Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 418/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale,
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.418/R/2008
Ședința publică din 15 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Rodina JUDECĂTOR 2: Antoaneta Tania Couți
JUDECĂTOR 3: Anca
JUDECĂTOR: -- -
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de către reclamanta, împotriva Deciziei civile nr. 112 din 25 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, privind și pe pârâtul intimat, având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta reclamantei recurente, avocat, care depune împuternicire avocațială la dosar- fila 19, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, și că prin memoriul de recurs nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art.242 alin.2 pr.civ.
Reprezentanta reclamantei recurente depune la dosar chitanța ce atestă achitarea taxei judiciare de timbru în sumă de 605 lei și timbru judiciar în sumă de 5,15 lei, aspect față de care la termenul de azi, recursul este legal timbrat.
Se constată că recursul este formulat și motivat în termen legal, precum și că a fost comunicat cu intimatul.
La data de 1 februarie 2008 s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea pârâtului intimat, care se comunică cu reprezentanta reclamantei recurente.
De asemenea, la data de 8 februarie 2008, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea reclamantei recurente, un set de înscrisuri medicale, în copie, respectiv: decizia asupra capacității de muncă nr. 2498, privind pe intimatul, adresa nr. 3299 din 8 noiembrie 2000, emisă de Direcția Generală de Muncă și Protecție Socială, scintigrafie osoasă nr. 2297 din data de 10 octombrie 2000, bilet de externare din Clinica de boli infecțioase C-N, foaie de observație clinică generală, Decizia nr. 98128 din 10.04.2001 privind acordarea pensiei pentru pierderea capacității de muncă și un bon de vânzare.
Reprezentanta reclamantei recurente arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Curtea, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, solicitând o compensare legală a sumelor, având în vedere că îmbunătățirile efectuate sunt contribuția exclusivă a reclamantei.
CURTEA
Prin încheierea civilă nr.4011/10.10.2005 a Judecătoriei Zalău, pronunțată în dosarul nr.2663/2003 s-a dispus închiderea dosarului având ca obiect acțiune de constatare și ieșire din indiviziune, formulată de reclamanta, împotriva pârâtului, în conformitate cu dispozițiile art.673/14 pr.civ.
Prin decizia civilă nr.2/19.01.2006 a Tribunalului Sălaj, dosar nr.3094/2005, s-a admis apelul pârâtului împotriva încheierii civile nr.4011/10.10.2005 a Judecătoriei Zalău, care a fost desființată iar cauza s-a trimis pentru continuarea judecății primei instanțe.
În rejudecare, prin sentința civilă nr.1394/15.05.2006 a Judecătoriei Zalău, pronunțată în dosarul nr.2246/2006 s-a admis în parte acțiunea reclamantei împotriva pârâtului, și s-a constatat că părțile au dobândit în cote de parte fiecare, apartamentul din Z, B-dul - -.24, înscris în CF nr.4494 Z, nr.top.675/1/2, 676/11 și 677/1/1XXIV în valoare totală de 1.409.144.000 lei.
S-a constatat că reclamanta a realizat îmbunătățiri la acest apartament în valoare totală de 372.895.000 lei.
S-a dispus ieșirea din indiviziune asupra imobilului prin atribuirea acestuia în favoarea pârâtului.
Pârâtul a fost obligat să achite reclamantei o sultă în sumă de 1.077.467.000 lei în termen de 30 de zile de la pronunțarea hotărârii, precum și 6587.950 lei cheltuieli de judecată.
Prin încheierea civilă nr.1394/02.06.2006 a Judecătoriei Zalău, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în hotărârea judecătorească mai sus menționată, în sensul stabilirii sultei în sumă de 891.019.500 lei, în loc de 1.077.467.000 lei cum din eroare s-a trecut.
Apelul declarat de pârâtul împotriva acestei hotărâri judecătorești a fost respins prin decizia civilă nr.101/26.10.2006 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosarul nr-.
Impotriva acestei decizii pârâtul a declarat recurs care a fost admis prin decizia civilă nr.261/R/09.02.2007 a Curții de Apel Cluj, dosar nr-, decizia a fost casată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe, Curtea reținând insuficienta cercetare a fondului în temeiul art.312 alin.5 pr.civ.
În rejudecare, Tribunalul Sălaja pronunțat decizia civilă nr.34/12.04.2007, dosar nr-, prin care a admis apelul pârâtului, sentința instanței de fond a fost schimbată în sensul că s-a constatat că părțile au dobândit în cote egale apartamentul situat în mun.Z, B-dul -, -.24, înscris în CF nr.4494 Z, nr.top.675/1/2, 676/1/1 și 677/1/1/XXIV în valoare totală de 1.409.144.000 lei, inclusiv îmbunătățirile.
S-a dispus ieșirea din indiviziune asupra imobilului în sensul atribuirii acestuia în favoarea reclamantei, care a fost obligată să achite pârâtului o sultă în sumă de 704.572.000 lei în termen de 60 de zile de la pronunțarea hotărârii, compensându-se cheltuielile de judecată ale părților.
Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat recurs care a fost admis prin decizia civilă nr.1664/R/07.09.2007 a Curții de Apel Cluj, dosar nr-, hotărârea judecătorească a fost casată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe, reținându-se că minuta deciziei Tribunalului Sălaj, poartă o singură semnătură respectiv cea a președintelui completului, lipsind semnătura judecătorului care a făcut parte din complet.
În rejudecare, prin decizia civilă nr.112/25.10.2007 a Tribunalului Sălaj, dosar nr- s-a admis apelul pârâtului, precum și în parte aderarea la apel a reclamantei, schimbându-se în întregime hotărârea atacată și judecând în fond cauza s-a constatat că părțile au dobândit în cote egale de câte 1/2 un apartament situat în Z, B-dul. - -, -l,.24, înscris în CF 4494 Z, top 675/1/2, 676/1/1 și 677/1/1/XXIV în valoare totală de 1.409.144.000 lei vechi.
Valoarea de circulație a imobilului include și îmbunătățirile în sumă de 372.895.000 lei astfel cum rezultă din expertiza efectuată de care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
S-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul astfel cum a fost identificat mai sus prin atribuirea acestuia în favoarea reclamantei.
Reclamanta a fost obligată la 704.572.000 le vechi, sultă în favoarea pârâtului, sumă care urmează a fi achitată în termen de 60 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
S-a respins ca prematură cererea reclamantei - apelantă privind compensarea.
S-au compensat cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a constatat că imobilul din litigiu, respectiv apartamentul nr.24 cu 4 camere situat în Z, bd. -,. "E-l" este proprietatea tabulară a reclamantei și pârâtului înscrisă în CF 4494 ind.Z (4 dos.fond).
Potrivit actului de proprietate de mai sus al părților este înscris în cote de câte parte pentru fiecare.
Față de această împrejurare cererea reclamantei de a se constata că imobilul a fost dobândit cu contributia sa exclusivă este nefondat.
Apartamentul a fost dobândit de către părți prin cumpărare în anul 1998 (10). La data respectivă instanța de judecată pronunțase deja desfacerea căsătoriei părților (2). Nu există nici o rațiune pentru care reclamanta, dacă a dobândit imobilul cu contribuție exclusivă, să înscrie în CF dreptul de proprietate al pârâtului în cotă de 1/2 parte. Iar dacă, ipotetic, ar exista vreo rațiune care să justifice hotărârea reclamantei, aceasta trebuie să și-o asume.
Proba este indubitabilă în sensul că atestă dreptul de proprietate asupra imobilului în cotă de câte 1/2 parte atât pentru reclamantă cât și pentru pârât.
La fila 41 din dosarul de fond reclamanta a depus o precizare prin care indică faptul că ea are o contribuție exclusivă la toate îmbunătățirile care s-au efectuat la apartament, aceasta cu atât mai mult cu cât lucrările au fost executate de firma la care ea este administrator. În perioada în care ea a efectuat lucrările pârâtul era în spital.
Probele depuse la dosar de către reclamantă, în speță, contractul de furnizare a gazelor naturale (45-46) un număr de 4 facturi (59-62) nu sunt de natură a dovedi faptul că lucrările care se constituie ca îmbunătățiri la apartament au fost făcute exclusiv de către ea.
Faptul că anumite sume de bani, reprezentând contravaloarea unor materiale de construcții, au fost achitate de către firma unde reclamanta este administrator dovedește că beneficiara materialelor este firma și nu administratorul ei, în speță reclamanta.
Afirmația martorei (84 dos.fond) referitoare la faptul că toate îmbunătățirile au fost efectuate prin firma reclamantei nu se susține atâta timp cât acest fapt nu este probat prin documente, respectiv înscrisuri.
Prin declarațiile martorilor audiați în cauză (83-85) au putut fi concretizate lucrările care s-au efectuat la apartament, dar nu și contribuția financiară a părților la aceste îmbunătătiri.
Perioada în care au făcut îmbunătățirile este cuprinsă între anii 1999-2000.
În această perioadă pârâtul a fost angajat ca director la firma reclamantei (49-50).
Acesta a fost internat în spital în perioada 24.2000- 8.VI.2000 (51).
Perioada relativ scurta de spitalizare a pârâtului relevă ca fiind reale acele declarații ale martorilor care confirmă prezența pârâtului la lucrările de îmbunătățire ale apartamentului.
Mai mult decât atât unul din martori a declarat că lucrările efectuate de el au fost plătite de pârât.(83).
Rezultă față de cele de mai sus că nici una din părți nu a dovedit contribuția exclusivă la lucrările de îmbunătățire a apartamentului.
De altfel, din probele de la dosar nu se poate constata o contribuție mai mare a uneia din părți față de contribuția celeilalte.
Pentru ca nici una din părți să nu fie prejudiciată și fiindcă, în rejudecarea apelului nici una din părți nu a propus probe noi, instanța a apreciat contribuția egală a părților la aceste îmbunătățiri.
Prin expertiza efectuată în cauză (106-109) și a completării raportului de expertiză s-a stabilit că valoarea de circulație a imobilului este de 804.000.000 lei.
Expertiza a fost obiectată astfel că instanța a încuviințat efectuarea unei contraexpertize (124). Potrivit acesteia (144-147) valoarea de circulație a imobilului este de 1.409.144.000 lei.
Așa cum s-a reținut mai sus asupra imobilului cu valoarea de mai sus, părțile sunt coproprietare.
Potrivit art.728 din Codul civil nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune. În baza acestui principiu prin sentința civilă nr. 1394/15.05.2006, apelată de ambele părți, s-a dispus ieșirea din in diviziune și atribuirea apartamentului în favoarea pârâtului, obligându-I la sultă în favoarea reclamantei.
Având în vedere faptul că reclamanta a dovedit că pârâtul îi datorează o sumă de 600.000.000 lei și pentru a crea posibilitatea reală de achitare a acestei sume, instanța a atribuit apartamentul în favoarea reclamantei stabilind o sultă de 704.572.000 lei în favoarea pârâtului, care urmează a fi achitată în termen de 60 zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Un alt criteriu avut în vedere la atribuirea apartamentului este acela că reclamanta este aceea care ocupă efectiv apartamentul, iar firma la care lucrează are sediul la adresa unde este situat apartamentul.
Cererea reclamantei pentru compensarea sultei cu datoria pe care pârâtul o are față de ea a fost respinsă ca prematură. În timp ce pentru suma datorată de pârât există o sentință definitivă și irevocabilă învestită cu formulă titlu executoriu pentru sultă nu există un astfel de titlu. Aceasta însă nu împiedică părțile, ca înaintea obținerii titlului să facă o compensare convențională a obligațiilor de plată.
Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat recurs în termen legal solicitând instanței admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate în sensul constatării contribuției exclusive a reclamantei la îmbunătățirile aduse imobilului și a compensării sumelor datorate de părți, precum și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, reclamanta a susținut că îmbunătățirile aduse imobilului s-au realizat cu contribuția ei exclusivă și nu cu contribuția comună a părților așa cum în mod greșit a reținut instanța de apel, motiv de recurs prevăzut de art.3094 pct.7 pr.civ.
Motivele instanței de apel cuprinse în decizia atacată sunt contradictorii, deoarece din contractul de furnizare a gazelor naturale, facturile din care rezultă achiziționarea materialelor pe firma la care reclamanta era asociat unic și din declarația martorei, rezultă că toate înbunătățirile au fost efectuate prin firma reclamantei.
Un singur martor susține că pârâtul a fost prezent la lucrări, iar din biletul de ieșire din spital al pârâtului rezultă doar o parte din perioada de spitalizare a acestuia.
În mod nelegal, cu încălcarea prev.art.304 pct.9 pr.civ. și art.1143 și urm. civ. tribunalul a respins ca prematură cererea reclamantei privind compensarea creanțelor reciproce între părți, deoarece hotărârea pronunțată de tribunal este definitivă, astfel încât a fost în eroare cu privire la data rămânerii definitive a hotărârii pe care a pronunțat-
Intimatul, prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând că în mod corect instanța de apel a stabilit că îmbunătățirile la apartamentul în litigiu au fost realizate cu contribuția comună în cotă de parte, acelor doi foști soți (8).
De asemenea, după rămânerea irevocabilă a hotărârii de partaj nimic nu împiedică părțile să facă compensarea între ele, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judiciară, astfel încât în mod legal s-a respins cererea de compensare a creanțelor reciproce.
Recurenta a depus în probațiune copii de pe următoarele înscrisuri: decizia asupra capacității de muncă nr.2498/2001; adresa nr.3299/2000 a DGMPS Z către Spitalul Z; scintigrafie osoasă segmentară 2897/2000; bilet de externare din Clinica de Boli Infecțioase C N la 31.07.2000 și foaia de observație clinică generală nr.13683/2001 eliberată de Spitalul Județean Z Secția de; decizia nr.98128/2001 a S, - Oficiul de Pensii (10-17).
Analizând decizia criticată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Astfel, primul motiv de recurs al reclamantei prevăzut de art.304 pct.7 pr.civ. referitor la faptul că aceasta a avut o contribuție exclusivă la îmbunătățirile aduse imobilului litigios este nefondat deoarece instanța de apel a menționat în concret motivele care au stat la baza pronunțării hotărârii iar aceasta nu cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii.
În mod legal, tribunalul a statuat că îmbunătățirile aduse apartamentului în litigiu au fost realizate prin contribuția comună și egală a celor doi foști soți atâta timp cât reclamanta nu a dovedit prin nici o probă contribuția sa exclusivă la efectuarea acestora.
Contractul de furnizare a gazelor naturale și facturile anexate la 45-46, 59-62, din dosarul de fond au fost încheiate de SC" "SRL în calitate de beneficiară și respectiv, cumpărătoare, astfel încât prin aceste înscrisuri reclamanta nu a dovedit că ea ar fi plătit sumele de bani respective din venituri proprii.
Înscrisurile noi depuse în recurs de către reclamantă care se referă la starea de sănătate și perioada de spitalizare a pârâtului sunt apreciate de C ca fiind neconcludente pentru justa soluționare a recursului considerent pentru care acestea vor fi înlăturate.
În privința reaprecierii probelor testimoniale în recurs, Curtea reține că prevederile art.304 pct.10, 11 pr.civ. au fost abrogate prin art.I pct.111/1 și 112 din OUG nrt.138/2000 astfel încât motivul de recurs vizând netemeinicia hotărârii atacate este apreciat ca fiind inadmisibil deoarece recursul reprezintă o cale de atac extraordinară care poate fi declarat numai pentru motivele de nelegalitate reglementate de art.304 pct.1-9 pr.civ.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs privind compensarea creanțelor reciproce între părți, Curtea reține că prin sentința civilă nr.2172/13.07.2006 a Judecătoriei Zalău, dosar nr.5748/2005, rămasă definitivă și irevocabilă prin neexercitarea căilor de atac și investită cu formulă executorie, s-a admis acțiunea reclamantei împotriva pârâtului care a fost obligat să plătească reclamantei suma de 600.000.000 lei vechi, adică 60.000 lei, reprezentând contravaloarea unui apartament cu două camere pe care pârâtul s-a obligat să-l cumpere pentru reclamantă conform "Procesului verbal" încheiat între părți la 29.04.1996 precum și suma de 3.399, 5 lei cheltuieli de judecată (9-10 dosar apel).
Potrivit art.294 alin.2 teza II pr.civ. în apel, de asemenea, se va putea solicita compensația legală.
Art.1143 civ. și art.1144 civ. statuează că, atunci când două persoane sunt datoare una alteia, se operează între dânsele o compensație care stinge datoriile iar compensația se operează de drept, în puterea legii, și chiar când debitorii n-ar ști nimic despre aceasta; cele două datorii se sting reciproc în momentul când ele se găsesc existând deodată și până la concurența cotităților lor respective.
Având în vedere că între părți există creanțe reciproce, certe, lichide, exigibile și care au ca obiect o sumă de bani, în mod greșit tribunalul a stabilit că cererea reclamantei privind compunerea creanțelor este prematură deoarece pentru sultă nu exista o sentință definitivă și irevocabilă investită cu formulă executorie.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 alin.1 coroborat cu art.304 pct.9 pr.civ. va admite în parte recursul reclamantei, va modifica în parte decizia atacată în sensul că va dispune, în temeiul art.1143 civ. și urm. raportat la art.316 și art.294 alin.2 pr.civ. compensarea sumei de 70.457 lei datorată cu titlu de sultă de reclamantă pârâtului, cu suma de 60.000 lei datorată de pârât reclamantei conform sentinței civile nr.2172/2006 a Judecătoriei Zalău, până la concurența sumei de 60.000 lei, astfel că în final va obliga reclamanta să plătească pârâtului suma de 10.457 lei cu titlu de sultă, menținând restul dispozițiilor deciziei atacate.
În conformitate cu dispozițiile art.316 pr.civ. coroborat cu art.274 alin.1 și art.276 pr.civ. Curtea va obliga intimatul să plătească recurentei suma de 200 lei cheltuieli de judecată parțiale proporțional cu pretențiile încuviințate constând în taxa judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de reclamant împotriva deciziei civile nr. 112 din 25.10.2007 a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte în sensul că dispune compensarea sumei de 70.457 lei datorată cu titlu de sultă de către reclamantă pârâtului cu suma de 60.000 datorată de pârât reclamantei conform sentinței civile nr. 2172/2006 a Judecătoriei Zalău până la concurența sumei de 60.000 lei, astfel că obligă în final reclamanta să plătească pârâtului suma de 10.457 lei cu titlu de sultă.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate.
Obligă intimatul să plătească recurentei suma de 200 lei cheltuieli parțiale de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15.02.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - --- - -- -
GREFIER
RED./MR
20.02. 08/3 EX.
Președinte:Alina RodinaJudecători:Alina Rodina, Antoaneta Tania Couți, Anca
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Divort. Decizia 20/2009. Curtea de Apel Iasi → |
|---|
