Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 469/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.469/R-MF
Ședința publică din 12 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Stan JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu
JUDECĂTOR 3: Corina Pincu
Judecător: - --
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamanta (), împotriva deciziei civile nr.150/A/MF din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: recurenta-reclamantă, asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale fără număr, intimatul-pârât, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.82, emisă de Baroul Argeș -Cabinet individual și intimatul-intervenient.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 10 lei și timbru judiciar în valoare de 5 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat depune la dosar borderou cu acte, pe care le-a prezentat și apărătorului părții adverse.
Curtea, din oficiu, pune în discuția părților excepția privind legalitatea și admisibilitatea căii de atac, în raport de dispozițiile art.2821Cod procedură civilă.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta-reclamantă consideră că ar fi bine să existe o practică unitară, atât pentru calcularea taxelor judiciare de timbru cât și pentru evaluarea obiectului cauzei.
Consideră că recursul este admisibil în raport de valoarea obiectului stabilită prin raportul de expertiză tehnică, funcție de care s-a pus în vedere și timbrajul. La tribunal cauza a fost judecată în complet de 2 judecători și înseamnă că soluția a fost pronunțată de un complet nelegal constituit.
Avocat, arată că valoarea obiectului, așa cum rezultă din raportul de expertiză este de peste 1 miliard lei vechi, iar art.181Cod procedură civilă prevede expres că instanța rămâne competentă să judece funcție de valoare. Dacă la judecătorie valoarea obiectului a fost peste 1 miliard lei vechi, instanța a rămas competentă să soluționeze cauza, dar nu se stabilește și căile de atac. Dispozițiile art.2821Cod procedură civilă, stabilește expres că, dacă valoarea este de peste un miliar lei vechi, cauza are toate cele 3 grade jurisdicționale.
Curtea rămâne în pronunțare asupra excepției.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului de față;
Constată că, prin sentința civilă nr.559/4 martie 2008, Judecătoria Câmpulung, admițând în parte acțiunea formulată de reclamanta, precum și cererea reconvențională formulată de pârâtul a dispus stingerea comunității de bunuri a părților în varianta C propusă de expertiza.
A fost, totodată, admisă și cererea de intervenție formulată de, în privința acestuia stabilindu-se că nu participă la lotizarea bunurilor incluse în masa partajabilă întrucât a demontat și luat, din anul 2004, centrala termică tip din apartament, motiv pentru care acesta a rămas fără încălzire și urmează să restituie reclamantei contribuția acesteia la cumpărare, a cărei actualizare nu s-a cerut.
A fost obligat pârâtul să plătească intervenientului suma de 2.640,47 lei valoarea centralei termice și au fost compensate, în totalitate, cheltuielile de judecată.
În motivare, s-a reținut că bunurile constatate a fi fost dobândite de către părți în cote egale, în timpul căsătoriei, potrivit încheierii din 9 octombrie 2007, pot fi partajate în natură, în varianta stabilită de instanță în care sulta este mai puțin înrobitoare, iar la atribuirea către reclamantă a locuinței din comuna s-a avut în vedere că ea se află în vecinătatea proprietății tatălui reclamantei cu care fostul ginere se află într-un conflict de notorietate, de altfel reclamanta posedând această gospodărie.
Împotriva sentinței, în termen, a declarat recurs pârâtul, iar reclamanta apel, Tribunalul Argeș prin încheierea din 26 septembrie 2008, ținând cont de valoarea bunurilor comune la data pronunțării hotărârii, calificând căile de atac drept apeluri.
Prin decizia civilă nr.150/A/MF/24 noiembrie 2008, apelurile au fost respinse ca nefondate, reținându-se că cererea reclamantei privind împărțirea unei alte case în comuna Mihăești este nefondată față de achiziționarea acesteia în perioada cât soții nu-și gestionau în comun veniturile,ca urmare a separării lor în fapt.
Totodată, corectă s-a găsit soluția primei instanțe în ceea ce privește, atribuirea, către pârât, a apartamentului bun comun, câtă vreme și reclamantei i-a fost atribuită o locuință, or atribuirea ambelor bunuri către reclamantă ar fi condus la impunerea unei sulte exorbitante și lipsirea pârâtului de orice bun în natură.
În ceea ce privește greșita introducere a casei din în conținutul masei partajabile, s-a reținut că ea a fost edificată pe un teren cumpărat de părți în timpul căsătoriei și prin efort financiar comun.
În sfârșit, legat de îmbunătățirile aduse apartamentului din, s-a constatat că ele au fost dovedite cu probele administrate atât în fond, cât și în apel și imputate lotului apelantului-pârât, fără a se dovedi un spor de valoare adus prin montarea instalației de încălzit, aferentă centralei termice.
Criticile aduse de către pârât, referitoare la valoarea imobilului din comuna, au fost înlăturate, față de constatările expertizei tehnice care au arătat că structura de rezistență a casei este una deficitară, chestiune care diminuează cu mult valoarea imobilului chiar dacă acesta are dimensiuni foarte mari.
Împotriva deciziei, a formulat recurs reclamanta, criticând-o pentru greșita neexaminare a tuturor motivelor de netemeinicie și nelegalitate invocate împotriva soluției primei instanțe de fond.
Astfel, au fost analizate cu ușurință probele din care rezulta că în timpul căsătoriei a fost achiziționată fosta locuința de serviciu a pârâtului situată în comuna Mihăești, fiind încălcate dispozițiile art.36 din Codul familiei, dar nu au fost examinate criticile privind legalitatea atribuirii către pârât a apartamentului din comuna care nu are nevoie de acesta, nu l-a folosit vreodată după despărțirea în fapt, câtă vreme locuiește în casa din comuna Mihăești, dimpotrivă reclamanta fiind cea care locuiește în apartament și a efectuat îmbunătățiri ce constituie contribuția sa proprie.
S-a mai criticat soluția tribunalului pentru neexaminarea motivului de apel privind greșita introducere în masa partajabilă a casei edificate în comuna, care în realitate a fost ridicată de către părinții reclamantei, aceștia investind, în mod exclusiv, în manoperă și materiale și numai în mod formal încheind un act de înstrăinare către recurentă, în scopul evingerii de la succesiune asupra acestui bun a celorlalți moștenitori ai părinților.
În dovedirea acestei critici, arată recurenta, s-a solicitat în apel suplimentarea probatoriului cu martori, proba fiind nelegal respinsă.
În sfârșit, în mod nelegal instanța a respins critica prin care s-a arătat că la fond a refuzat introducerea în masa partajabilă a instalației ce deservea centrala termică deși ea constituie un plus adus imobilului.
Curtea, în ședința publică de astăzi, 12 martie 2009, pus în discuția părților admisibilitatea căii de atac.
Asupra acestei chestiuni, urmează a se observa că, potrivit art.2821Cod procedură civilă, sunt lipsite de calea de atac a apelului pricinile având un obiect mai mic de 100.000 lei.
În categoria acestor pricini patrimoniale este inclus, în mod necontestat, și partajul.
Cât privește obiectul judecății, acesta este cel care se configurează prin voința părților, ca urmare a manifestării dreptului lor de dispoziție, prin cererea introductivă de instanță.
Astfel, valoarea bunurilor cerute la partaj se indică de către reclamant și poate fi, eventual, contestată de către pârât.
Actul ce investește instanța îl constituie cererea de chemare în judecată, în funcție de care se stabilește obiectul judecății, așa cum a fost el avut în vedere de dispozițiile textului sus indicat.
Că aceasta este interpretarea noțiunii de obiect al litigiului rezultă inclusiv din dispozițiile art.181Cod procedură civilă, scopul edictării normei fiind unul acela al evitării unor soluții confuze față de evoluția pe parcursul judecății a prețurilor bunurilor de patrimoniu.
În această situație, ceea ce dă valoare obiectului litigiului îl constituie cererea de chemare în judecată, or, în funcție de conținutul acesteia și de cel al cererii reconvenționale se poate observa că la data investirii instanței patrimoniul comun cerut la partaj nu trecea de valoarea de 100.000 lei.
Pe cale de consecință, urmează a se observa că hotărârea primei instanțe era supusă numai recursului, așa încât cea pronunțată de către tribunal, chiar și într-o compunere greșită, este una de recurs.
De aceea, față de disp.art.299 alin.1 Cod procedură civilă, ea nu este supusă recursului, prin urmare prezenta cale de atac se observă a fi inadmisibilă, motiv pentru care, va fi respinsă.
Dată fiind însă obligația instituită de art.84 Cod procedură civilă, în sarcina instanțelor urmează a se observa că prin motivele 3 și 4 ale căii de atac formulate se pretinde omisiunea de pronunțare asupra unor motive de recurs formulate.
Asemenea critică se încadrează în motivele de retractare prevăzute de art.318 teza a II-a Cod procedură civilă, motiv pentru care ele urmează a fi calificate drept motive de contestație în anulare.
Cum însă contestația în anulare poate fi adresată instanței a cărei hotărâre se atacă în condițiile art.319 Cod procedură civilă, prezenta C față de dispozițiile art.158 și art.159 Cod procedură civilă, urmează a se declara necompetentă și a se declina în favoarea Tribunalului Argeș, în vederea soluționării acestor două motive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta (), împotriva deciziei civile nr.150/A/MF din 24 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimat fiind pârâtul .
Califică motivele 3 și 4 drept contestație în anulare și declină competența soluționării în favoarea Tribunalului Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 martie 2009, la Curtea de Apel Pitești, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
, -,
Grefier,
Red.-/17.03.2009
GM/2 ex.
Președinte:Mariana StanJudecători:Mariana Stan, Florinița Ciorăscu, Corina Pincu
| ← Divort. Decizia 795/2009. Curtea de Apel Oradea | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
