Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 688/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 688
Ședința publică de la 25 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 2: Stela Popa
JUDECĂTOR 3: Ionela Vîlculescu
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr.29 din 03 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- și a sentinței civile nr.9781 din 13 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimatul având ca obiect partaj bunuri comune.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns intimata reclamantă asistată de avocat lipsind recurentul pârât și intimatul
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că recursul a fost timbrat fiind depusă chitanța nr.--139-0004 din 19.05.2009 și 1,5 lei timbru judiciar, după care:
Avocat, pentru intimata reclamantă, a depus întâmpinare, solicitând ca instanța să apreciere ca fiind concluzii scrise.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat, sau excepții de invocat, instanța, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru intimata reclamantă, susținut că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art.304 pct.5 și urm. Cod. proc. civ. solicitând respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.9781/13 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, s-a admis în parte cererea principală formulată de reclamanta ( fostă ), în contradictoriu cu pârâtul.
S-a admis în parte cererea reconvențională a pârâtului.
S-a respins cererea de intervenție formulată în interesul pârâtului formulată de intervenientul din B-,.3, 2, 55.
A fost confirmat raportul de expertiză privind evaluarea imobilului apartament, din procesul verbal de licitație/30.10.2007.
S-a constatat că reclamanta și pârâtul au dobândit în cote egale în timpul căsătoriei un imobil apartament situat în C, cartier L A, Bl. 35,. 3,. 5, județul D și s-a dispus ieșirea din indiviziune în cote de 1/2 fiecare;
S-a constatat un drept de creanță de 69.199,16 lei pentru fiecare parte - (reclamanta și pârâtul ), reprezentând cota de pentru fiecare din diferența de preț de 138.398,32 lei rămasă din contravaloarea imobilului - apartament în urma distribuirii sumei rezultată din executare prin vânzarea la licitație apartamentului conform procesului verbal de licitație/30.10.2007.
S-a dispus atribuirea în lotul fiecărei părți a sumei de câte 69.199,16 lei și s-a respins capătul de cerere accesoriu al acțiunii principale și al cererii convenționale privind pasivul comunitar. S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Instanța a respins capătul de cerere accesorie al acțiunii principale și al cererii reconvenționale privind pasivul comunitar, constând în cheltuielile de întreținere restante, întrucât nu poate fi obligat unul dintre soți către celălalt soț la plata unei cote dintr-un debit, cât timp acest debit nu a fost achitat integral de soțul care cere obligarea celuilalt soț, - iar, în speță, datoria comună constând în cheltuielile de întreținere restante la apartament a fost achitată prin vânzarea la licitație a apartamentului, conform procesului verbal de licitație( 30.10.2007, în baza titlului executoriu nr. 16302/C/2006 pus pe sentința civilă 10023/28.11.2006 pronunțată de Judecătoria Craiova ( irevocabilă) în care s-a stabilit că ambii soți sunt debitori solidari în privința cheltuielilor de întreținere ale apartamentului.
Împotriva sentinței civile a declarat apel, pârâtul, criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelului, apelantul a arătat că martorii săi nu au fost audiați deși s-au prezentat în repetate rânduri la ședințele de judecată, că s-a refuzat în mod nejustificat conexarea cauzei privind partajarea apartamentului cu dosarul disjuns care are ca obiect partajarea bunurilor mobile, iar cotele de reținute de instanța de fond nu au nici o justificare în condițiile în care, în afara probelor cerute de el a fost respinsă și cererea de intervenție a fratelui său.
La data de 31.10.2008 a formulat cerere de aderare la apel intervenientul rin care a aratat că sentința atacată este nelegală și etemeinică, instanța de fond respingându-i cererea de intervenție în interesul fratelui în mod greșit.
Prin decizia civilă nr.29 din 3 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - s-a admis apelul pârâtului, s-a respins cererea intervenientului, de aderare la apel, s-a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că s-au înlăturat dispozițiile privind confirmarea raportului de expertiză privind evaluarea apartamentului, dispoziția privind dobândirea în cote egale a apartamentului și cea privitoare la existența unui drept de creanță de 69.199,16 lei pentru fiecare parte și s-a constatat calitatea de bun comun a sumei de 138.398,32 lei rămasă din prețul apartamentului, fiecărei părți revenindu-i din aceasta.
S-a motivat că apartamentul părților fiind vândut la licitație, în urma procedurii de executare silită din dosarul de executare 149/E/2007 al executorului judecătoresc, anterior pronunțării hotărârii - s-a produs o subrogație, locul apartamentului în patrimoniul comun al părților fiind luat de suma de bani rămasă în urma vânzării și achitării datoriilor comune către creditori.
S-a reținut a fi întemeiată parțial și critica privind validarea raportului de expertiză întocmit cu ocazia executării silite, tribunalul argumentând că acel raport poate fi validat doar în cadrul contestației la executare, nu și în procesul de partaj.
Cu privire la respingerea cererii de conexare la prezenta cauză a dosarului având ca obiect partajul bunurilor mobile - s-a reținut că deși această modalitate de administrare a cauzei nu a fost cea mai indicată - părțile nu au fost prejudiciate prin soluționarea separată a celor două cereri de partaj bunuri comune.
A apreciat instanța că nu se impunea suplimentarea probatoriului cu martori în apel, întrucât la prima instanță pârâtul nu a insistat în audierea martorilor încuviințați iar cotele contributive egale ale soților la dobândirea bunurilor comune s-au reținut corect pe baza tuturor probelor administrate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul invocând art.304 pct.5, 6, 7, 8 și 9 pr.civ.
A susținut că instanța de apel a încălcat dispoz.art.168, 171 pr.civ. și caracterul devolutiv al apelului întrucât nu a încuviințat administrarea probei testimoniale, deși la prima instanță nu s-a administrat proba admisă, în condițiile în care nu a fost decăzut din probă, iar proba urma să facă dovada cotelor contributive ale părților.
A criticat și respingerea cererii de conexare a cererilor de partaj, apreciind că era posibilă realăturarea cererii disjunse - acțiunii principale, după repunerea pe rol a cauzei la expirarea suspendării dispuse în baza art.244 pr.civ. până la soluționarea contestației la executare.
Printr-un alt motiv, recurentul a arătat că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, întrucât a dispus partajarea sumei de 138.398 lei deși părțile au cerut partajarea apartamentului și nu au modificat obiectul cererii inițiale.
Privitor la proba cu martori, pârâtul a criticat motivarea deciziei arătând că nu există instituția juridică a insistării în administrarea probatoriilor.
Referitor la înscrisuri a arătat că tribunalul le-a interpretat greșit, schimbând înțelesul lămurit al acestora, respectiv a mențiunilor din contractul de vânzare-cumpărare și actul adițional la contract privind achitarea avansului, comisionului și restului din preț precum și a înscrierilor din cărțile de muncă, critici formulate în apel și neanalizate în decizie.
În final a susținut că decizia este lipsită de temei legale, dată cu aplicarea greșită a legii și cu încălcarea principiului devolutiv al apelului.
Intimata reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, apreciind că dispoz.art.168 și 171 pr.civ. nu sunt incidente în speță, iar partajarea sumei s-a făcut corect prin efectul subrogației reale.
Recursul este nefondat.
Raportat la criticile formulate de recurent, în speță nu sunt incidente dispoz.art.168 și 171 pr.civ.
Dispozițiile art.168 pr.civ. se referă la consemnarea în încheierea de ședință prin care se încuviințează probele a faptelor ce se dovedesc, deci a obiectului probațiunii - pe când pârâtul nu formulează critici sub acest aspect ci în sensul neadministrării în prima instanță a probelor încuviințate și a respingerii cererii de probatorii în apel - iar art.171 pr.civ. prevede posibilitatea părții decăzută din dreptul de a administra o dovadă de a se apăra pe baza dovezilor părții potrivnice - iar pârâtul susține că nu a fost decăzut din dreptul de administrare a probelor administrate.
Cât privește suplimentarea probatoriilor în apel - dispozițiile cuprinse în art.295 alin.2 c,pr.civ. - conform cărora instanța putea încuviința refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, precum și administrarea probelor noi propuse prin cererea de apel dacă consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei, nu au un caracter imperativ ci facultativ pentru instanța de apel.
Instanța de apel a motivat respingerea cererii pârâtului privind suplimentarea probei testimoniale în apel apreciind că nu constituie o probă utilă în stabilirea cotelor contributive ale părților.
Motivarea respingerii cererii este corectă - întrucât contribuția soților la dobândirea bunurilor comune s-a reținut de către prima instanță nu pe baza probei testimoniale ci pe baza înscrisurilor depuse la dosar pentru a se dovedi veniturile obținute de soți în perioada căsătoriei - acestea fiind în exclusivitate venituri salariale.
Prin urmare, neadministrarea probei de către prima instanță nu a cauzat pârâtului o vătămare.
Cât privește interpretarea probei cu înscrisuri, criticile formulate de recurent - privesc aspectele de netemeinicie ale hotărârii atacate și nu mai pot fi cenzurate în recurs în urma abrogării pct.11 al art.304 din codul d e procedură civilă prin art.I pct.112 din OUG 138/2000.
Aceste critici nu se circumscriu motivului prevăzut de art.304 pct.8 pr.civ. care are în vedere situația în care instanța este sesizată cu un diferend în legătură cu un act juridic - ceea ce nu-i cazul în speță.
Nu se poate reține nici motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.6 pr.civ. - întrucât nu este un motiv de ordine publică și nu a fost invocat de către pârât în apel, ci direct în recurs, ceea ce nu-i posibil, în calea recursului controlul judiciar limitându-se la ceea ce a făcut obiectul judecății în apel.
Pe de altă parte, în mod corect instanțele - prin efectul subrogației reale - a dispus partajarea sumei ce reprezintă prețul apartamentului, element de activ al patrimoniului comun ce a înlocuit apartamentul vândut la licitație pentru plata datoriilor comune ale soților.
Instanța de apel a analizat motivele invocate de pârât în apel, inclusiv cele privitoare la respingerea de către prima instanță a cererii sale de conexare a celor două dosare de partaj - concluzionând că prin modalitatea de soluționare separată a cererilor de partaj nu s-a cauzat o vătămare pârâtului.
Prima instanță motivat disjungerea cererii privind partajarea bunurilor mobile din acțiunea principală - constatând că doar una din cereri (cea privitoare la apartamentul bun imobil) era în stare de judecată -precum și respingerea cererii ulterioare de conexare a acelorași cereri - din aceleași considerente.
Față de toate aceste considerente, nu se constată temeiuri de casare ori de modificare a deciziei, urmând ca în baza art.312 pr.civ. să se respingă, ca nefondat, recursul.
În baza art.274 pr.civ. se obligă recurentul pârât la cheltuielile de judecată suportate de intimata reclamantă, ocazionate de promovarea recursului - cheltuieli în sumă de 600 lei reprezentând onorariu apărător - conform chitanței nr.814 din 14.05.2009 - depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr.29 din 03 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- și a sentinței civile nr.9781 din 13 iunie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă și intimatul.
Obligă recurentul pârâtul la 600 lei cheltuieli de judecată către intimata reclamantă.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
03.06.2009
Red.jud.-
Tehn.MC/2 ex.
Bechea
Președinte:Maria CumpănașuJudecători:Maria Cumpănașu, Stela Popa, Ionela Vîlculescu
| ← Divort. Decizia 422/2009. Curtea de Apel Craiova | Supraveghere specializată. Decizia 911/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
