod Civil, pentru egalizarea loturilor, instanța de fond a obligat pârâta la o sult de 4.327 lei ctre reclamanta.
În baza aceluiasi text de lege, instanța de fond a obligat pârâtul Gos ult de 1.298 lei ctre si la 7.491 lei ctre.
În baza prevederilor art. 728 cod civil instanța de fond a dispus sistarea strii de indiviziune asupra terenului aferent imobilului din- conform variantei 2 din expertiza tehnic si planul de situație anex la expertiza întocmit de expertul, ce face parte integrant din prezenta sentinț, in modalitatea redat in dispozitivul sentinței.
Stabilind aceast modalitate, instanța de fond a avut in vedere faptul c terenul de sub construcție si curtea efectiv de lâng cas nu se poate împrți in natur, astfel c a fost atribuit in totalitate pârâtei, având in vedere c ea are cota cea mai M de proprietate din cldire, ea fiind cea care a cumprat împreuna cu soțul su, defunctul imobilul, in totalitate, cldirea si terenul si l-a întreținut cum a putut.
Instanța de fond a apreciat c grdina imobilului, așa cum a fost împrțit de ctre expertul in suprafețe egale de câte 434. fiecare si atribuit fiecare suprafaț unuia din cei doi frați, este modalitatea cea mai practic si corect, având in vedere si faptul c, in grdin se poate ptrunde din dou prți, atât din strada - cât si din str. -.
Asupra terenurilor agricole situate in M instanța de fond a dispus sistarea strii de indiviziune in natur, prin atribuirea terenului in suprafaț de de 2, 9 ha reclamantei si mamei sale pârâta iar terenul de 2 ha a fost atribuit pârâtului G conform precizrilor, fr nici o sult.
Stabilind astfel, instanța de fond a avut in vedere faptul c prin împrțirea celor dou terenuri conform cotelor de proprietate ale celor 3 prți s-ar fi ajuns la o frâmițare nejustificat a terenului agricol si s-a avut in vedere si intenția prților de a vinde aceste terenuri. De asemenea, instanța de fond a apreciat c, in raport de cotele de proprietate ale celor trei prți, cele dou suprafețe sunt aproximativ egale.
Instanța de fond a avut in vedere si faptul c, prțile nu au acceptat o expertiz tehnic care s evalueze terenurile si s efectueze variante de împrțire.
Instanța de fond a apreciat c cea mai eficient modalitate de sistare a indiviziunii a intregii mase succesorale rmase de pe urma defunctului ar fi fost aceea a vânzrii imobilelor în întregime si împrțirea prețului rezultat din vânzare între cele 3 prți in raport de cotele de proprietate, îns aceast soluție nu a fost agreat de prți datorit strii de dusmnie de necontestat existent între ele.
In privința cheltuielilor de judecat, instanța de fond a constatat c reclamanta împreun cu pârâta au achitat 850 lei reprezentând tax timbru si contravaloare expertize, iar pârâtul Gaa chitat 900 lei, astfel c în baza prevederilor art. 276 Cod Procedur Civil, instanța de fond a dispus compensarea cheltuielilor de judecat.
Împotriva acestei hotâriri au declarat apel, G și, înregistrate la Tribunalul Timi ș sub nr-.
Prin apelul declarat in cauza apelanta a solicitat instantei schimbarea in parte a hotararii apelate in sensul atribuirii catre parata apelanta a imobilului situat in T,-, inscris in CF - T, nr. top. 14421-14422-14423/2/1 cu obligarea acesteia la plata sultei corespunzatoare catre ceilalti mostenitori; partajarea in natura a terenurilor situate in M si inscrise in titlurile de proprietate nr.25591/1/26.06.1995 in suprafata de 2,9 ha,respective nr.28558/36/24.06.1999 in suprafata de 2 ha, fie prin atribuirea acestora in totalitate apelantei, cu obligarea acesteia la sulta sau in subsidiar partajarea in natura, insa in suprafata corespunzatoare cotelor de proprietate reglementate de succesiunea legala.
In motivare apelanta arata ca principala critica adusa instantei de fond este aceea ca nu a tinut cont si nu a aplicat temeinic dispozitiile art.673 ind.10 pr.civ.
Apelanta arata ca nu a solicitat atribuirea catre ea a nici unei parti din imobilul situat in T,-, deoarece detinea in coproprietate impreuna cu sotul sau un apartament in
Sentinta apelata prezinta ca solutie a acestui litigiu o varianta prin care in mod evident toate partile sunt prejudiciate indiferent ca unele dintre acestea nu se intereseaza citusi de putin de valorificarea corecta a drepturilor ce le revin.
Apelanta a mai apreciat ca in mod netemeinic instanta de fond a atribuit mamei sale o parte mai din imobil in conditiile in care aceasta are o cota mai M si nevoi mai mari avind in vedere starea de boala in care se afla, precum si pentru ca este nedeplasabila.
In mod gresit s-a statuat faptul ca partile au locuit in imobil inca de la cumparare, l-au amenajat si intretinut si nu au avut alte spatii de locuit,intrucat doar mama si tatal sau au locuit in permanenta in imobil, G avind in proprietate un apartament in anii 1984-1999 pe care l-au ipotecat si apoi l-au pierdut.
Nu s-a avut in vedere nici imposibilitatea convietuirii mamei sale cu G, acesta din urma consumind alcool si avind o atitudine violenta.
Prin modalitatea de atribuire a terenului de pe str.- s-au ignorat toate reglementarile urbanistice locale, intrucat partea de teren construita o anumita valoare, in timp ce celelalte doua parcele din care una atribuita apelantei ramin a fi valorificate drept gradina, neputindu-se construi pe acestea la un front stradal atit de mic.
Astfel prin impartire practic valoarea loturilor rezultante este
diferentiata,inegala.
Concluziile expertizei topo sunt in sensul ca partajarea in natura nu este convenabila nici reclamantei, nici paratilor, data fiind latimea relativ a fronturilor stradale, cea mai buna solutie recomandata de expert fiind vinzarea intregului imobil si impartirea sumei obtinute.
A mai aratat expertul ca locuinta asa cum este in prezent nu corespunde Legii locuintei nr.114/1996 respectiv cerintelor minime ale unei locuinte.
A mai aratat apelanta faptul ca sentinta este criticabila si in ceea ce priveste modalitatea de impartire a terenului agricol din M teren ce a fost atribuit in natura fiecareia din parti, insa fara ca suprafetele rezultante sa respecte cotele de proprietate detinute conform succesiunii legale.
Nu a fost stabilita nici o sulta la valoarea terenului si acesta a fost partajat intr-o modalitate inechitabila.
Impotriva sentintei mai sus mentionate a declarat apel inregistrat la Judecatoria T la 27.04.2007.
In cererea de apel apelanta a specificat ca va depune motivele de apel in termenul legal.
Prin motivele de apel depuse la dosar la termenul de judecata din 15.06.2007 apelanta a solicitat instantei admiterea in totalitate a cererii sale reconventionale, respective atribuirea catre ea a intregului imobil situat in T,-, cu obligarea sa la plata unei sulte corespunzatoare catre cele doua parti; partajarea in natura a terenurilor situate in M prin atribuirea acestora in totalitate apelantei,cu obligarea sa la sulta, iar in subsidiar partajarea in natura insa in suprafete corespunzatoare cotelor de proprietate reglementate de succesiunea legala.
In motivare apelanta a aratat ca prin forma sa terenul nu permite partajarea in natura fara o importanta si semnificativa reducere a valorii economice a acestuia.
Reclamanta reconventionala apelanta arata ca a formulat cerere reconventionala in ideea ca prin atribuirea intregului imobil unuia dintre coproprietari valoarea acestuia nu va fi scazuta drastic, fiecare urmind a fi despagubit la valoarea reala prin raportare la un imobil intreg si nu la trei imobile cu front stradal de 8,5 metri dintre care unul ingradit total de celelalte doua.
Hotararea primei instante este intemeiata pe o varianta care prejudiciaza intr-o anumita masura toate partile din proces.
Instanta desi s-a deplasat la fata locului nu a retinut in mod correct starea de fapt din imobil.
Apelanta a aratat ca i-a fost atribuita partea din spate a imobilului compusa dintr-o camera, bucatarie, spais si sopron,in ciuda faptului ca are o cota mai M de coproprietar decit paratul G si ca foloseste inca o camera din imobil(ocupata de lucrurile sale).
Apelanta a mai aratat ca doar ea si defunctul sau sot au locuit in permanenta in imobil si au efectuat toate micile reparatii din resurse proprii si cu putinul ajutor primit de la fiica sa, aceasta fiind singurul dintre copiii care o sprijina acum la batrinete.
Prima instanta trebuie sa cont de aceste imprejurari precum si de imposibilitatea sa de a convietui sub acelasi acoperis cu
Apelanta a mai invocat si faptul ca pe terenuri cu front stradal de 8,5 metri se impun restrictii drastice la edificarea de imobile, ceea ce scade valoarea economica a acestuia.
De asemeni se arata ca cel putin pe una din parcele se impune notarea unei servituti de trecere, care urmeaza a diminua si mai mult frontul stradal efectiv si implicit valoarea economica a parcelelor.
Instanta de fond s-a ancorat cu strictete pe varianta impartirii in natura, chiar impotriva vointei partilor, si chiar impotriva sustinerilor expertului de la punctul 7 din raportul de expertiza.
terenului conform hotararii s-a facut conform variantei II din expertiza topografica insa fara a preciza, care din cele doua loturi de 434. este atribuit unuia s-au altuia din cei doi( G sau ).
Expertul a mai retinut ca imobilul nu corespunde exigentelor 114/1996 motiv pentru care nu intelege cum instanta l-a putut partaja in natura.
De asemeni a mai aratat ca in situatia curtii comune valoarea imobilului se diminueaza spre a ajunge aproape inexistenta.
In ceea ce priveste impartirea terenului agricol de la acesta a fost atribuit in natura fara a se respecta cotele de proprietate detinute conform succesiunii legale.
Instanta de fond nu a tinut cont in mod judicios de dispozitiile art.673 ind.10 pr.civ.
Prin apelul declarat în cauz, apelantul Gas olicitat în baza prev. art 282 și urm. pr.civ. admiterea apelului și a artat c solicit instanței de apel prin hotrirea ce va pronunța s îi fie atribuit suprafața de teren de cca 230 mp de la intrarea în curtea imobilului din-, pn la limita imobilului - cot parte atribuit de instanța de fond pârâtei 1,.
Apelantul a solicitat instanței de apel s constate c nu are posibilitatea s se intabuleze cu cota parte atribuit din imobil de ctre instanța de fond, motiv pentru care solicit s-i fie atribuit suprafața de teren de 230 mp, msurat de la intrarea de pe-, pân la delimitarea cotei prți din imobil atribuit pârâtei 1 -.
Apelantul a mai solicitat instanței de apel s constate c pârâta 1 avea în proprietate exclusiv cota parte din imobil plus anexe și suprafața de teren în cot parte ce i se cuvine și c nu este cazul de a i se stabili un drept de servitute pe timp cât va tr
Apelantul a mai aratat ca in cauza s-a efectuat o expertiza in constructii, care l-a nemultumit cu privire la stabilirea valorii imobilului.
De asemeni apelantul a mai aratat ca obiectiunile formulate in cauza la expertiza topografica nu au fost solutionate de catre expertul.
In ceea ce priveste partajarea terenurilor situate in M apelantul a aratat ca nu are nici un fel de obiectiune.
Prin decizia civil nr.778 din 9 octombrie 2007 pronunțat în dosar nr-, Tribunalul Timi șar espins apelurile declarate de reclamanta și de pârâții și G împotriva sentinței civile nr.3566/10.04.2007 pronunțat de Judec toria Timi șoara în dosar nr-.
Din motivarea deciziei civile sus amintite, se reține c, n ceea ce privește critica adus instanței de fond si anume c nu a ținut cont și nu a aplicat temeinic prevederile art.673 ind. 10.pr.civ. instanta de apel nu a reținut aceasta critic, textul de lege mai sus invocat trebuind interpretat în corelare cu ansamblul prevederilor legale ce reglementeaz partajul judiciar respectiv 673 ind. 1-673 ind. 10.pr.civ.
Astfel, la partajul în natura prima instanta a avut în vedere concluziile raportului de expertiz întocmit în cauz de expert G, raspunsul acestuia la obiectivul stabilit de instanta si anume daca imobilul situat in T,- este comod partajabil innatura fiind pozitiv in sensul c acesta este comod partajabil in natur, așa cum este folosit în prezent, fr a fi nevoie de modificri structurale, având intrri separare, curtea rmânând comun sau intrrile putând fi delimitate de gard.
În aceste conditii prima instanta a procedat în consecinta la împrțeala în natura a imobilului în litigiu, împarteala în natura fiind un principiu fundamental în materie de împrteal.
Nu s-a putut retine nici sustinerea ca instanta de fond a atribuit mamei sale o cot mai mic din imobil în conditiile în care aceasta are o cota mai M, aceasta diferenț de cot fiind compensat prin atribuirea unei suprafețe mai mari din terenul agricol extravilan.
De asemenea la atribuire s-a avut în vedere modul în care folosesc partile imobilul în fapt, fiind atribuite fiecrei prti încaperile din imobil pe care le ocup ( aspect constatat de instanta cu ocazia cercetrii la fața locului ).
Imposibilitatea conviețuirii intimaților si G respectiv atitudinea violent a intimatului G faț de mama sa nu a fost dovedit prin probe administrate în fața instantei de fond și în apel.
Vînzarea întregului imobil și împrțirea sumei obținute între prti a fost una dintre propunerile expertului, dar întrucât prțile nu au înțeles s achieseze la aceast soluție, expertul a propus partajul în natur a terenului aferent imobilului situat în-, acesta fiind posibil întrucat la terenul în litigiu exist 2 ci de acces atât din str. - cât și din str.-.
Împrejurarea c nu se poate construi pe parcele cu un front stradal mic nu împiedic partajul în natura a terenului, partile având și alte metode de valorificare a terenului, cum ar fi vânzarea.
Aspectul privind locuința și anume faptul c aceasta nu corespunde exigențelor prevzute de L 114/1996 nu împiedica partajul în natura a imobilului, atat timp cat faptil el este deja partajat in natura, revenind prtilor sarcina de a-l dota cu instalatii sanitare si de alt tip pentru a-i asigura o bun functionalitate.
In ceea ce priveste modalitatea de partajare a terenului extravilan din M nu se poate reține imprejurarea c partajul ar fi inechitabil pentru apelant, suprafata atribuit ei si intimatei fiind mai M decât suprafața atribuit intimatului
Nu se poate reține nici împrejurarea c suprafețele nu respect cotele de proprietate detinute conform succesiunii nelegale, atât timp cât partile nu au inteles sa adminsitreze probe cu privire la valoarea acestui teren extravilan.
În ceea ce priveste apelul declarat de apelanta și acesta s-a privit a fi neîntemeiat.
Astfel,în mod corect prima instanta a partajat în natur imobilele în litigiu, atat timp cât din probatoriul adminsitrat în cauza rezulta ca partajarea în natura este posibila.
Nu se poate retine critica adusa de apelanta in sensul ca forma terenului nu permite partajarea în natura, atat timp cat aceasta este solutia propusa de expertii G si.
Nu s-a putut retine nici scaderea drastica a valorii imobilului, atat timp cat prima instanta a partajat în natura imobilul conform folosintei prților si propunerii din raportul de expertiza.
Desi apelanta sustine ca folosește înca o camera din imobil ( ocupata cu lucrurile sale) nu a dovedit prin probatoriul adminsitrat in cauza acest aspect, iar cu privire la partea din spate atribuita ei, instanta de fond a înțeles s-i atribuie apelantei partea pe care aceasta o ocup în fapt.
Cu privire la faptul c are o cot mai M de proprietate decât intimatul G instanta a reținut ca partajul succesoral s-a dispus de ctre instanț cu privire la bunurile ce compun întreaga mas succesoral și raportat la aceasta, nu se poate retine aspectul c apelanta ar fi fost prejudiciat.
Nu s-a putut reține nici sustinerea apelantei precum ca doar ea și defunctul su soț au locuit în imobil, atât timp cat din anul 1999 rezult c locuiește în imobil și intimatul cu soția.
De asemenea, imprejurarea ca se impune notarea unei servituți de trecere pe cel putin una din parcele nu poate impiedica instanta sa dispuna partajarea in natura, cat timp aceasta a fost solicita, este prioritara si apelanta si G un alt spatiu de locuit.
În cee ace privește apelul declarat de apelantul G instanta l-a respins ca neintemeiat avândi vedere urmatoarele considerente:
Prima instanta nu a atribuit paratului Goc ota de 230 mp. teren aferent imobilului situat in- intrucat din concluziile expertului, data fiind dispunerea constructiilor, forma si dimensiunile acestora precum si forma si dimensiunile parcelei nr. 14421-14422-14423/2/1/a/1 iesirea din indiviziune a terenului nu este posibila, aceasta urmând a rmâne in indiviziune forțat.
Nici sustinerea apelantului G conform cu care nu are posibilitatea de a se intabula în F nu a putut fi primita, expertul G formulând prin raspunsul la obiectiuni (fila 98 dosar fond) inclusiv modalitati de intabulare in F, apelantul putând uza de prevederile L 7/1996.
În ceea ce priveste stabilirea valorii imobilului, valoare ce l-a nemulțumit pe apelant, acesta nu a rsturnat în nici un fel aceasta valoare, aceasta fiind mai putin relevanta în solutionarea cauzei, fata de imprejurarea partajrii în natur a imobilului.
Împotriva deciziei sus amintite, au declarat recurs, atât pârâtul G, cât și pârâta, înregistrate sub nr- din 10.03.2008 la Curtea de Apel Timi șoara, pe care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând, fiecare în parte, modificarea deciziei civile atacate și a hotrârii primei instanțe, prin atribuirea imobilelor în alte variante decât au hotrât instanțele anterioare.
Din recursul formulat de pârâtul G, se reține c nu s-a lmurit ce suprafaț de teren, câți metrii ptrați rmân în indiviziune forțat, respectiv terenul de sub imobil, precum și stabilirea precis a terenului ce li se cuvine prților din prezentul litigiu.
S-a mai artat c imobilul fiind comod partajabil, s se atribuie terenul din intravilan în completare terenului de sub imobil rmas în indiviziune forțat, respectiv, pârâtei intimate, suprafața care i se cuvine în completarea suprafeței de sub imobil, adic J din indiviziunea forțat s i se atribuie în completare, susținând ca aceast completare a atribuirii terenului s se fac legal și cu prioritate acestuia, iar restul s fie atribuit reclamantei.
Din recursul declarat de pârâta, se reține c hotrârile anterioare, sunt întemeiate pe o variant care prejudiciaz toate prțile din proces.
Cu referire la imobilul a crei atribuire o solicit, s-a artat c instanța de fond, deși s-a deplasat la fața locului, nu a reținut în mod corect starea de fapt a imobilului.
Cu toate c a artat c deține o cot de proprietate mai M decât pârâtul G, acesteia i-a fost atribuit partea din spate a imobilului, compus dintr-o camer, antreu, buctrie, spais și șopron și c folosește înc o camer din imobil.
S-a mai artat c, instanța a omis faptul c textul de lege, respectiv prevederile art. 673 ind. 6. pr. civ. prevede ca imobilul s fie comod partajabil în natur, aceasta însemnând nu doar o împrțire matematic ușoar a terenului, ci una concret și eficient pentru fiecare din prți, sens în care, ambele hotrâri sunt criticabile, deoarece prin partajarea în natur a imobilului rezult 3 loturi diferite valoric, dintre care doar pe unul se poate construi, iar celelalte dou nu pot avea alt destinație, decât eventual de aceea de grdini.
Cu privire la terenurile din M, s-a artat c instanța a fcut o compensare valoric forțat și greșit matematic a sultei ce trebuia pltit de prți, cu imobilul din T, str. -, c prin acțiunea introductiv, reclamanta a indicat valoarea terenurilor, iar pârâtul achiesând la valoarea inițial indicat, era necesar ca instanța s compenseze diferențele de suprafaț prin stabilirea sultei raportat la aceast valoare.
Pe cale de consecinț, arat c instanța a judecat formal fondul cauzei fr a intra în cercetarea acestuia, motiv pentru care, în subsidiar a solicitat casarea ambelor hotrâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanț.
Analizând motivele ambelor recursuri, vzând decizia atacat, hotrârea primei instanțe, actele și probele de la dosar, vzând prevederile art. 304 pct. 7, 9 și 10. pr. Civ., se constat c ambele recursuri sunt neîntemeiate, urmând s fie respinse ca atare, deoarece instanța de apel a apreciat corect c prima instanț a stabilit corect starea de fapt și de drept, apreciindu-se corect modul de partajare a terenurilor din extravilanul localitții
De asemenea, cu referire la stabilirea parcelelor terenului intravilan aparținând imobilului, se apreciaz a fi stabilit în mod corect, întrucât instanța de fond, a analizat temeinic probatoriul cauzei, și la pronunțarea hotrârii a avut în vedere cercetarea local efectuat, precum și cele dou expertize efectuate în cauz, hotrâre menținut de altfel, în totalitate, și de ctre instanța de apel, neimpunându-se casarea celor dou hotrâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanț.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții recurenți și G împotriva deciziei civile nr.778 din 9 octombrie 2007 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosar nr-, privind pe reclamanta intimat, pentru partaj succesoral.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 8 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. 17.04.2008; Tehnored. 2 ex./24.04.2008
Instanța de apel:;; Prima instanț:
Președinte:Erica NistorJudecători:Erica Nistor, Maria Lăpădat, Ion Graur
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia 1233/2009. Curtea de... | Divort. Decizia 1533/2009. Curtea de Apel Bucuresti → |
|---|
