Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 537/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-

Dosar nr-

DECIZIA NR.537

Ședința publică din data de 11 iunie 2009

PREȘEDINTE: Mioara Iolanda Grecu

JUDECĂTORI: Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena

- -

Grefier - escu

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat, Cod poștal -, Județ Pîmpotriva deciziei civile nr.537 pronunțată la 23 octombrie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții și, ambii domiciliați în comuna, sat,-, Cod poștal -, Județ

Recurs timbrat cu 0,50 lei timbru judiciar și cu 20 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr.-, care au fost anulate la dosar.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant asistat de avocat din cadrul Baroului P, intimata-pârâtă Muzica reprezentată de avocat -n din cadrul Baroului P, lipsind și intimatul pârât.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Părțile prezente, având cuvântul prin apărători, declară că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și dezbaterea recursului.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul reclamant, susține oral motivele de recurs, arătând că hotărârea atacată este afectată de nulitatea prevăzută de art.304 pct.9 cod procedură civilă, în sensul că instanța de apel a interpretat și aplicat greșit art.295 al.2 cod pr.civilă raportat la art.1239 al.5 cod pr.civilă.

Astfel, arată că, instanța de fond, deși reține anumite bunuri comune, în final nu le mai partajează, referitor la terenul de 6615 mp.

Referitor la libretul CEC consumat în timpul căsătoriei, arată că suma respectivă nu mai poate fi reținută, deoarece nu s-a făcut dovada că aceasta a mai existat la momentul lichidării despărțirii părților.

De asemenea, arată că recurentul a susținut o împrejurare esențială, cu privire la îmbunătățirile aduse la imobilul în litigiu, pentru care se impunea completarea de probe, dar instanța le-a respins această cerere nejustificat.

Solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

Avocat -n, având cuvântul pentru intimata pârâtă, solicită respingerea primul motiv invocat, având în vedere că acesta nu a fost formulat și în scris.

Referitor la solicitarea de noi probatorii și susținerea recurentului că nu s-a aflat în țarăși nu a putut aduce la cunoștința instanței toate împrejurările în care s-au realizat îmbunătățirile nu este relevantă, acesta a avut reprezentare juridică specializată.

Față de suma de bani respectivă, arată că în mod corect instanța a reținut-o la masa de partaj, întrucât s-a dovedit cu acte faptul că reclamantul a fost cel care a lichidat acel cont.

Solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vălenii d Munte sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul Muzica, solicitând să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei.

În motivarea acțiunii, s-a arătat că foștii soți au dobândit mai multe suprafețe de teren, o casă, anexă gospodărească și mai multe bunuri mobile.

Pârâta formulat întâmpinare și cerere reconvențională.

Prin întâmpinare, pârâta a arătat că o serie de bunuri mobile, dormitor, lenjerie, frigider, aragaz, bazin toaletă, sobe teracotă și unele îmbunătățiri aduse imobilului nu reprezintă bunuri comune, fiind realizate prin contribuția părinților săi. S-a mai susținut că nu mai există alte bunuri mobile luate sau distruse de către reclamant.

Prin cererea reconvențională s-a solicitat ca la partajarea bunurilor comune să se rețină o cotă de contribuție de 75% în favoarea pârâtei-reclamante, precum și introducerea la masa partajabilă a autoturismului marca Renault înmatriculat cu nr. -, dobândit în timpul căsătoriei.

La data de 24.02.2005, cererea reconvențională a fost completată, pârâta, solicitând reținerea ca bun comun sumei de bani rămasă pe libretele CEC de pe urma lui, decedat la data de 11. 07.2002.

În motivarea cererii, s-a arătat că defunctul a lăsat soților toate bunurile mobile și imobile din patrimonial său, însă reclamantul, fără drept, a luat libretele și a retras toți banii.

La data de 21.04.2005 numitul a formulat cerere de intervenție principală prin care a solicitat să se constate că mai multe bunuri mobile sunt proprietatea sa, iar o serie de îmbunătățiri aduse casei în care au locuit foștii soți au fost efectuate pe cheltuiala sa, solicitând ca aceste valori să nu fie incluse la masa bunurilor comune.

Prin sentința civilă nr. 624/17.03.2008, Judecătoria Vălenii d e admis în parte acțiunea formulată de reclamant și în parte cererea reconvențională, cât și cererea de intervenție.

S-a dispus partajarea bunurilor comune potrivit raportului de expertiză tehnica completare - III întocmită de expert, în varianta VI - a de lotizare.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că această variantă răspunde în cea mai mare măsură exigențelor legale impuse de art.6739cod pr. civilă, deoarece părțile primesc imobile și bunuri mobile în natură, corespunzător drepturilor stabilite și posesiei pe care o exercită, evitându-se plata unei sulte exagerate.

Împotriva sentinței civile anterior menționate a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând, în esență, faptul că instanța de fond în mod greșit a admis cererea de intervenție, întrucât pretinsele îmbunătățiri nici nu au fost efectuate de intervenient și acesta nici nu a avut materialele necesare efectuării lor și că greșit s-a reținut la masa de partaj suma de 15.858.084 lei, aceasta nefăcând parte, la data despărțirii în fapt, din patrimoniul soților.

Pe de altă parte, apelantul criticat și faptul că în mod incorect s-a făcut valorificarea terenurilor de către expert, iar lotizarea a fost necorespunzătoare cu drepturile și interesele părților, solicitând instanței de apel să dispună completarea probatoriilor administrate în fața instanței de fond.

Examinând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului, precum și a dispozițiilor ce au incidență în soluționarea cauzei, Tribunalul Prahova, prin decizia civilă nr.537 din 23 octombrie 2008, respins cererea de completare probatoriilor, ca neîntemeiată și a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-reclamant, împotriva încheierii de admitere în principiu din data de 23.06.2005 și a sentinței civile nr. 624/17.03.2008, pronunțate de Judecătoria Vălenii d e M, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Muzica și intimatul-intervenient, reținând următoarele considerente:

Tribunalul a reținut că este nefondată cererea apelantului privind completarea probatoriilor administrate în fața primei instanțe, apreciind că aceasta nu se impune, întrucât, așa cum rezultă din încheierea de ședință pronunțată la data de 03.02.2005, prima instanță a încuviințat pentru părți administrarea tuturor probatoriilor solicitate, iar pe de altă parte, instanța de apel a apreciat că nu se impune aplicarea dispozițiilor art.295 cod pr.civilă, deoarece în cauză au fost administrate toate probele utile, concludente și necesare soluționării cauzei.

În ceea ce privește prima critică a reclamantului, referitoare la greșita reținere a îmbunătățirilor efectuate de intervenientul, tribunalul a constatat că din proba testimonială administrată în cauză, respectiv depozițiile martorilor G, precum și cei audiați la propunerea reclamantului G și, s-a făcut dovada că îmbunătățirile pretins efectuate de intervenient au fost realizate de acesta.

Evaluarea acestora a fost de asemenea corect efectuată, aspect pe care reclamantul nu a înțeles să-l critice în fata primei instanțe, acesta neformulând obiecțiuni la raportul de expertiză prin care s-a stabilit contravaloarea îmbunătățirilor

S-a mai reținut că din adresa nr. 6008/ 09.03.2005 emisă de Sucursala CEC P, rezultă că la data de 11.07.2002 a fost lichidat de către apelantul- reclamant soldul reprezentat de suma de 15.858.084 ROL, ori, la acea dată nu era declarată desfăcută căsătoria părților, așa încât, instanța de apel a reținut că judecătorul fondului a apreciat corect că suma respectivă aparține masei bunurilor comune.

Critica formulată de apelant cu privire la greșita evaluare terenului de la punctul Acasă, s-a apreciat ca fiind nefondată, întrucât acesta nu formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, prin care a fost evaluat imobilul respectiv, iar pe de altă parte, categoria de folosință a acestui teren rezultă din Registrul Agricol al Primăriei.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamantul, pentru următoarele motive:

Se invocă dispozițiile art. 304 pct. 9 pr.civilă.

În dezvoltarea motivului de recurs se arată că instanța de apel a interpretat și aplicat greșit art. 295 alin. 2 pr.civilă, raportat la art. 129 alin. 5 pr.civilă, întrucât este insuficient să susții că nu se impune administrarea de noi probe, întrucât la fond au fost administrate aceste probe.

Precizează recurentul că a arătat și susținut că se impunea readministrarea de probe, pentru că la momentul judecării cauzei în fond era plecat în Italia și nu a putut aduce la cunoștință toate împrejurările în care s-au realizat acele pretinse îmbunătățiri.

De asemenea, recurentul arată că ambele instanțe au dat o interpretare eronată sumei de 15.858.084 lei, iar lichidarea libretului CEC s-a făcut tocmai în scopul consumării acestei sume de bani, care, evident, nu mai era în patrimoniul soților la data despărțirii lor.

Apreciază recurentul că împrejurarea ce trebuia dovedită era aceea de a se stabili dacă această sumă de bani se mai afla, sau nu, în patrimoniul soților la data despărțirii lor.

O altă critică este că în mod greșit se interpretează critica privind îmbunătățirile aduse la imobil de către intervenient, întrucât există martori care știu, cu exactitate, cine a executat aceste lucrări și oricum era necesar să se demonstreze ce materiale au fost folosite.

Referitor la evaluările efectuate de expertul topo, instanța de apel nu s-a "obosit" prea mult să verifice criticile sale, din moment ce terenul nu a fost identificat și astfel, se întreabă cum a fost posibilă evaluarea sa, precum și atribuirea, din moment ce el nu a fost identificat.

Recurentul critică și modalitatea de partajare, arată că este necorespunzătoare, afectându-i drepturile sale mai ales în ceea ce privește atribuirea locuinței, pentru că dorește să-i fie atribuit acest bun, nu are o locuință, iar intimata are unde să locuiască.

Apreciază recurentul că nici modul de partajare al terenurilor intravilane nu este făcută în mod corespunzător, întrucât prin această împărțeală creează premisa unui conflict permanent.

Se solicită admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal, în vederea completării probelor.

La data de 14.05.2009, intimata Muzica a formulat întâmpinare, arătând că instanța de apel a apreciat în mod corect că nu se impunea completarea probelor administrate în fața primei instanțe, întrucât prima instanță a încuviințat pentru părți administrarea tuturor probelor solicitate, acestea au fost administrate corect, sunt câștigate cauzei, au format convingerea instanței și pe baza acesteia se va pronunța o hotărâre temeinică și legală.

Consideră intimata că susținerea reclamantului că nu era în țară și nu a putut aduce la cunoștința instanței de fond toate împrejurările în care s-au realizat îmbunătățirile, nu este relevantă, întrucât, pe de o parte, cererea de partaj a fost introdusă de acesta, iar pe tot timpul procesului a fost reprezentat de avocat.

În ceea ce privește criticile referitoare la greșita reținere a îmbunătățirilor aduse la imobil de către intervenient, consideră că acestea sunt nefondate deoarece s-a făcut dovada, prin depozițiile martorilor audiați în cauză, că aceste îmbunătățiri au fost realizate de intervenient, iar evaluarea lor s-a realizat prin raportul de expertiză pe care reclamantul nu l-a criticat la instanța de fond și nici nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză.

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, Curtea va reține că recursul este fondat, potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare:

Este nefondată prima critică, în sensul că instanța de apel a interpretat și aplicat greșit art. 295 alin. 2 pr.civilă, raportat la art. 129 alin. 5 pr.civilă, întrucât era nevoie de readministrarea de probe, deoarece la momentul judecății era plecat din țară, având în vedere faptul că dispozițiile legale sus-menționate nu obligă instanța de apel să dispună completarea probelor, neavând relevanță faptul că a fost plecat în străinătate, mai ales că pe parcursul procesului a fost reprezentat de avocat. Referitor la critica privind interpretarea eronată a sumei de 15.858.084 lei de către ambele instanțe, Curtea va reține că această critică se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 11 pr.civilă, care se referea la faptul că hotărârea se întemeiază pe o greșeală gravă de fapt, decurgând din aprecierea eronată a probelor administrate, care au fost abrogate prin OUG 138/2000.

Critica care vizează faptul că în mod greșit s-a interpretat îmbunătățirile aduse la imobil de către intervenient, pe motiv că sunt martori care știu cu exactitate cine a executat aceste lucrări, urmează a fi respinsă, întrucât se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 11 pr.civilă, ce a fost abrogat pe OUG nr. 138/2000.

Este însă fondată critica în ceea ce privește expertiza topografică, întrucât deși în IAP s-au reținut mai multe terenuri, acestea nu au fost identificate și evaluate de către expertul topo, reținând doar că în pct. "Acasă" sunt 3500 mp, iar în pct. "Malul " sunt 3110 mp.

Se impune, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 3.pr.civilă, coroborat cu art. 304 pct.9 pr.civilă, admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la udecătoria Vălenii d e M, pentru a se identifica și evalua terenurile reținute în încheierea interlocutorie.

Instanța de trimitere va avea în vedere la efectuarea lotizării, dispozițiile art. 741 cod civil și art. 6739pr.civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat, Cod poștal -, Județ P împotriva deciziei civile nr.537 pronunțată la 23 octombrie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții și, ambii domiciliați în comuna, sat,-, Cod poștal -, Județ

Casează decizia și sentința și trimite cauza, spre rejudecare, la udecătoria Vălenii d e.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 iunie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena

- - - - - -

Grefier,

escu

Red. ES

Tehnored.PJ

2 ex/16.06.2009

2277/2004 Judecătoria Vălenii d e

a- Tribunalul Prahova

,

operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120

Președinte:Mioara Iolanda Grecu
Judecători:Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 537/2009. Curtea de Apel Ploiesti