Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 55/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 55/R-MF
Ședința publică din 09 aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător
JUDECĂTOR 2: Veronica Șerbănoiu Bădescu
JUDECĂTOR 3: Florica
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul civil declarat de pârâtul, domiciliat în Pitești, cartier, - scara G,.15, județul A, împotriva deciziei civile nr.144/A-MF, din 26 noiembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Recursul este legal timbrat, prin anularea timbrelor judiciare în valoatre de 5,00 lei și a chitanței d eplata taxei judiciare de timbru în sumă de 10,00 lei.
Dezabterile asupra recursului de față au avut loc în ședința publică din 26 martie 2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie. Pronunțarea a fost amânată pentru data de 2 aprilie 2008 și apoi pentru astăzi când, în urma deliberării s-a dat următoarea soluție.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la data de 28 februarie 2006, reclamanta Asociația de proprietari A4 a chemat în judecată pe pârâții și pentru partajarea apartamentului nr.15, situat în blocul A4,.G, cartier din municipiul Pitești, proprietatea pârâților, dobândit în timpul căsătoriei lor desfăcută prin divorț.
În motivarea acțiunii a susținut că potrivit sentinței civile nr.294/21.01.2004, definitivă și irevocabilă, investită cu formulă executorie, pârâtul este debitorul său pentru suma de 22.390.114 lei reprezentând cheltuieli de întreținere și penalități aferente perioadei iunie 2001 - noiembrie 2003.
Întrucât pârâtul nu înțelege să-și achite benevol datoria este determinată în vederea recuperării creanței, să ceară partajarea bunului menționat pentru individualizarea dreptului său în vederea executării.
Judecătoria Pitești prin sentința civilă nr.1980/4 aprilie 2007 a admis acțiunea și a dispus ieșirea pârâților din indiviziune privitor la bunul în litigiu și a omologat raportul de expertiză întocmit în cauză în varianta A, în sensul că a atribuit pârâtului debitor bunul indiviz, urmând ca acesta să plătească sultă fostei soții suma de 53.484,01 lei.
În motivarea sentinței, instanța a reținut că pârâții au fost căsătoriți, în prezent fiind divorțați și că apartamentul asupra căruia poartă litigiul este bun comun, iar deosebit a reținut că pârâtul, care-l folosește exclusiv, este debitorul reclamantei conform titlului executoriu depus la dosar, pentru suma de 22.390.114 lei cheltuieli de întreținere și penalități de întârziere.
Față de situația de fapt expusă a conchis că acțiunea reclamantei creditoare este întemeiată în baza art.493 Cod procedură civilă care-i oferă posibilitatea s-o promoveze pentru a-și recupera creanța, în acest sens impunându-se partajarea bunului prin atribuirea către pârâtul debitor.
Pârâtul a declarat apel împotriva sentinței pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul omologării raportului de expertiză în varianta A, susținând că astfel urmează să fie evacuat de reclamantă, deși suma pe care i-o datorează nu este reală și poate fi recuperată și în alt mod.
Tribunalul Argeș prin decizia civilă nr.144/A/MF/26 noiembrie 2007 a respins apelul ca nefondat.
Ca să pronunțe această decizie, tribunalul a motivat că potrivit art.3744Cod procedură civilă, debitorul și creditorul pot conveni în tot cursul executării silite ca aceasta să se efectueze numai asupra veniturilor bănești ale debitorului, însă în lipsa unei atare convenții, creditorul are deschisă calea executării silite în modalitatea pe care o dorește.
Privitor la evaluarea apartamentului a motivat că pârâtul nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză și că a fost stabilită corect în funcție de toate criteriile legale ce se au în vedere la stabilirea valorii unui apartament.
Pârâtul a declarat recurs împotriva deciziei tribunalului pe care a criticat-o în sensul motivului prev. de art.304 pct.9 Cod procedură civilă referitor la aplicarea greșită a legii și încălcarea acesteia, cu referire la art.6739Cod procedură civilă.
În dezvoltarea criticii aduse deciziei a susținut că instanța a apreciat greșit că evaluarea apartamentului este corectă, din acest punct de vedere neobservându-se că expertul nu a făcut constatări directe și a întocmit lucrarea în lipsa lui și a fostei soții pe care nu a convocat-
De asemenea a susținut că nu s-a ținut cont de îmbunătățirile aduse de el apartamentului și că acesta trebuia să fie atribuit pârâtei și nu lui, pe care reclamanta intenționează să-l evacueze cu orice preț refuzând să primească sumele pe care le datorează.
Ulterior formulării acestor motive de recurs, la data de 11 februarie 2008 a fost înregistrat un alt recurs expediat de pârât la data de 6 februarie 2008, potrivit mențiunii de pe plicul poștal, tardiv, raportat la data comunicării deciziei tribunalului, 21 ianuarie 2008.
Așa fiind, motivele de recurs depuse tardiv nu vor mai fi expuse și analizate.
Recursul declarat de pârât, în termen, este nefondat.
Criticile vizând evaluarea apartamentului de către expert, inclusiv prin prisma îmbunătățirilor pe care pretinde că i le-a adus, nu constituie motiv de nelegalitate încadrabil într-unul din cele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă și nu pot fi primite.
Tot astfel se privesc și susținerile că expertul nu a făcut constatări directe și în prezența sa, deoarece se referă la netemeinicia hotărârii, ce nu constituie motiv de recurs.
Eventuala necitare a fostei soții la efectuarea lucrării nu putea fi invocată decât de aceasta și numai în termenul prevăzut de art.212 alin.2 Cod procedură civilă.
Nici încălcarea art.6739Cod procedură civilă în legătură cu atribuirea bunului nu subzistă, dimpotrivă, folosirea acestuia de către el de la separarea de fosta soție și refuzul sistematic de a suporta cheltuielile de întreținere, precum și calitatea lui de debitor al reclamantei, sunt criterii legale de care corect s- ținut seama.
Împrejurările că în prezent datorează reclamantei o sumă mai mică ori că și-a plătit datoria sau că aceasta nu-i primește sumele expediate, exced obiectului sesizării instanței, având relevanță în faza executării silite în care urmează să producă aceste dovezi.
În concluzie, prin hotărârea pronunțată tribunalul a aplicat corect legea, așa că recursul este nefondat și va fi respins cu consecința ce decurge din art.274 Cod procedură civilă, în sensul obligării pârâtului la cheltuieli de judecată către reclamantă în sumă de 500 lei reprezentând onorariu avocat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.144/A/MF din data de 26 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș.
Obligă pe recurentul-pârât să plătească intimatei-reclamante Asociația de Proprietari A 4 Pitești suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 9 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/23.04.2008.
Jud.apel:.
.
Jud.fond:.
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florica
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 12/2008. Curtea de... → |
|---|
