Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 704/2009. Curtea de Apel Ploiesti

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 704

Ședința publică din data de 13 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim

JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Marilena Panait Eliza Marin

- - -

Grefier - - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta, domiciliată în B, Cartier 1,. 22,.2,.11, județ B și cu domiciliul ales la sediul Cabinet Avocat din B,-, -.20, județ B, împotriva deciziei civile nr.173 din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în B,-, județ

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 6 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta.

Curtea, pentru a da posibilitatea apărătorului recurentei pârâte să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 13 octombrie 2009, când a dat următoarea decizie.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 3585/200/19.05.2008 reclamantul a chemat în judecată pe pârâta solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună partajarea în cote egale de a bunurilor comune imobile și mobile și a datoriilor comune dobândite în perioada căsătoriei părților, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat că în timpul căsătoriei părțile au dobândit un imobil apartament, situat în B, cartier I,. 22/2, etaj 2,.11, mai multe bunuri mobile enumerate în petitul acțiunii și datorii comune constând în credit contractat la.C -Sucursala B conform contractului nr. -/758/11.04.2002 în sumă de 50.000.000 lei ROL și dobânda fluctuantă pe termen de 20 de ani, precum și un credit contractat la Bank SA Sucursala B sub nr. 491 BZ din 16.09.2005 în sumă de 9.700 RON, la care se adaugă dobânda curentă de 19% pe an, și dobânda anuală efectivă de 25,37 % / an pe termen de 60 luni.

A mai învederat reclamantul că prin sentința civilă nr. 5581 din 12.10.2007 pronunțată de Judecătoria Buzău, rămasă definitivă și irevocabilă a fost desfăcută căsătoria părților, iar minorul rezultat din căsătorie a fost încredințat pârâtei spre creștere și educare, că despărțirea în fapt a intervenit la sfârșitul lunii mai 2007, dată de la care a achitat împrumuturile la bănci și de aceea a solicitat ca această datorie comună să fie imputată în cotă de în lotul pârâtei.

S-a mai susținut că bunurile se găsesc în posesia fostei sale soții întrucât aceasta s-a stabilit în imobilul proprietatea părinților săi.

Pârâta a formulat cerere reconvențională solicitând admiterea acțiunii reclamantului și obligarea acestuia la plata de din datoriile comune în sumă de 1.132,91 lei reprezentând contravaloare facturi de întreținere, gaze, apă, electricitate cablu și impozit pe clădiri.

În motivarea cererii reconvenționale pârâta a arătat că în perioada noiembrie 2007- aprilie 2008 deși reclamantul a locuit în același imobil nu și-a îndeplinit obligațiile, aceasta fiind nevoită să achite facturile emise pentru a putea beneficia în continuare de serviciile arătate.

La termenul din 12.01.2009 pârâta reclamantă și-a modificat cererea reconvențională solicitând obligarea reclamantului pârât la suportarea cotei de din suma de 201 lei reprezentând impozit apartament și a cote de 1/3 din suma de 931,91 lei reprezentând utilități aferente locuinței.

Pin încheierea interlocutorie din 1.09.2008 instanța de fond a admis în principiu acțiunea principală și cererea reconvențională modificată, a constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, în cote de fiecare următoarele bunuri:apartament situat în B, cartier I,.22 /2, etaj 2,.11, cu îmbunătățiri, mobilă sufragerie, compusă din bibliotecă cu 5 corpuri, canapea, colțar cu 2 fotolii în sistem imitație piele,Tv color Arctic, aspirator, fier de călcat, lustră cu 3 brațe, minibliotecă, pat de mijloc cu saltea, 2 traverse laterale, un covor oval, o mobilă bucătărie compusă din: colțar și 3 corpuri, masă, 2 scaune, aragaz cu 3 focuri, hotă, frigider Arctic, mașină de spălat automat Artic, un tv color Sony, cuier suspendat, 5 pachete lambriu pentru hol, o bormașină, un ferăstrău electric și din următoarele pasive(datorii): credit contractat la CEC Sucursala B în sumă de 50.000.000 lei ROL și dobânda fluctuantă pe termen de 20 de ani( cu fixă lunară de 208,334 lei ROL și dobândă fluctuantă ) achitat parțial împreună până în luna mai inclusiv 2007, credit contractat la Bank SA Sucursala B în sumă de 9.700 RON și dobânda curentă de 19% pe an, cu dobândă efectivă de 25,3 % pe an, pe termen de 60 luni (din care achitate împreună 21 rate), că pârâta reclamantă are un drept de creanță asupra sumelor de 100,5 lei(reprezentând impozit apartament) și de 310,63 lei(reprezentând cheltuieli utilități), că se află în posesia bunurilor mobile și imobile ce formează activul masei partajabile, că reclamantul are un drept de creanță asupra cotei de din ratele achitate de către acesta din creditul CEC începând cu luna iunie 2007, inclusiv și din creditul Bank SA începând cu rata 22 inclusiv.

S-a dispus efectuarea unor expertize în specialitatea construcții, merceologie și contabilitate pentru evaluarea și lotizarea bunurilor.

Prin sentința civilă nr. 194 din 12.01.2009 pronunțată de Judecătoria s-a admis acțiunea formulată de reclamantul și contradictoriu cu pârâta, s-a admis cererea reconvențională, modificată formulată de pârâta reclamantă și s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților prin omologarea raportului de expertiză centralizator, specialitatea contabil întocmit de expert în varianta IV atribuind părților loturile propuse după cum urmează:

Lotul nr.1 s-a atribuit reclamantului și se compune din - bibliotecă în sumă de 1.387 lei; colțar cu 2 fotolii- 2.1.23 lei; aspirator - 176 lei; fier de călcat - 18 lei; lustră - 75 lei; minibibliotecă- 312 lei; 2 traverse laterale - 63 lei; covor oval în sumă de 54 lei; mobilă bucătărie- 1.040 leicolțar masă și 2 scaune în sumă de 936 lei; hotă- 135 lei; mașină de spălat Arctic - 644 lei; Tv color - 280 lei; cuier suspendat 10 lei; bormașină - 80 lei; ferăstrău-114 lei urmând să primească sultă de la pârâtă în cuantum de 68.698,01 lei, constituită din- 2.021, 37 lei reprezentând contravaloarea dreptului de creanță avut de reclamant și din suma de 66.676,64 lei reprezentând diferență contravaloare bunuri mobile și imobile partajate.

S-a atribuit pârâtei lotul nr. 2 compus din: apartament, situat în B, cartier I,.22 /2,.11, etaj 2, în valoare de 147.760 lei; tv color Artic în sumă de 310 lei; pat de mijloc - 679 lei; aragaz cu 3 focuri- 228 lei; frigider - 400 lei; urmând să suporte în continuare ratele restante la creditele contractate la.C Sucursala B și la Bank -Sucursala B în sumă totală de 8.577 lei și să plătească reclamantului sultă totală în cuantum de 68.698,01 lei.

S-au compensat în totalitate cheltuielile de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței că în speță sunt întrunite condițiile art.728 cod civil care prevăd că "nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune" și la formarea și atribuirea loturilor instanța a ținut seama conform art.673 al.9 Cod proc.civ. de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecărei parte din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, precum și de faptul că pârâtei i-a fost încredințat spre creștere și educare minorul rezultat din căsătoria părților, în acest sens fiind apreciată ca judicioasă varianta a IV-a din expertiza centralizatoare.

Împotriva sentinței a declarat apel pârâta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și susținând în motivele scrise de apel că raportul de expertiză centralizatoare este greșit întocmit întrucât din calculele aferente celorlalte rapoarte de expertiză întocmite în cauză reiese faptul că nu s-a trecut imputată în lotul pârâtului suma de 2.915 lei contravaloarea diferenței de bunuri mobile, conform raportului de expertiză G în varianta a II-a omologată de instanță.

De asemenea, s-a susținut că greșit instanța de fond a obligat doar pe pârâta apelantă la plata datoriilor comune în cuantum de 8.577 lei deși aceste datorii aveau un caracter de bun comun și s-a solicitat a se dispune ca achitarea sultei ce se cuvine reclamantului-intimat să se facă într-un termen de 6 luni perioadă de timp ce ar da posibilitatea reclamantei apelante să achite în totalitate suma datorată.

Tribunalul Buzău, prin decizia civilă nr. 173 din 26 mai 2009, a admis apelul civil declarat de pârâta apelantă, a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că sulta pe care o plătește pârâta reclamantului este în cuantum de 66.774,01 lei ( în loc de 68.698,01 lei), menținând celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Intimatul a fost obligat să plătească apelantei cheltuieli de judecată în sumă de 10,15 lei reprezentând taxă judiciară.

Tribunalul a reținut că apelul este fondat în ce privește primul motiv de apel invocat respectiv, omisiunea de a se trece sulta pe care și reclamantul intimat trebuie să o dea pârâtei-apelante ca urmare a modului de împărțire a bunurilor mobile din varianta a II-a preluată de varianta a IV-a raportului de expertiză centralizatoare confirmată de instanță.

În ce privește motivul de apel referitor la faptul că instanța nu a stabilit un termen de plată a sultei tribunalul l-a apreciat ca fiind neîntemeiat față de faptul că, apelanta-pârâtă nu a solicitat cu ocazia judecării în fon a cauzei acordarea unui termen în cadrul căruia să poată achita sulta la care a fost obligată.

Neîntemeiat a fost considerat și motivul de apel referitor la obligarea doar a apelantei la plata datoriilor comune în cuantum de 8.577 lei întrucât așa cum rezultă din actele de la dosar după separația în fapt a părților reclamantul a suportat exclusiv ratele contractate în timpul căsătoriei.

În consecință, față de cele reținute, în raport de dispoz.art.296 Cod proc.civ. tribunalul a admis apelul, a schimbat în parte sentința atacată în sensul că, sulta pe care urmează să o plătească pârâta reclamantului este în cuantum de 66.774,01 lei ( în loc de 68.698,01 lei) și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

În baza art.274 Cod proc.civ. intimatul a fost obligat să plătească apelantei cheltuieli de judecată în sumă de 10,15 lei reprezentând taxă judiciară de timbru conform dovezilor de la dosar.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, astfel:

Susține recurenta că în mod greșit instanța a obligat doar pârâta apelantă la plata datoriilor comune în cuantum de 8577 lei, deși aceste datorii contractate au caracter de bun comun iar obligația de restituire revine fiecărei părți în cota de conform încheierii pronunțate în data de 01.09.2008, încheiere ce face parte integrantă din sentința de fond.

Nu s-a avut în vedere acest aspect, instanța obligând numai pârâta la plata acestor sume de bani contractate la cele două bănci SC SA și CEC Sucursala

Se mai susține de către recurentă că în mod greșit a considerat instanța că intimatul reclamant ar fi plătit ratele pe perioada despărțirii în fapt, din probatoriul administrat nu rezultă această situație.

Mai arată recurenta pârâtă că are o situație financiară grea, nu realizează venituri, are un copil minor în întreținere astfel că instanța putea să stabilească conform art. 673¹⁰Cod pr.civilă un termen de 6 luni de plată a sultei,perioadă de timp ce dă posibilitate recurentei să achite sulta în integralitatea sa.

Curtea examinând decizia atacată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, dar și a normelor legale incidente în soluționarea cauzei, conform prevederilor art. 304 rap.la art. 312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul, pentru următoarele considerente.

Referitor la critica adusă celor două hotărâri, constând în neobligarea în cote de a părților la plata datoriei comune de 8577 lei, Curtea va aprecia că așa cum rezultă din probele administrate de instanța de fond, cele două datorii au fost achitate integral de intimatul reclamant în perioada despărțirii în fapt.

De altfel, recurenta a achiesat la pretențiile intimatului reclamant, când acesta, prezentând actele doveditoare aflate la filele 15-16 dosar fond, a probat fără putință de tăgadă că după separarea în fapt soțul (intimatul-reclamant a suportat exclusiv

ratele contractate în timpul căsătoriei. Ratele pentru creditul de la CEC au fost preluate și plătite începând cu luna iunie2007 iar pentru contractul de împrumut de la BANK SA începând cu a 22-a inclusiv.

Cu privire la nemulțumirea recurentei constând în faptul că nu s-a stabilit un termen de grație pentru plata sultei la care a fost obligată față de intimatul-reclamant, Curtea va aprecia corectă interpretarea prevederilor art.673 Cod pr.civilă, dată de instanța de apel, întrucât recurenta a solicitat cu ocazia judecării în fond a cauzei fixarea unui termen în care să-i achite intimatului reclamant sulta.

Astfel de cereri nu se pot formula cu ocazia promovării căilor de atac, cu atât mai mult în fața instanței de recurs.

În considerarea celor ce preced, în temeiul dispozițiilor art.304 raportat la cele ale art.312 alin.1 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul formulat de recurenta pârâtă ca nefondat.

Conform prevederilor art. 274 Cod pr.civilă, recurenta urmează să fie obligată la plata sumei de 700 lei, reprezentând onorariu de avocat, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta, domiciliată în B, Cartier 1,. 22,.2,.11, județ B și cu domiciliul ales la sediul Cabinet Avocat din B,-, -.20, județ B, împotriva deciziei civile nr.173 din 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în B,-, județ

Obligă recurenta pârâtă la plata sumei de 700 lei către intimat.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 octombrie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Elisabeta Gherasim, Marilena Panait Eliza Marin

- - - - - -

Grefier,

- -

Red. EG/BA

4 ex./22.10.2009

f- Jud.

a- Trib.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120/2006

Președinte:Elisabeta Gherasim
Judecători:Elisabeta Gherasim, Marilena Panait Eliza Marin

← Plasament. Decizia 239/2009. Curtea de Apel Ploiesti		Divort. Decizia 41/2010. Curtea de Apel Pitesti →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță