Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 37/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizia civilă nr. 37
Ședința publică de la13 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Susanu Claudia
JUDECĂTORI: Susanu Claudia, Ghideanu Anca Scripcariu Gabriela
- -
Grefier: - --
La ordine fiind pronunțarea cauzei - Minori și familie - privind pe recurenta și pe intimatul, având ca obiect partaj bunuri comune împotriva deciziei numărul 859 din 03.12.2007 și a încheierii din 14.01.2008 pronunțate de Tribunalul Iași în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 6 martie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare instanța a amânat pronunțarea pentru azi 13 martie 2008.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 12496/21.11.2006 Judecătoria Iași ] admis în parte acțiunea de partaj bunuri comune formulată de către reclamanta în contradictoriu cu pârâtul, a admis cererea reconvențională, a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei un apartament cu 3 camere și dependințe situat în I,-,. 508,. A,. 3,. 9 în valoare de 1.316.000.000 lei ROL, cu o contribuție de 35% pentru reclamanta -pârâtă și de 65% pentru pârâtul -reclamant, a atribuit acestuia imobilul în natură cu obligarea sa la plata sultei în sumă de 457.100.000 lei, a compensat în parte cheltuielile de judecată, obligând reclamanta -pârâtă să plătească pârâtului -reclamant suma de 2.936.250 lei.
Pentru a pronunța această sentință a reținut prima instanță că în timpul căsătoriei părțile au achiziționat un imobil cu două camere, apoi, prin contract autentic de schimb, apartamentul de 3 camere de la părinții pârâtului -reclamant, fără a fi achitat vreo sumă părinților vânzători. Nu s-a probat că ar fi fost achitată suma de către mama reclamantei -pârâte și nici faptul că aceasta ar fi vândut pentru aceasta o suprafață de teren. Nu s-au probat nici existența unor venituri suplimentare de către reclamanta -pârâtă prin activități private de contabilitate.
Pârâtul -reclamant este cel care a probat cu înscrisuri obținerea constantă de venituri precum și beneficiul ajutorului părinților săi care gestionau o afacere profitabilă, temeiuri pentru care a reținut în favoarea acestuia o cotă de contribuție superioară.
A reținut instanța și că îmbunătățirile la apartament au fost realizate după divorțul părților astfel că nu au fost incluse în masa partajabilă.
A făcut aplicarea dispozițiilor art. 742 cod civil în privința sultei și compensarea cheltuielilor de judecată în temeiul art. 246 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel ambele părți.
Prin cererea formulată de către aceasta critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că a avut o cotă egală de contribuție, concluzia instanței de fond fiind bazată pe o greșită apreciere a probelor, greșit a dat eficiență instanța de fond unor depoziții de martori, împotriva actelor autentice depuse la dosar.
Prin decizia civilă nr. 859/03.12.2007 a Tribunalului Iașia fost anulată ca netimbrată cererea de apel formulată de apelanta și s-a dispus judecata cererii de apel formulată de pentru care a fost stabilit termen la 14.01.2008.
Pentru a se pronunța în acest sens tribunalul a reținut următoarele:
În ședința publică din 5 noiembrie 2007 instanța a dispus ca apelanta să achite încă 31,3 lei taxă judiciară de timbru pentru cererea de repunere pe rol, urmare a suspendării judecății din 12.03.2007 respectiv suma de 1266 lei taxă judiciară de timbru pentru cererea de apel. Sumele au fost comunicate apărătorului apelantei, prezent la dezbateri.
La termenul din 3.12.2007 s-a făcut dovada plății taxei judiciare de timbru în limita sumei de 1299 lei; în raport de momentul achitării acestei taxe intimatul apelant, prin avocat, a invocat excepția de netimbrare pentru că la data de 12.03.2007, primul termen cu procedură completă, cererea de apel nu era complet timbrată, deși i s-a comunicat apelantei cuantumul taxei. În apărare apelanta -intimată a susținut că nu a fost regulat citată.
Reținând spre soluționare această excepție tribunalul a constatat că cererea de apel este netimbrată pentru considerentele ce urmează.
Chitanțele depuse de către apelantă prin apărător în dovedirea plății taxelor judiciare dispuse de către instanță sunt: chitanța nr. - din 3.12.2007 în sumă de 600 lei, plătitor (. Avocat), Chitanța nr. - din 10.09.2007 în sumă de 442 lei, plătitor G și, chitanța nr. - din 21.09.2007 pentru suma de 48 lei, plătitor, chitanța nr. - din 10.10.2007 pentru suma de 209 lei, plătitor. Tribunalul înlătură ultimele trei chitanțe și reține că plata realizată de către apelanta -intimată prin mandatar avocat doar suma de 600 lei pentru că dovada plății taxei judiciare de timbru se poate face doar cu duplicatul chitanțelor care probează plata personal sau prin mandatar a acestei sume de către titularul obligației de plată. Dacă de principiu, în dreptul comun - conform art. 1093 Cod civil -plata poate fi făcută de către debitor sau de orice altă persoană interesată sau neinteresată, în materia taxelor judiciare de timbru în măsură să asigure plata serviciilor prestate de către instanțele judecătorești (art. 1 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru aprobat prin Ordinul Ministrului Justiției ne. 760/C din 22 aprilie 1999) identitatea dintre titularul obligației și plătitor este de esența realității plății taxei datorate. Nu s-a probat și nu s-a invocat existența vreunei relații de natură a face explicabilă depunerea unor chitanțe care probează efectuarea plăților de către alte persoane, ceea ce întărește concluzia potrivit căreia părțile sunt străine de cauză.
De altfel, însăși chitanțele depuse la termenul anterior, din 5.XI.2007 (filele 17 și 18) nr. - din 10.10.2007 și nr. - din 2.05.2007 indică drept plătitor pe respectiv Av., termen la care nu s-a invocat faptul că și diferența de taxă de timbru ar fi fost achitată, așa cum dorește a se proba cu chitanțele din 10 și 21 septembrie, respectiv 10 octombrie depuse la termenul din 5.12.2007.
Pentru aceste motive tribunalul a constatat că nu s-a probat satisfacerea integrală a taxei judiciare de timbru stabilită irevocabil în sarcina acesteia; neplata acestei sume în termenul stabilit de instanță atrage consecința anulării ca netimbrată a cererii, așa cum prevede art. 20 alin. 3 din Legea 146/1997.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate întrucât instanța a aplicat greșit dispozițiile referitoare la satisfacerea timbrajului.
Astfel, la momentul când instanța a dispus anularea ca insuficient timbrat a apelului declarat, la dosarul cauzei erau depuse chitanțele ce atestau îndeplinirea obligației de a timbra.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru stabilește în art. 2 că "acțiunile și cererile evaluabile în bani introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel"
Art.1 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii 146/1997 privind taxele judiciare de timbru statuează că taxele judiciare de timbru reprezintă plata serviciilor prestate de către instanțele judecătorești, Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă
Art.3 din aceleași norme statuează în alin. 1 că sunt plătitori ai taxelor judiciare de timbru persoanele fizice și persoanele juridice, în timp ce alin. 2 arată că taxa judiciară de timbru, plătită la introducerea cererii ori pe parcursul procesului se suportă de partea căzută în pretenții, potrivit Codului d e procedură civilă.
Cele două acte normative la care am făcut referire anterior nu conțin dispoziții exprese referitoare la obligativitatea existenței unei identități între titularul cererii de chemare în judecată ca titular al obligației de plată și persoana care este evidențiată drept plătitor în cuprinsul chitanței ce atestă achitarea unei anumite sume de bani cu titlu de taxă judiciară de timbru.
La dosarul cauzei au fost depuse chitanțele ce făceau dovada satisfacerii integrale a timbrajului pus în vedere de instanță, însă tribunalul a înlăturat chitanțele nr. - din 10.09.2007 în sumă de 442 lei, plătitor G și, chitanța nr. - din 21.09.2007 pentru suma de 48 lei plătitor, chitanța nr. - din 10.10.2007 pentru suma de 209 lei plătitor reținând că plata trebuie făcută de titularul cererii sau de mandatarul acestuia, respectiv avocatul.
Trebuie menționat că aceste chitanțe au fost depuse în original la dosarul cauzei astfel încât este exclusă posibilitatea utilizării lor și în alte dosare.
Față de cele expuse anterior Curtea reține că în lipsa unei dispoziții legale exprese ce să prevadă necesitatea existenței unei identități între titularul cererii de chemare în judecată și persoana ce plătește taxa, plata făcută este valabilă.
A accepta contrariul echivalează cu o încălcare a dreptului părții de acces la un tribunal ceea ce ar duce la o înfrângere a disp. art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În raport de considerentele expuse anterior și de disp. art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă urmează a fi admis recursul formulat de împotriva deciziei civile nr. 859/3.12.2007 a Tribunalului Iași, hotărâre care va fi casată, dispunându-se trimiterea cauzei aceleiași instanțe spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de împotriva deciziei civile nr. 859 din 3 decembrie 2007 Tribunalului Iași, hotărâre pe care o casează.
Dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 2: Ghideanu Anca Scripcariu Gabriela
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
01.04.2008
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Susanu ClaudiaJudecători:Susanu Claudia, Ghideanu Anca Scripcariu Gabriela
| ← Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 198/2008. Curtea de... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
