Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 533/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.533/R-MF
Ședința publică din 19 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim JUDECĂTOR 2: Veronica Șerbănoiu Bădescu
Judecător: - ---
Judecător: - -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.155/A/MF din data de 3 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns procurator G, pentru intimata-reclamantă (), în baza procurii judiciare autentificată sub nr.1568 din 30 decembrie 2004, la Biroul Notarului Public " ", lipsind recurentul-pârât.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 5,00 lei-timbre judiciare și cu 10,00 lei-taxă judiciară de timbru, conform chitanței depusă la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin intermediul serviciului registratură, recurentul-pârât a depus la dosar acte cu borderou, iar intimata-reclamantă a depus întâmpinare.
Procurator G, pentru intimata-reclamantă, solicită amânarea cauzei în vederea comunicării întâmpinării către recurentul-pârât și citării acestuia pentru a certifica actele depuse la dosar. Fiind întrebat de instanță precizează că a expediat întâmpinarea prin poștă în urmă cu o săptămână, respectiv vineri 13.03.2009.
Curtea, respinge cererea formulată de procuratorul intimatei-reclamante în sensul de a se amâna cauza în vederea comunicării întâmpinării către recurentul-pârât și citarea acestuia. Pune în discuție admisibilitatea și legalitatea recursului de față în raport de dispozițiile art.2821Cod procedură civilă.
Procurator G, având cuvântul pentru intimata-reclamantă (), precizează că valoarea bunurilor, la data investirii, depășește un miliard și lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a excepției puse în discuție.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra cauzei de față;
Constată că, prin sentința civilă nr.2456/14 decembrie 2006, Judecătoria Câmpulung anulase, ca insuficient timbrată, acțiunea prin care reclamanta solicitase partajarea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei cu pârâtul, precum și cererea reconvențională.
Prin decizia civilă nr.56/A/MF/2007, Tribunalul Argeș constatând că instanța a anulat cererea fără a stabili cuantumul taxelor de timbru datorate, a admis apelurile declarate de părți și, desființând sentința, a trimis cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe de fond.
Astfel reinvestită, Judecătoria Pitești, prin sentința civilă nr.1477 din data de 26 iunie 2008, admis în parte acțiunea reclamantei, luând act de renunțarea pârâtului la judecarea cererii sale reconvenționale, dispunând atribuirea bunurilor comune către reclamantă, cu obligarea sa la plata către pârât sultei de 90.423 lei.
În motivare, s-a reținut în fapt că, prin încheierea din 11 februarie 2008, s-a constatat dobândirea, în timpul căsătoriei, cu cota de, a unor bunuri mobile și imobile, primele aflându-se, ce-i drept, în posesia pârâtului care, însă, este lipsit de mijloace materiale prin care să achite sulta foarte mare pe care i-ar datora-o reclamantei, în cazul atribuirii în proprietate exclusivă.
A mai fost obligat pârâtul la plata sumei de 3.383 lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței, în termen, a formulat apel pârâtul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, atât în ceea ce privește stabilirea cuprinsului masei partajabile, dar și atribuirea bunurilor.
Totodată, una dintre critici viza calitatea de reprezentant a avocatului reclamantei și, respectiv, onorariul plătit de aceasta.
Prin decizia civilă nr.155/A/MF/3 decembrie 2008, Tribunalul Argeșa respins ca nefondat apelul, obligându-l pe apelant la plata către intimată a sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecată.
În motivare, s-a reținut în fapt că bunurile au fost dovedite ca fiind dobândite în timpul căsătoriei, prin interogatoriul luat pârâtului care nu a continuat proba a ceea ce pretinde în calea de atac, în sensul că autoturismul a dobândit calitatea de bun propriu ca urmare a substituirii unui alt autoturism achiziționat anterior căsătoriei cu reclamanta, dar nici celelalte susțineri privitoare la folosirea în comun a banilor rezultați din vânzarea acestui autoturism sau apartenența unora dintre bunuri la patrimoniul tatălui pârâtului.
Cât privește atribuirea, s-a constatat că pârâtul a formulat o cerere de scutire a plata taxelor de timbru pentru cererea sa reconvențională, fundamentată pe lipsa sa de venituri, ceea ce vine tocmai să confirme motivarea dată de prima instanță soluției sale, în sensul că acesta s-ar afla în imposibilitate de a plăti sulta către reclamantă, în cazul în care i-ar fi atribuit imobilul, compus din teren și construcție, în vreme ce reclamanta deține astfel de venituri.
Nici în ceea ce privește obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată critica sa nu a fost găsită fondată, câtă vreme scutirea de plată a acestora nu este recunoscută de legiuitor decât în cazul recunoașterii pretențiilor reclamantului la prima zi de înfățișare, ceea ce în cauză nu s-a întâmplat.
Împotriva deciziei, în termen, a formulat recurs pârâtul, arătând că nemulțumirile sale, vizează modul de interpretare a probelor în ceea ce privește compunerea masei partajabile, precum și aprecierea asupra nevoilor părților și posibilităților lor de plată a sultelor.
În plus, s-au adus critici modului de compunere a cheltuielilor de judecată, câtă vreme persoana ce s-a prezentat în calitate de avocat pentru reclamantă nu are această calitate, nefiind înscrisă în Uniunea Națională a Barourilor din România.
Curtea, în ședința publică de astăzi, 19 martie 2009, a pus în discuția părților admisibilitatea căii de atac față de faptul că prin acțiune valoarea bunurilor cerute la partaj a fost indicată de către reclamantă, fără a fi fost contestată de către pârât, a se ridica la una mai mică de 100.000 lei (2.444 lei casa, 12,8 lei terenul și cca.10.000 lei bunurile mobile și îmbunătățirile aduse casei).
Potrivit dispozițiilor art.2821alin.1, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind - litigii al căror obiect are o valoare de până la un miliard lei inclusiv.
Cum se poate observa, legiuitorul a înțeles să confere un mai mare grad de celeritate în soluționare acelor litigii considerate de mai mică importanță, alegând criteriul patrimonial. Astfel, nu s-a raportat la cereri evaluabile, ci la litigii privind un obiect de o valoare mai mică de un miliard lei, inclusiv.
În această situație, indiferent de natura litigiului, ceea ce s-a avut în vedere o constituie importanța patrimonială a bunului asupra căruia poartă litigiul, atribuind o importanță mai mică litigiilor de orice natură care poartă asupra unui obiect de o valoare mai mică, indiferent că ar fi vorba despre acțiuni evaluabile sau neevaluabile, în sensul legii privind taxele de timbru.
Termenul de litigiu folosit de legiuitor în art.2821Cod procedură civilă desemnează toate acțiunile cu caracter patrimonial calificate ca atare de doctrină și jurisprudența în materie prin raportare la obiectul acestora, care privește în mod direct o valoare patrimonială ori un act juridic al cărui obiect este un drept evaluabil în bani.
Chestiunea numărului căilor de atac și a pricinilor susceptibile de a li se aplica dispozițiile art.2821Cod procedură civilă a fost, de altfel, soluționată în urma promvării recursului în interesul legii de către prin Decizia nr.32/2008, așa încât nu mai există posibilitatea unei interpretări diferite a execepției pusă în discuție.
de atac sunt date de lege, iar nu de ceea ce judecătorul scrie în hotărârea sa, ele nefăcând obiect al deliberării potrivit principiul legalității căilor de atac.
În această situație, hotărârea pronunțată de tribunal, chiar și într-o compunere greșită, fiind una de recurs, față de disp.art.299 alin.1 Cod procedură civilă, ea nu este supusă recursului, prin urmare prezenta cale de atac se observă a fi inadmisibilă, motiv pentru care ea are a fi respinsă.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat în recurs, cheltuieli de transport, diurnă și cazare, precum și alte cheltuieli neprevăzute, fără însă a depune înscrisuri din care să rezulte efectuarea unor astfel de cheltuieli.
Din acest motiv, cererea urmează a fi, în temeiul art.274 Cod procedură civilă, respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.155/A/MF din 3 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind reclamanta ().
Respinge cererea intimatei privind cheltuielile de judecată, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
-,
Grefier,
Red.-/24.03.2009
GM/2 ex.
Jud.apel: Gh.
Jud.fond:
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Veronica Șerbănoiu Bădescu
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Interdicție. Decizia 12/2008. Curtea de Apel Galati → |
|---|
