Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 664/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 664//R-MF
Ședința publică din 02 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu judecător
JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu
JUDECĂTOR 3: Mariana
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr.131/A-MF din 07 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: recurentul-reclamant și intimata-pârâtă, asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.158/2009, emisă de Baroul Argeș -Cabinet individual.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 10,00 lei-taxă judiciară de timbru și cu 5,00 lei-timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile prezente precizează pe rând că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui.
Recurentul-reclamant, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost motivat în scris.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-pârâtă solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată. Consideră că motivele de recurs reprezintă critici privind starea de fapt și aprecieri asupra probatoriului, inadmisibile în recurs. Se invocă dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, dar nu sunt critici prin care să arate ce act juridic a fost greșit interpretat. De asemenea, se critică faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, deși instanța a răspuns punctual. Dacă instanța apreciază însă că vreunul dintre motive se încadrează în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, solicită să se constate că instanța de apel a dat o hotărâre legală. În mod corect s-a reținut prin încheierea de admitere în principiu că terenul este bun comun și nu propriu așa cum a susținut reclamantul, respectiv că acesta a fost achiziționat cu banii proveniți din vânzarea unei garsoniere. De altfel, apoi a revenit și a susținut că banii proveneau din vânzarea unui teren. Consideră că nu are relevanță faptul că imobilul a fost edificat după despărțirea în fapt a părților.
Și autoturismul este tot bun comun, chiar dacă a fost câștigat la de reclamant; după cum se știe, câștigurile la au regimul juridic al sumei cu care s-a cumpărat biletul și nu s-a făcut dovada că această sumă provenea din bani proprii. În ce privește îmbunătățirile la apartamentul părinților intimatei, consideră că nu pot fi incluse la masa partajabilă ci ca un drept de creanță, care trebuie împărțită la 3, pentru că și mama intimatei a participat la acestea. Și motivul de recurs privitor la criptă este nefondat, a fost vorba de un act de gratitudine față de socrul său și nu s-a dovedit titlul oneros al acestei prestații. Mai arată că recurentul a fost convocat la efectuarea expertizelor dar nu s-a prezentat. În ce privește contravaloarea mașinii, întrucât a fost luată după despărțirea în fapt, intimata nu are de ce plăti uzura acesteia. Precizează că sunt unele neregularități, cum ar fi faptul că vița de vie a fost atribuită reclamantului iar terenul pe care se află aceasta pârâtei, sau faptul că unele bunuri se regăsesc în ambele loturi, dar consideră că aceste probleme pot fi soluționate de instanța de recurs, fără a mai fi nevoie de o casare cu trimitere spre rejudecare. În ce privește fântâna, care nu a fost cerută dar a fost inclusă în masa partajabilă, dacă aceasta este evaluată, sulta poate fi trecută în lotul corespunzător.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față, a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 08.02.2006 reclamantul a chemat în judecată pe pârâta pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună desfacerea căsătoriei încheiată cu aceasta și partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei.
Cererea privind desfacerea căsătoriei s-a soluționat prin sentința civilă nr.3721/2006 a Judecătoriei Pitești, iar cererea privind partajarea bunurilor comune a fost disjunsă formând obiectul prezentului dosar.
În cererea de partaj reclamantul a nominalizat bunurile solicitate a fi împărțite, procedând și la evaluarea estimativă a acestora.
Pârâta a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat introducerea în masa partajabilă și a unor bunuri dobândite în cote egale cu reclamantul-pârât și să-i fie restituite unele bunuri proprii aflate în posesia acestuia. La această cerere s-a renunțat până la soluționarea în fond a cauzei. A mai arătat că unele din bunurile solicitate a fi împărțite înregistrează un grad avansat de uzură, aspect ce trebuie reținut cu ocazia stabilirii valorilor lor.
Judecătoria Piteștia pronunțat la data de 02.05.2007 o încheiere interlocutorie prin care a admis în parte, în principiu acțiunea formulată de reclamantul-pârât și în principiu cererea reconvențională precizată și formulată de pârâta-reclamantă, constatând că soții au dobândit în timpul căsătoriei, cu o contribuție de fiecare, următoarele bunuri comune: un teren în suprafață totală de 2026. situat în, -M, format din 2 parcele: 1 parcelă de 1333. având vecinătățile: la -, la - G, la - și o parcelă de 693. la -, la - drum acces, la - și la -; construcțiile edificate pe terenul supus partajului și materialele de construcții încorporate; gardul de ulucă împrejmuitor al terenului; livada cu pomi; vița-de-vie; autoturism marca Solenza, an de fabricație 2003, număr de înmatriculare -; mobilier format din: canapea, șifonier, comodă; un televizor; un televizor Philips; o mașină de spălat Indesit; un aragaz; un frigider Arctic mic; 2 covoare persane; 2 lenjerii de pat.
Instanța constatat că soții au un drept de creanță constând în contravaloarea îmbunătățirilor la apartamentul mamei pârâtei-reclamante, în cotă de 1/3 fiecare.
Prin sentința civilă nr.1463 din 05 martie 2008, Judecătoria Piteștia admis în parte cererea formulată de reclamantul-pârât și a admis cererea reconvențională precizată formulată de pârâta-reclamantă.
A fost omologat raportul de expertiză întocmit în cauză de expert și atribuite bunurile conform variantei 2 din acesta, lotul nr.1 fiind atribuit pârâtei-reclamante, iar lotul nr.2 a fost atribuit reclamantului-pârât.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că, la dobândirea bunurilor părțile au avut o contribuție de 50% fiecare, iar în privința îmbunătățirilor la apartamentul mamei pârâtei-reclamante fiecare dintre ei este îndreptățit să primească câte 1/3, și este corect ca la împărțirea bunurilor să țină cont de modul de exploatare a acestora, de locul situării imobilelor și de construcțiile ce au fost amplasate pe acestea.
Împotriva încheierii interlocutorii pronunțată la data de 02.05.2007, precum și împotriva sentinței a formulat apel reclamantul-pârât, solicitând desființarea acestora iar în urma administrării unui probatoriu adecvat să fie rejudecată în fond cauza.
Criticile apelantului au vizat faptul că acesta ar fi proprietarul exclusiv al anumitor bunuri cuprinse în cererea principală, că administrarea probei cu expertiză s-a făcut cu nesocotirea dispozițiilor legale în materie de citare, de administrare a probei testimoniale în raport de complexitatea cauzei.
Nici evaluarea bunurilor de împărțit, precum și împărțirea lor în raport de folosință nu a fost avută în vedere de instanță și prin măsura dispusă tinde la o fărâmițare a acestora.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.131/A/MF din 07 noiembrie 2008, a espins ca nefondat apelul declarat de reclamant, reținând în esență că, suplimentarea probei cu martori la judecata în fond a fost respinsă corect, fără a afecta părții posibilitatea de a-și dovedi pretențiile deduse judecății, iar depozițiile martorului audiat au fost lămurite aspecte care vizează modul de dobândire a unor bunuri, tinzându-se însă a se dovedi și proveniența bunurilor pentru care existau acte doveditoare
Tribunalul a constatat că în mod corect a reținut prima instanță caracterul de bun comun al terenului și al plantațiile de pomi, -de-vie, căpșuni, deoarece ele au fost edificate în timpul căsătoriei și nu a existat nicio probă care să fi dovedit o contribuție personală exclusivă a vreunuia dintre soți, același regim juridic având și autoturismul Solenza câștigat la jocul de noroc 6 din 49 în 2003, asupra căruia operează prezumția comunității de bunuri, iar apelantul nu a învins-o prin niciun fel de probă.
S-a mai constatat că în mod corect au fost reținute ca drept de creanță pentru părți și îmbunătățirile efectuate la apartamentul mamei intimatei-pârâte.
Ca nefondate au fost privite și criticile referitoare la valorile bunurilor determinate prin expertize, deoarece au fost determinate în strictă concordanță cu valorile de piață ale acestora, precum și de gradul de uzură înregistrat la momentul identificării.
Cât privește respectarea dispozițiilor art.209 Cod procedură civilă, în privința expertizei prima instanță a constatat corect că deși apelantul-reclamant nu fusese citat prin scrisoare recomandată, ulterior a fost încunoștiințat telefonic să participe la efectuarea acestora iar până la încheierea dezbaterilor nici una din părți nu a criticat o asemenea neregularitate.
Tribunalul a apreciat că nu se impune efectuarea în apel a unei noi expertizări a bunurilor deoarece la nivelul judecății în fond a cauzei această probă s-a desfășurat corespunzător, lămurind în detaliu toate obiectivele stabilite
La constituirea loturilor pentru bunurile atribuite părților au fost avute în vedere dispozițiile art.6739Cod procedură civilă, cât și modul de exploatare și folosire a bunurilor mobile și imobile, precum și faptul că autoturismul a fost și este folosit exclusiv de apelant.
S-a constatat că varianta nr.2 de lotizare se apropie cel mai mult de criteriul instituit de legiuitor în privința partajării pe cât posibil în natură a bunurilor, realizând pentru părți loturi valorice similare și eliminând opțiunea pentru sultă.
În conformitate cu prevederile art.299 Cod procedură civilă și respectarea termenului legal, împotriva deciziei a formulat recurs reclamantul, invocând următoarele motive:
Într-o primă critică se susține că decizia pronunțată de instanța de apel este nelegală, întrucât nu a avut în vedere solicitării sale, respingând proba cu expertize, fără a motiva de ce.
În dezvoltarea criticii se arată că instanța de apel nu a dat eficiență dispozițiilor legale referitoare la expertize, încălcându-se textul de lege prevăzut de art.208, 209 Cod procedură civilă, în condițiile în care nu a fost legal citat și nu a fost încheiat un proces-verbal la fața locului semnat de toate părțile procesului.
În ceea ce privește solicitările privind modificarea încheierii interlocutorii, se susține că instanța a încălcat dispozițiile legale, cu referire la includerea la masa de partaj a bunurilor proprii (autoturismul, materiale de construcții, terenul).
Chiar în conținutul contractului de vânzare-cumpărare în ceea ce privește terenul de 1193 se arată că banii au fost achitați înainte de semnarea actului, aceștia fiind proveniți de la părinții săi, lucru dovedit.
Se mai susține că nu s-a făcut referire în motivarea deciziei la modificarea încheierii interlocutorii din data de 02.05.2007, referitor la faptul că a demonstrat cu acte că succesiunea privind achiziționarea celor două terenuri este inversă și că banii au fost dați înainte de perfectarea actelor, iar cu privire la construcții nu s-a reținut contribuția sa exclusivă, în condițiile în care și pârâta a recunoscut că acesta este constructor, dovedind modul cum au fost achiziționate materialele.
Într-o altă critică se susține că în mod greșit a fost interpretată legea, în ceea ce privește includerea la masa de partaj a autoturismului Solenza, întrucât acesta nu îmbracă regimul comunității de bunuri, fiind bunul său propriu, dobândit la loto, după despărțirea în fapt.
Recurentul mai arată că instanța de apel nu a dat eficiență textelor legale nici în ceea ce privește construirea criptei, deoarece nu avea nicio obligație morală, dar nici îmbunătățirilor efectuate la apartamentul socrilor, îmbunătățiri de care nu a beneficiat, motivarea fiind sumară pe aceste aspecte și nu reflectă realitatea.
Instanța de apel nu a dat eficiență motivelor de apel, nici în ceea ce privește lotizarea, întrucât nu au fost efectuate multe variante de lotizare, unde să se țină cont de modul cum a dobândit bunurile și cum le-a stăpânit.
În dezvoltarea criticii se arată că sultele sunt prea mari, iar bunurile fărâmițate și nu s-a ținut cont de dispozițiile legale, în acest sens sunt dispozițiile art.741 și 6731și urm. Cod procedură civilă, în ceea ce privește faptul că trebuie eliminate sultele și bunurile atribuite conform folosinței lor.
De asemenea, în lotizare sunt incluse bunuri care nu au fost solicitate, respectiv fântâna, nu s-a avut în vedere că nu există decât două covoare și un singur frigider, contrar încheierii interlocutorii, care sunt date în ambele loturi.
Expertizele erau absolut necesare pentru a se stabili cu exactitate valoarea terenului, a construcțiilor și dacă există, într-adevăr, materiale de construcții, pentru echilibrarea loturilor și excluderea acelor bunuri care nu sunt incluse la masa de partaj cât și pentru prezența părților și efectuarea mai multor variante de lotizare.
Se mai arată că trebuiau clarificate aspectele referitoare la uzura autoturismului în funcție de folosința acestuia.
Instanța de apel nu a dat dovadă de rol activ, intimata fiind favorizată prin însăși motivarea acesteia, unde se arată că eficiența martorului audiat în apel nu are nicio relevanță și tocmai de aceea nici nu s-a audiat un alt martor pentru intimată.
Recurentul susține că nu este real că nu a dovedit, referitor la autoturism, că acesta este bun propriu, deoarece nu s-a avut în vedere sentința de divorț, depoziția martorului și contractul privind dobândirea autoturismului Solenza. A dovedit că acest bilet a fost câștigat cu banii obținuți după despărțirea în fapt, prin activitatea prestată.
În mod nelegal s-a determinat faptul că recurentul are o contribuție de numai 1/3 la edificarea îmbunătățirilor de pe urma cărora nu beneficiază și că soacra sa ar avea o contribuție de 1/3, având venit din pensie.
Consideră recurentul că nu este legal să se mențină o astfel de soluție în raport de textele de lege care au fost încălcate și trebuiau avute în vedere din oficiu în virtutea rolului activ, motiv pentru care solicită admiterea recursului, desființarea celor două hotărâri și a încheierii interlocutorii, cu consecința admiterii cererii sale, iar în subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare pentru completarea probatoriului, cu cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9 și art.3041Cod procedură civilă.
Recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse:
Critica privind atribuirea in loturi a bunurilor cu încălcarea dispozițiilor încheierii din 2.mai 2007, privește nelegalitatea deciziei și poate fi încadrată în dispozițiile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
Verificând susținerea recurentului în raport de actele și lucrările dosarului se constată că într-adevăr, unele bunuri mobile sunt incluse in ambele loturi, cu referire la cele două covoare și frigiderul Artic, iar prin omologarea raportului de expertiza și atribuirea plantației de de vie recurentului iar terenul pe care se află plantație, intimatei, s-au încălcat disp art. 673/9 cod procedură civilă.
Deși aceste susțineri au constituit motive de apel, în considerentele deciziei pronunțate de tribunal nu se regăsesc analizate aceste critici, ceea ce echivalează cu o necercetare a fondului, și atrage casarea deciziei potrivit dispozițiilor art. 321 alin. 5 cod procedură civilă.
În consecință recursul este fondat și va fi admis ca atare in temeiul textului de lege citat cu consecința casării deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare aceluiași tribunal, care va dispune efectuarea unei noi expertize de lotizare cu respectarea dispozițiilor încheierii interlocutorii și ale art. 673/9 cod procedură civilă.
Față de soluția adoptata este de prisos analizarea celorlalte motive de recurs, care insă vor fi avute in vedere de instanța de trimitere, cu ocazia rejudecării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr.131/A-MF din 07 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta .
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./24.04.2009
Jud.apel: Gh./
Jud.fond:
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florinița Ciorăscu, Mariana
| ← Divort. Decizia 1094/2009. Curtea de Apel Craiova | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
