Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 45/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 45/FM
Ședința publică din data de 16 aprilie 2009
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTORI: Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici Mariana Bădulescu
- - -
Grefier - - -
S-au luat în examinare recursurile civile formulate de:
1. reclamanta, domiciliată în M, str. - -. nr. 1, județul T și
2. pârâtul, domiciliată în M,-, județul T,
împotriva deciziei civile nr. 186 din 2 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații interveniențiși, domiciliați în M,-, județul T, având ca obiect partaj bunuri comune.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 10 aprilie 2009 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, pentru a le da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, în temeiul dispozițiilor art. 156 alin. 2 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 16 aprilie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea formulată la 21.11.2006, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâtul partajarea nudei proprietăți asupra bunului imobil dobândit de părți în timpul căsătoriei și să constate că are un drept de creanță constând în 75% din c/val. îmbunătățirilor aduse imobilului.
Printr-o cerere modificatoare a solicitat partajarea nudei proprietăți asupra bunului imobil dobândit în timpul căsătoriei sale cu pârâtul, astfel încât pârâtul să dobândească întreaga nudă proprietate iar reclamantei să-i fie atribuită sulta corespunzătoare; reclamanta a cerut ca sulta să-i fie stabilită în cuantum de 75% din c/val. imobilului, având în vedere contribuția sa la îmbunătățirile aduse imobilului.
Prin aceeași cerere, a solicitat introducerea în cauză a uzufructuarilor și -.
Pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând să se constate că imobilul a fost dobândit în timpul căsătoriei cu o contribuție de 3/4 în favoarea sa și 1/4 în favoarea reclamantei, precum și de 3/4 la îmbunătățiri în favoarea sa și 1/4 pentru reclamantă.
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 15 august 2007, s-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, cu o contribuție de 75% a pârâtului, nuda proprietate asupra imobilului situat în or.M, jud.T,-, format din casă de locuit, construită din ceamur, acoperită cu tablă, compusă din 3 camere, un hol și o bucătărie, precum și terenul aferent în suprafață de 826. cu următoarele vecinătăți: N - str. -, E - str. -, S - moșt., V - propr..
S-a constatat că au fost aduse următoarele îmbunătățiri imobilului, cu o contribuție de 75% a pârâtului: tencuit și finisat exteriorul, reparat și zugrăvit interiorul, montat dușumea în 3 camere, racordarea bucătăriei la rețeaua de apă, construcția băii și racordarea acesteia la apă și canalizare, montat gresie și faianță, construit o anexă din A, cotețe pentru păsări și porci din A, construit două sobe din teracotă, refăcută structura acoperișului(pus lut în pod și reconstruit scheletul din lemn) și învelită cu tablă, construit un hol din în fața bucătăriei și două dormitoare care a fost tencuit interior și exterior, montat 3 ferestre și 2 uși din lemn, construit un puț absorbant, refăcut aleile din ciment, construit un gard cu temelia din beton pe trei din laturile proprietății.
Prin sentința civilă nr. 264/24 aprilie 2008 Judecătoria Maa dmis în parte acțiunea principală formulată de reclamanta - și a admis cererea reconvențională formulată de pârâtul.
A constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei cu o contribuție de 75% a pârâtului, nuda-proprietate asupra imobilului situat în or.M, jud.T,-, format din casă de locuit construită din ceamur și învelită cu tablă, anexe, precum și terenul aferent în suprafață totală de 826. având ca vecinătăți: N - str. -, E - str. -, S - moșt. lui, V - propr. lui.
A constatat că au fost aduse următoarele îmbunătățiri imobilului, cu o contribuție de 75% a pârâtului: tencuit și finisat exteriorul, reparat și zugrăvit interiorul, montat dușumea în trei camere, racordarea bucătăriei la rețeaua de apă, construit baie și racordarea acesteia la rețeaua de apă și canalizare, montat gresie și faianță, construit anexă din, cotețe pentru păsări și porci din A, construit două sobe din teracotă, refăcut structura acoperișului(pus lut în pod și reconstruit scheletul din lemn) și învelită cu tablă, construit un hol din în fața bucătăriei și a două dormitoare, hol tencuit interior și exterior, montat trei ferestre și două uși din lemn, construit un puț absorbant, refăcut aleile din ciment, construit un gard cu temelia din beton pe trei din laturile proprietății.
Valoarea întregului imobil este de 213.999,90 lei conform rapoartelor de expertiză ce fac parte integrantă din sentință.
A dispus partajarea nudei-proprietăți a imobilului, astfel:
Lotul nr. - format din construcții (anexe + gard) și teren în suprafață de 310,58. în valoare totală de 53.325,18 lei, a fost atribuit reclamantei -.
Lotul nr.2. - format din casa de locuit, construcții(anexe + gard) și teren în suprafață de 515,42. în valoarea totală de 160.674,72 lei a fost atribuit pârâtului.
Având în vedere valorile loturilor precum și contribuția părților la dobândirea bunului comun și la îmbunătățirile aduse, a fost obligat pârâtul să-i plătească reclamantei suma de 174,80 lei, cu titlu de sultă.
A compensat cheltuielile de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut pe baza probelor administrate că părțile au dobândit în timpul căsătoriei cu o contribuție de 75% a pârâtului, nuda-proprietate asupra imobilului situat în orașul M, județul T,-, format din casă de locuit construită din ceamur și învelită cu tablă, anexe, precum și terenul aferent în suprafață totală de 826. având ca vecinătăți: N - str. -, E - str. -, S - moșt. lui, V - proprietatea lui.
Instanța a mai reținut că au fost aduse îmbunătățiri imobilului, cu o contribuție de 75% a pârâtului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta care a criticat-o ca netemeinică, nelegală, susținând că, greșit instanța de fond a stabilit cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune.
Prin decizia civilă nr. 186 din 2 decembrie 2008 Tribunalul Tulceaa admis apelul declarat de reclamanta, a schimbat în parte încheierea de admitere în principiu a Judecătoriei Tulcea din 15.08.2007 și sentința civilă nr. 264/24.04.2008 a Judecătoriei Tulcea numai în ce privește cotele de contribuție ale soților la dobândirea imobilului și valoarea sultei în sensul că a stabilit cota de contribuție la dobândirea imobilului de 50% pentru fiecare dintre soți și valoarea sultei de 53.674,77 lei.
A obligat intimatul la plata sumei de 1847 lei cheltuieli de judecată în apel (proporțional cotei de 50%) către apelantă, păstrând celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că potrivit disp.art.30 Codul familiei, bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților, iar calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită.
Așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.47 din 26.07.1996 părțile au cumpărat nuda proprietate asupra imobilului situat în M, județul T,-, iar părinții pârâtului au cumpărat dreptul de uzufruct.
De asemenea, așa cum a rezultat din probele administrate și cum a reținut și instanța de fond, părțile au efectuat și au adus imobilului o serie de îmbunătățiri, după cumpărare.
Întrucât codevălmașii nu au de la început stabilit dreptul asupra anumitor bunuri, sau asupra unei anumite cote din aceste bunuri, această determinare a cotei de contribuție a fiecărui soț la dobândirea bunurilor trebuie să
fie făcută de instanță în funcție de aportul pe care l-a avut fiecare în timpul căsătoriei cu privire la achiziționarea acelor bunuri.
Din probele administrate în cauză, înscrisuri, răspunsuri, interogatorii, a rezultat că ambii soți au desfășurat activități pe parcursul căsniciei care le-au adus venituri atât din salarii, cât și din desfășurarea unor activități private cum ar fi din funcționarea unei societăți comerciale a celor doi soți, precum și din activități de creșterea animalelor, cultivarea legumelor, comercializare mărfuri aduse de reclamantă din Turcia (fila 93 dosar fond) interogatorii, toate acestea în condițiile în care părțile s-au căsătorit în anul 1988, au divorțat în 2005, iar casa de locuit a fost cumpărată în anul 1996.
Tot din probele administrate a reținut instanța și că soții au înstrăinat în anul 1994 un apartament pe care l-au deținut în B cu prețul de 1.200.000 lei, bani pe care i-au folosit alături și de un împrumut CEC pentru achiziționarea casei și efectuarea îmbunătățirilor, banii împrumutați de la CEC fiind virați direct în contul firmei intervenienților, în vederea achiziționării materialelor necesare și efectuării lucrărilor de amenajare a locuinței.
Acesta este motivul pentru care toate facturile întocmite poartă mențiunea la rubrica "cumpărător" pe SRL, care însă deținea în contul său și împrumutul contractat de către cei doi soți, pârâtul fiind angajat chiar o perioadă la societatea tatălui său, fără însă a încasa și salariu așa cum rezultă din statele de plată (filele 55-58).
Aceasta însă nu poate să confere un procent mai mare de participare la efectuarea lucrărilor întrucât așa cum rezultă din interogatoriul de la fila 94, ambii soți au câștigat banii necesari efectuării lucrărilor ceea ce nu poate să contureze decât o cotă de partajare egală, pentru fiecare dintre soți.
Faptul că intervenienții, respectiv părinții pârâtului au ajutat și ei financiar, ori cu procedura de derulare a operațiunilor financiare și decontare prin firma acestora nu este de natură să contureze un ajutor exclusiv dat pentru fiul lor și nu pentru întreaga familie.
Și în ce privește împrumutul contractat conform contractului de credit nr.6/24.06.1998 de către, s-a reținut că acest împrumut a fost rambursat de către titular, benevol, fără a mai fi necesară procedura executării silite (fila 59 dosar).
A conchis instanța că soții au contribuit în cote egale la dobândirea bunurilor comune supuse partajului.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât reclamanta, cât și pârâtul.
În recursul formulat, reclamanta a susținut că instanța a reținut greșit că are o contribuție egală cu aceea a pârâtului la dobândirea bunurilor comune, deși a dovedit că a avut venituri substanțial mai mari. Susține că pârâtul a figurat ca salariat la firma părinților lui, fără a primi salariu, iar reclamanta, pe lângă venituri, a asigurat și menajul casei. Precizează că are o cotă de contribuție de 75%.
Critică recurenta reclamantă și partajarea în natură a imobilului, susținând că era mai temeinică soluția de atribuire a întregului imobil către pârât, câtă vreme lotul atribuit reclamantei nu poate fi folosit din cauza deschiderii de 4
la stradă. Arată că atribuirea în natură a unui lot din imobil este formală atâta timp cât trăiesc uzufructuarii și nu poate beneficia de folosința bunului atribuit.
În recursul său, pârâtul a susținut că instanța de apel, printr-o analiză greșită a probelor, a reținut o contribuție egală a părților deși din suma obținută din vânzarea apartamentului din B s-a constituit capitalul social al SC SRL, înființată de părți și a arătat că pe toată perioada căsătoriei soții au fost ajutați de către părinții săi.
Întregul preț al imobilului, de 3 milioane lei, a fost achitat de părinți, aceștia donând astfel fiului lor imobilul și cedându-i dreptul de uzufruct.
Mai susține că instanța a ignorat dovada privind contribuția de 50 milioane lei pe care a avut-o la renovarea locuinței, sumă obținută din vânzarea terenului de 748,04. și a aflate pe acest teren și că a reținut neîntemeiat că reclamanta a achitat împrumutul la.
Examinând legalitatea hotărârii recurate în raport de criticile formulate, Curtea constată că recursurile nu sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Cu privire la cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune;
Potrivit art. 30 Codul familiei, bunurile dobândite de oricare dintre soți în timpul căsătoriei sunt bunuri comune de la data dobândirii lor. Textul citat nu instituie și o prezumție de contribuție egală a soților la dobândirea bunurilor comune astfel că, la momentul partajului, instanța trebuie să verifice întinderea părții cu care fiecare dintre soți a contribuit la dobândirea bunurilor.
În speță, în mod corect au reținut instanțele că părțile au dobândit în timpul căsătoriei nuda proprietate asupra imobilului din Orașul M,- precum și îmbunătățirile aduse acestui imobil.
Contribuția la dobândirea acestor bunuri a fost însă egală, așa cum a reținut tribunalul, pentru că din înscrisurile prezentate, respectiv cărțile de muncă și adeverințele eliberate, rezultă că reclamanta a avut venituri mai mari decât cele încasate de pârât.
Aceste venituri provenind din salarii nu au fost însă singurele surse de dobândire a bunurilor și instanța de apel a reținut corect din probele testimoniale administrate că, pe toată perioada căsătoriei, părinții pârâtului i-au ajutat pe soți, fie cu ocazia edificării lucrărilor de îmbunătățire a locuinței, realizate prin firma de construcții SC SRL, deținută de tatăl pârâtului, fie prin sprijinul acordat în creșterea celor doi copii ai părților, ajutor care, în lipsa unei manifestări neechivoce în sensul gratificării ambilor soți, se consideră ca o donație făcută în favoarea exclusivă a copilului lor, în speță pârâtul (art. 31 lit. b din Codul Familiei).
O interpretare corectă a fost dată probelor administrate și cu privire la aportul soției reclamante la îmbunătățiri, prin împrumutul de la CEC al sumei de 31 milioane lei vechi, aport sensibil egal cu cel al pârâtului care a beneficiat de ajutorul părinților săi la edificarea îmbunătățirilor, prin firma acestora, fără să existe dovezi certe în privința achitării tuturor ratelor din împrumut de către părinți. O parte dintre lucrările de îmbunătățire (gard) au fost achitate SC SRL din banii obținuți din vânzarea unui imobil
proprietatea personală a pârâtului. Dar ponderea acestei lucrări în ansamblul îmbunătățirilor nu poate schimba raportul contribuțiilor.
Pe de altă parte, nu poate fi ignorată contribuția reclamantei care, pe lângă veniturile obținute din salarii, a mai avut venituri și din societatea comercială pe care a înființat-o, din derularea unor contracte cu firme de asigurare și firme de produse cosmetice (a se vedea răspunsul la interogatoriu al pârâtului - fila 99 dosar fond, și răspunsul la interogatoriu al intervenientului - fila 105), dar și prin munca acesteia în gospodărie, această activitate fiind de natură să constituie în mod indirect o contribuție la dobândirea bunurilor. Aceste venituri sunt însă echivalente cu cele obținute de pârât din creșterea animalelor și din valorificarea de cereale. În condițiile în care prestarea acestor activități aducătoare de venituri a fost recunoscută de părți la interogatoriu, fără să se depună nici o probă cu privire la cuantumul veniturilor obținute, în mod corect au fost apreciate ca fiind egale aceste contribuții.
În ceea ce privește imobilul din M,-, s-a afirmat că el a fost achitat integral de către uzufructuari, părinții pârâtului, care au înțeles să-l gratifice pe pârât, ajutorul acestora constituindu-se într-o cotă mai mare a pârâtului la dobândirea bunurilor comune. Pe lângă aceasta, cedarea beneficiului folosinței imobilului a constituit, de asemenea, un ajutor acordat pârâtului, cu aceeași consecință asupra participației sale la dobândirea bunurilor comune.
Este real că, de principiu, bunurile dobândite în timpul căsătoriei prin moștenire, legat sau donație, sunt bunuri proprii, afară numai dacă dispunătorul a prevăzut că ele vor fi comune (art. 31 lit. b Codul Familiei).
În speță însă, chiar dacă intervenienții, părinți ai pârâtului, au achitat integral prețul imobilului pentru care și-au rezervat un drept de uzufruct viager, deși dovezi convingătoare în acest sens nu au fost administrate, prin trecerea în contract a ambilor soți ca beneficiari ai nudei proprietăți și prin afirmațiile intervenienților din interogatoriu în sensul că soții au dobândit nuda proprietate a imobilului se consideră o manifestare neechivocă a intenției de a fi gratificați ambii soți, iar nu numai pârâtul, situație în care bunul nu poate fi considerat decât bun comun.
În concluzie, contribuția părților la dobândirea bunurilor comune a fost egală și tribunalul a reținut corect acest aspect.
Cu privire la lotizarea imobilului;
Prin formarea și atribuirea de loturi, în condițiile în care imobilul a fost socotit ca fiind partajabil în natură, instanțele au respectat prevederile art. 741 cod civil și nu l-au încălcat, așa cum susține recurenta reclamantă.
Procedându-se la lotizarea în natură, este nerelevant dacă fiecare lot întrunește exigențele Regulamentului general de urbanism aprobat prin HG nr. 525/1996. Hotărârea judecătorească nu se poate pronunța în considerarea unei situații viitoare sau a unei virtualități, cum este cea privind posibilitatea ulterioară de obținere a unor aprobări urbanistice în vederea ridicării unei noi construcții sau efectuării unor lucrări supuse autorizării în condițiile regulilor disciplinare în construcții. În același timp, câtă vreme imobilul este comod partajabil în natură, nu se poate să se atribuie imobilul, care include și îmbunătățirile, numai pârâtului,
contrar voinței sale, iar reclamantei să i se atribuie numai o sultă echivalentă cotei sale de contribuție.
În consecință, Curtea constată că ambele recursuri sunt neîntemeiate și în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă le va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile civile formulate de:
1. reclamanta, domiciliată în M, str. - -. nr. 1, județul T și
2. pârâtul, domiciliată în M,-, județul T,
împotriva deciziei civile nr. 186 din 2 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații interveniențiși, domiciliați în M,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 aprilie 2009.
Pt. Președinte, JUDECĂTORI: Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici Mariana Bădulescu
- - - -
aflată în concediu legal de odihnă
potrivit dispozițiilor art. 261 alin. 2 pt. - -
Cod procedură civilă, semnează aflată în concediu legal de odihnă
Președintele instanței, potrivit dispozițiilor art. 261 alin. 2
Președintele instanței,
Grefier,
- -
Jud. fond -
Jud. apel -,
Red. dec. jud. -/15.07.2009
dispozitiv gref. -
2 ex./17.07.2007
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici Mariana Bădulescu
| ← Divort. Decizia 297/2009. Curtea de Apel Suceava | Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 96/2009. Curtea de... → |
|---|
