Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 54/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 54
Ședința publică de la 21 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ghideanu Anca
JUDECĂTORI: Ghideanu Anca, Dumitrescu Daniela Scripcariu Gabriela
- -
GREFIER: - --
Pe rol judecarea cauzei - Minori și familie - privind pe recurenta, domiciliată în I,-,. 634,. B,. 4,. 15, jud. I în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect - partaj bunuri comune - împotriva deciziei civile nr. 669/03.10.2006 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 10 aprilie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare instanța a amânat pronunțarea pentru 17 aprilie 2008 și apoi pentru azi 21 aprilie 2008.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 13.449 din 18 decembrie 2006 Judecătoria Iașia admis în parte acțiunea formulată de reclamantul-pârât, domiciliat în I,-,. 634,. B,. 4,. 15, în contradictoriu cu pârâta-reclamantă, cu reședința în comuna, județul I, domiciliată în I,-,. 634,. B,. 4,. 15 și a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta- reclamantă, în contradictoriu cu reclamantul-pârât.
S-a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri comune:
Apartamentul nr. 15 din I, strada - bloc 634,.B,. 4, în sumă de 722.743.000 ROL;
Un dulap (1.000.000 ROL), o canapea (500.000 ROL), 5 scaune (1.000.000 ROL), o masă (400.000 ROL), o masă bucătărie (200.000 ROL), 3 bucăți covoare persane (1.500.000 ROL), o vitrină (1.000.000 ROL), o bibliotecă (700.000 ROL), 1 bucată mochetă (500.000 ROL), 2 traverse persane (700.000 ROL), un frigider (500.000 ROL), un aragaz (500.000 ROL), o mașină de spălat (500.000 ROL), 600 șpalieri (6000 RON respectiv 60.000.000 ROL) și un beci - Cotnari (20.000.000 ROL).
Suma de 45.676.245 ROL.
- o casă de 9.984.000 ROL și teren de 189.300.000 ROL - de 3607. și 11.400. în satul și respectiv comuna, județul I, conform contractului nr. 65/2000 BNP și expertizelor și, valoarea totală a bunurilor fiind de 1.056.753.245 ROL (-,3245 RON).
S-a constatat că fiecare parte are o cotă de 50% la dobândirea acestor bunuri.
Instanța a dispus ieșirea părților din indiviziune și a atribuit reclamantului-pârât bunurile de la punctul A, iar pârâtei reclamante pe cele de la punctul
Reclamantul-pârât a fost obligat să-i plătească pârâtei-reclamante suma de 28336,6378 RON reprezentând sultă până la termenul din 01.02.2007.
Pârâta-reclamantă a fost obligată să-i plătească I expert suma de 100 lei reprezentând diferență de onorariu de expert, iar pe reclamantul pârât suma de 258,30 lei cu același titlu.
S-au compensat cheltuielile de judecată și ca atare reclamantul- pârât a fost obligat să plătească pârâtei-reclamante cu acest titlu suma de 350 lei onorariu de avocat.
Pentru a se pronunța astfel judecătoria a reținut că părțile s-au căsătorit la data de 22.08.1981, căsătorie desfăcută la data de 809.2004 prin sentința civilă nr. 7735/2004 a Judecătoriei Iași.
Instanța a constatat că în timpul căsătoriei părțile au dobândit bunurile indicate în dispozitivul hotărârii la punctele A și B ( apartamentul fiind echivalent în contractul nr. 49379/1992).
Valoarea șpalierilor indicată de pârâtă este mult prea ridicată, valoarea de 600 RON pentru 600 șpalieri, fiind cea mai apropiată în raport cu prețurile pieței. Existența acestora și a beciului din comuna Cotnari rezultă din declarația martorei, a constatat judecătoria.
Din suma totală de 1.870.000.000 ROL pretinsă de reclamant a fost dovedită numai existența sumei de 45.676.245 ROL, conform adresei .01-.2006 emisă de SC și
Din aceeași adresă a rezultat că suma menționată a fost virată de către lichidator în numele debitoarei "" în contul pârâtei. Deci, deși creanța este de 18.700 RON suma cuvenită pârâtei conform celor precizate de lichidator este de 4567,62 RON.
Cota de contribuție a fiecărei părți la dobândirea bunurilor comune este de 50%, a stabilit instanța.
Astfel, din înscrisuri, declarațiile martorilor audiați și din răspunsurile la interogatoriu rezultă că ambele părți s-au implicat activ în realizarea bunurilor comune, prin munca în gospodărie, agricultură și în general în realizarea veniturilor.
În baza art. 728 Cod civil, art. 673 Cod procedură civilă și art. 36 Codul familiei, instanța a dispus ieșirea părților din indiviziune și implicit lichidarea comunității de bunuri, admițând în parte atât acțiunea cât și cererea reconvențională ( ca parțial întemeiat).
Având în vedere faptul că reclamantul are o stare precară a sănătății, instanța a atribuit apartamentul și bunurile de la punctul A, iar pârâtei bunurile de la punctul B (aceasta fiind din comuna, unde au rude, reclamantul fiind din localitatea Cotnari).
Nu s-a dovedit faptul că cei doi copii ai părților ar locui în prezent cu pârâta-reclamantă și de altfel, în principiu aceasta nu ar justifica atribuirea apartamentului către aceasta.
În temeiul art. 67310Cod procedură civilă, instanța l-a obligat pe reclamantul-pârât să plătească pârâtei-reclamante suma de 28.336,6378 Ron reprezentând sultă până la termenul din 01.02.2007.
Împotriva sentinței a formulat apel pârâta-reclamantă și - prin decizia civilă nr. 669 din 03 octombrie 2007 - Tribunalul Iașia admis apelul și a schimbat în parte hotărârea judecătoriei.
Tribunalul a exclus din masa bunurilor comune și din lotul atribuit pârâtei reclamante suma de 45.676.245 ROL la punctul B de instanța de fond și l-a obligat pe reclamantul-pârât să plătească pârâtei reclamante suma de 31.219,63 lei RON cu titlu de sultă.
S-au păstrat restul dispozițiilor sentinței apelate ce nu contravin prezentei decizii.
Intimatul a fost obligat să plătească apelantei suma de 1189 RON cheltuieli de judecată în apel.
Tribunalul a constatat că apelul este fondat în parte, în sensul că se impune excluderea din masa bunurilor comune și din lotul atribuit pârâtei reclamante suma de 45.676.245 ROL reținută de instanța de fond.
Această situație rezultă din depozițiile martorilor audiați la fond și în apel, în sensul că suma respectivă a fost folosită pentru a se achita cheltuielile restante la întreținere apartamentului și taxele școlare la facultate pentru ambii copii rezultați din căsătoria părților care acum se află în continuarea studiilor.
Cât privește atribuirea apartamentului, instanța de fond a avut în vedere criterii corecte de atribuire, având în vedere că și copiii părților locuiesc în apartament, iar reclamantul intimat se ocupă de îngrijirea acestora și le asigură spațiul corespunzător.
Este adevărat că reclamantului i-a fost lăsat prin testament un teren arabil în comuna Cotnari, județul I, pe care trebuie să-l lucreze, dar nu mai are alt imobil de locuit așa cum rezultă tot din depozițiile martorilor.
Părțile s-au despărțit prin acord, fără a se reține vreo culpă de către instanță, iar pârâta reclamantă care pretinde că este grav bolnavă nu face nici o dovadă în acest sens, dar chiar ea însăși prin concluziile depuse la fila 151 - 152 dosar fond arată că în anul 2003 plecat la muncă în Italia, deoarece reclamantul pârât nu-i mai oferea nici perspectivă, fiind pensionat medical.
Din acest context rezultă că pârâta reclamantă, în situația în care ar fi fost bolnavă nu ar fi putut să muncească în altă țară și evident că un pensionar nu-i mai oferă perspective, dar acesta nu este un motiv ca el să fie evacuat din apartamentul fost domiciliu comun, deoarece boala gravă de care suferă nu este o culpă a sa și nici nu s-a dovedit că ar fi survenit în urma unui consum de alcool, nu este o persoană violentă ci din contră o persoană care a muncit atât cât i-a permis sănătatea, atât în țară cât și în străinătate, starea sa fizică de boală fiind dovedită cu acte medicale.
Pârâta reclamantă nu mai locuiește cu reclamantul de câțiva ani fiind plecată din domiciliul comun și atunci când a venit în țară și-a vizitat rudele din comuna, județul I, unde și-a ales reședința, nu a fost alungată de reclamant din domiciliu și a plecat de bunăvoie.
În situația când aceasta nu folosește apartamentul, fiind plecată din țară, unii martori afirmând că s-ar fi căsătorit în străinătate, iar când vizitează țara vine la rude, nu poate fi atribuit acesteia apartamentul, situație în care instanța de fond a procedat corect.
Reclamantul nu are altă locuință sau rude la care să locuiască oferă spațiu și copiilor majori aflați în continuarea studiilor, nu a avut nici o culpă în ce privește desfacerea căsătoriei și a dovedit că este foarte bolnav și nu mai poate munci fiind pensionat medical.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta-reclamantă, arătând că tribunalul a aplicat greșit dispozițiile art. 673 indice 9 Cod procedură civilă, ceea ce atrage incidența art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă.
Recurenta susține că nu corespund realității considerentele care au condus tribunalul la menținerea atribuirii apartamentului către intimat. Ea pretinde că nu a părăsit locuința, ci a fost nevoită să plece la muncă în Italia, iar atunci când venea în țară era nevoită să stea la rude că este străină de natura pricinii (în sensul art. 304 punctul 7 Cod procedură civilă) motivarea că nu-i poate fi atribuit ei apartamentul deoarece ar fi plecată din țară. Ea arată că nu intenționează să se stabilească în străinătate, muncind acolo numai până când copiii își vor finaliza studiile și nu vor mai avea nevoie de contribuția sa materială.
contestă că intimatul le-ar fi pus apartamentul la dispoziție copiilor, învederând că aceștia din urmă locuiesc acolo de când erau minori. În ce privește culpa la divorț recurenta arată că desfacerea căsătoriei prin acord a intervenit pentru evitarea unor conflicte între părți, ce i-ar fi putut afecta pe copiii majori.
întâmpinare, intimatul solicită respingerea recursului. El susține că locuiește și este căsătorită în Italia și are spațiu de locuit și în comuna, la părinții săi, în timp ce dânsul nu are o altă posibilitate în acest sens.
Examinând actele și lucrările dosarului Curtea constată că recursul este nefondat. Menținând hotărârea judecătoriei în ce privește atribuirea bunului imobil lui tribunalul a motivat pe larg, logic și convingător decizia, neexistând considerente străine de natura pricinii (astfel cum pretinde ). În același timp, instanța de apel a interpretat și aplicat judicios dispozițiile legale care guvernează materia, mai precis art. 673 indice 9 Cod procedură civilă.
Curtea de apel reține că recursul este o cale extraordinară de atac, în care nu pot fi examinate decât criticile care vizează motive de nelegalitate, care se încadrează în punctele 1-9 ale art. 304 Cod procedură civilă. Interpretarea dovezilor administrate, cu consecința stabilirii unei anumite situații de fapt, nu poate fi cenzurată în recurs. Criticile vizând aceste aspecte se încadrau în punctul 11 al art. 304 Cod procedură civilă, dar textul a fost abrogat, prin nr.OUG 138/2000, de modificare și completare a Codului d e procedură civilă. În condițiile în care Curtea de apel - ca instanță de recurs - nu poate stabili o altă situație de fapt, se constată că tribunalul a aplicat corect - la situația de fapt rezultând din probele administrate - criteriile de atribuire exemplificate în art. 673 indice 3 Cod procedură civilă, dispunând atribuirea apartamentului lui.
Instanța de recurs mai reține că înscrisurile depuse la dosar în această fază a procesului, conform art. 305 Cod procedură civilă, nu modifică într-o măsură semnificativă criteriile de preferință, care rămân în favoarea intimatului.
Constatând că nu sunt incidente punctele 7 și 9 ale art. 304 Cod procedură civilă curtea - în aplicarea art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă - va respinge recursul, menținând decizia Tribunalului Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de împotriva deciziei civile nr. 669 din 3 octombrie 2007 Tribunalului Iași, hotărâre pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 aprilie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Dumitrescu Daniela Scripcariu Gabriela
Grefier,
-
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
02.07.2008
2 ex.-
Președinte:Ghideanu AncaJudecători:Ghideanu Anca, Dumitrescu Daniela Scripcariu Gabriela
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Divort. Decizia 16/2009. Curtea de Apel Alba Iulia → |
|---|
