Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 490/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
COMPLET SPECIALIZAT DE FAMILIE ȘI MINORI
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 490
Ședința publică din 13 mai 2008
PREȘEDINTE: Dr. - -
JUDECĂTOR 1: Adriana Corhan
JUDECĂTOR 2: Maria Lăpădat
GREFIER: - -
S-a luat în examinare pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta recurentă împotriva deciziei civile nr. 391/A din 6 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr.-, privind pe pârâtul intimat, pentru partaj bunuri comune.
dezbaterilor, susținerile și concluziile părților, au fost consemnate în încheierea de ședință din 6 mai 2008, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când pentru deliberare și pentru aed epune concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi,
R E A,
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4959 din 12.06.2007 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr.1040/2006 s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta (fostă ) în contradictoriu cu pârâtul Termen și s-a admis în parte acțiunea reconvențională formulată de pârâtul reclamant reconvențional în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențională (fostă ) pentru sistarea comunității de bunuri și în consecință:
S-a constatat că în timpul căsătoriei părțile au dobândit prin cumpărare și construire imobilul intravilan cu casă, situat în municipiul A,-, înscris în CF nr. 48.012 A, cu număr topografic 4437/71.1.13.6.2/11, 4437/71.1.13.6.2/13,4437/71.1.13.6.3./2și4437/71.1.13.6.1.b/12/2 în valoare de 616.050 lei și respectiv prin cumpărare autoturismul marca Ford, an de fabricație 1985, înmatriculat cu nr.-, în valoare de 6.534 lei, cu o cotă de contribuție de 35% din partea reclamantei-pârâtă reconvențională și o cotă de contribuție de 65% din partea pârâtului -reclamant reconvențional. Valoarea totală a masei partajabile este de 622.584 lei.
S-a sistat comunitatea de bunuri a foștilor soți prin atribuirea bunurilor în natură pârâtului - reclamant reconvențional și a fost obligat pârâtul reclamant reconvențional la plata sumei de 217.904,40 lei către reclamanta-pârâtă reconvențională cu titlu de sultă, reprezentând cota de contribuție de 35% a reclamantei pârâtă reconvențională în termen de 6 luni de la data pronunțării sentinței.
S-a îndrumat Biroul de CF din cadrul Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară A să efectueze cuvenitele modificări în sensul celor arătate mai sus, condiționat de plata sultei.
Prima instanță a avut în vedere expertiza în construcții efectuată în cauză prin care s-a stabilit valoarea de circulație a ternului și a casei la 616.050 lei, iar valoarea de 6.534 lei a autoturismului Ford, an de fabricație 1985, înmatriculat cu nr.- a fost stabilită de către părți, de comun acord.
În ce privește contribuția proprie a reclamantei la dobândirea bunurilor comune a avut în vedere că veniturile salariale obținute din muncă sunt net mai mici decât ale pârâtului, a reținut că desfășurarea tuturor activităților legate de construirea imobilului, reprezintă tot o contribuție proprie a reclamantei, estimând-o la 5% din valoarea totală a imobilului.
Ajutorul dat de părinții reclamantei și fratele acesteia la edificarea imobilului, nu a fost asimilat unei contribuții proprii și personale a reclamantei, instanța de fond nevalorificându-l în interesul reclamantei.
Ajutorul financiar acordat de către părinții reclamantei la edificarea imobilului nu a fost cuantificat de către reclamantă și nu a fost valorificat de către instanță în interesul acesteia.
. luate de părți de la BCR și au fost considerate împrumuturi luate pentru nevoile familiei, care au fost restituite din bugetul familiei și nu din bugetul propriu al reclamantei.
În ce privește contribuția pârâtului la dobândirea cotei de 65% din bunurile comune a avut în vedere veniturile salariale net superioare dobândite în timpul căsătoriei și suma de 40 milioane lei (ROL) rezultată din vânzarea unui apartament cu o cameră, echivalentul a 15.000 DM sau 9.000 Euro, iar prețul obținut a fost folosit la construirea imobilului din litigiu și nu la cumpărarea terenului, deoarece a fost cumpărat anterior vânzării terenului.
La stabilirea cotei proprii de contribuție a pârâtului la dobândirea bunurilor comune a scăzut obligația de întreținere datorată de pârât minorei aflată în întreținerea mamei și care reprezintă o cotă de 1/4 din venitul minim pe economie.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel ambele părți.
Prin apelul declarat, reclamantul-reconvențional-pârât a cerut admiterea apelului, modificarea în parte a hotărârii apelate în sensul admiterii în parte a acțiunii principale, admiterea în tot a cererii reconvenționale și reținerea unei cote de 80% în favoarea sa și 20% în favoarea reclamantei principale, cu sulta corespunzătoare valoric acestor procente și menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței apelate, cu cheltuieli de judecată, contestând și valoarea imobilului supus partajului reținută de prima instanță, respectiv de 616.050 lei, apreciind că această valoare este prea mare și nu reflectă valoarea de piață și împrejurarea că imobilul este finisat doar în proporție de 75%, solicitând stabilirea valorii imobilului în funcție de valoarea stabilită în primul raport de expertiză pe care nu a identificat-
Prin apelul declarat, reclamanta principală a cerut admiterea apelului său, schimbarea în parte a hotărârii atacate, în sensul modificării cotelor de contribuție la dobândirea bunurilor comune în procent de 50% fiecare; sistarea comunității de bunuri și obligarea pârâtului-reclamant reconvențional la o sultă de 331.292 lei în termen de 3 luni de la data pronunțării hotărârii, în temeiul art.296 cod procedură civilă, coroborat cu art.30,36 Codul familiei, art.673/5 și 673/11 cod procedură civilă, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 391/A din 6 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. -, au fost respinse apelurile declarate de către reclamanta și de către pârâtul împotriva sentinței civile nr. 4959 din 12 iunie 2007 pronunțată de Judecătoria Arad în dosar nr.1040/2006, reținându-se că prima instanță a apreciat corect, raportat la probele depuse cotele de contribuție a părților la dobândirea bunurilor comune, respectiv de 65% a reclamantului reconvențional și de 35% a reclamantei-pârâte.
Prin compararea adeverințelor de salariu pe întreaga perioadă cât părțile au conviețuit și au contribuit la achiziționarea ternului și edificarea casei rezultă că venitul mediu lunar net al pârâtului Termen a fost de aproximativ 4 ori mai mare decât al reclamantei.
Este neîntemeiată critica apelantului de a lua în considerare la stabilirea cotei proprii de contribuție a prețului de 10.000 DM, indicat în depozițiile martorilor. Instanța a avut în vedere corect valoarea de 40 milioane lei vechi indicată în contractul de vânzare-cumpărare, echivalentul a 4.000 DM, nefiind sesizată cu judecarea unei cereri privind simulația prețului de vânzare a apartamentului.
Valoarea de circulație a imobilului din litigiu a fost evaluată la 540.000 RON de către experta și la 616.050 RON de către experții, și în raportul de expertiză.
Comparând valorile de circulație din cele două rapoarte de expertiză, raportat la explicațiile și concluziile experților în cauză, văzând și planșele foto ale imobilului, tribunalul a constatat că valoarea de 616.050 RON stabilită în primă instanță este cea reală.
Aceasta reprezintă echivalentul a 185.000 Euro și se compune din 148.500 Euro valoarea casei familiale, 2.500 Euro anexa de lemn și 34.000 Euro valoarea terenului (55 Euro/mp înmulțit cu 618 mp în cartierul ).
Evaluarea a avut în vedere tipul construcției, finisajele și instalațiile de calitate superioară, structura de beton armat și zidărie, șarpanta, învelitoarea cu țiglă, încălzire centrală proprie.
S-a reținut o depreciere fizică de 5% și o depreciere funcțională de 20%, datorită gradului de finisaj exterior de 95% și a faptului că imobilul nu este funcționabil în proporție de 100%, necesitând investiții ulterioare la interior pentru a funcționa conform proiectului.
Este neîntemeiată critica apelantului în sensul reducerii cotei de contribuție a fostei soții de la 35%, la 20% pe motiv că nu a desfășurat activități casnice și familiale care să poată fi considerate aport material la dobândirea bunurilor comune.
Practica judecătorească a stabilit constant că ajutorul material și financiar dat de părinți și rudele unui soț în timpul căsătoriei pentru edificarea unui imobil sau dobândirea unui bun se prezumă a fi dat exclusiv în favoarea fiului sau fiicei lor și profită exclusiv cotei proprii a acesteia, câtă vreme nu se dovedește contrariul. Este logic că părinții au intenția și interesul ca prin ajutorul dat să-și gratifice propriul copil, chiar dacă sporește patrimoniul ambilor soți.
Este neîntemeiată cererea apelantei de a se modifica cotele la câte 50% procente în favoarea fiecărui soț.
Din depozițiile martorilor rezultă că părinții săi au oferit ajutor material la edificarea imobilului, dar acesta nu poate fi cuantificat într-un procent semnificativ din valoarea imobilului. La fel nici eforturile pârâtei pentru achiziționarea terenului, întocmirea documentației și supravegherea lucrărilor, câtă vreme ponderea financiară a reclamantului-reconvențional Termen la dobândirea terenului și edificarea casei este covârșitoare.
Este adevărat că prima instanță nu a luat în considerare ajutorul părinților și al fratelui reclamantei la edificarea imobilului însă, acestea nu au fost cuantificate, iar din descrierea lor, cum ar fi căratul bolțarilor, descărcarea materialelor de construcție etc, nu rezultă o valoare care să ducă la creșterea cotei de contribuție cu 15% din valoarea totală a imobilului de 148.500 Euro.
. luate de reclamantă de la BCR și în timpul căsătoriei au natura de datorii comune ale soților și au avut ca destinație nevoile familiei și edificarea unei case, bun comun.
Împotriva deciziei civile, reclamanta a declarat recurs înregistrat sub nr- din 10.03.2008 la Curtea de Apel Timișoara, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea deciziei atacate, admiterea apelului, schimbarea hotărârii primei instanțe, prin stabilirea cotelor de contribuție a soților la achiziționarea bunurilor comune, în cote de contribuție egale de câte 50%.
Din motivele de recurs se reține că prima instanță a apreciat că reclamanta a contribuit doar în proporție de 35% la dobândirea bunurilor comune, că au fost analizate înscrisurile în ceea ce privește veniturile realizate din salarii de către aceasta începând cu anul 2000, ignorându-se faptul că și anterior anului 2000, de la momentul încheierii căsătoriei părților, din anul 1996, aceasta a realizat constant venituri salariale, că ambele instanțe au minimalizat cota sa de contribuție la edificarea casei de locuit, deși din înscrisurile existente la dosar, precum și din declarațiile martorilor, rezultă cu claritate că numai eforturile depuse de aceasta au condus la achiziționarea terenului și la edificarea imobilului, apreciind că, cota sa de contribuție proprie este de 10%.
Referitor la cele două împrumuturi contractate de la și BCR, Sucursala A, arată că atâta timp cât pârâtul nu a contribuit deloc la restituirea acestor împrumuturi, sunt contribuții exclusive ale reclamantei la dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei și care, implicit măresc cota sa de participație la dobândirea acestora.
Reclamanta mai arată că referitor la contribuția părinților și fratelui său la dobândirea bunurilor comune, ambele instanțe au apreciat în mod greșit că aceasta nu poate fi cuantificată și nici reținută, în sensul că ar mări cota sa de contribuție la dobândirea bunurilor comune.
S-a mai arătat că probele administrate în cauză au condus la concluzia că pârâtul nu a participat fizic la edificarea imobilului, astfel că, se impune a se stabili că acesta a contribuit în proporție de 50% la dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei și nu în proporție de 65%, astfel cum greșit au apreciat instanțele anterioare.
În fine, arată că perioada de 6 luni acordată pentru plata sultei la care a fost obligat pârâtul, este excesiv de mare, apreciind că un termen de 3 luni este un termen rezonabil în care pârâtul poate fi obligat să plătească sulta.
Analizând motivele de recurs, decizia atacată, hotărârea primei instanțe, actele și probele de la dosar, văzând prevederile art. 304, 312, 673/5, 673/11 pr. civ. și art. 30,32,36 Codul familiei, se constată că recursul de față nu este întemeiat, deoarece instanțele anterioare au apreciat corect, raportat la probele depuse, cotele de contribuție a părților la dobândirea bunurilor comune, respectiv de 35% a reclamantei și de 65% a pârâtului, prin compararea adeverințelor de salariu pe întreaga perioadă cât părțile au conviețuit și au contribuit la achiziționarea terenului și edificarea imobilului, din care rezultă că venitul mediu lunar net al pârâtului, a fost de aproximativ 4 ori mai mare decât cel al reclamantei.
Referitor la împrumuturile luate de reclamantă de la și BCR în timpul căsătoriei, s-a apreciat corect, că acestea au natura de datorii comune ale soților și au avut ca destinație nevoile familiei și edificarea unei case, bun comun.
De asemenea, din depozițiile martorilor rezultă că părinții reclamantei au oferit ajutor material la edificarea imobilului, dar acesta nu poate fi cuantificat într-un procent semnificativ din valoarea imobilului.
Față de cele de mai sus, recursul reclamantei apare ca neîntemeiat, urmând să fie respins ca atare, menținându-se în totalitate hotărârile pronunțate anterior.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta recurentă împotriva deciziei civile nr. 391/A din 6 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr.-, privind pe pârâtul intimat, pentru partaj bunuri comune.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Ion Graur
Dr. - - - - - -
GREFIER,
- -
Red. 22.05.2008
Tehnored. 2 ex./26.05.2008
Instanța de apel:;
Prima instanță:
Președinte:Adriana CorhanJudecători:Adriana Corhan, Maria Lăpădat, Ion Graur
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Divort. Decizia 44/2009. Curtea de Apel Iasi → |
|---|
