Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 734/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE
DOSAR NR- CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA Nr. 734
Ședința publică din data de 3 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Elena Costea
JUDECĂTOR 2: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 3: Adriana Maria
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în Câmpina- jud. P, împotriva deciziei civile nr. 210 din 10 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în Câmpina- jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant reprezentat de avocat din cadrul Baroului P, conform împuternicirii avocațiale din 4 iulie 2008 și intimata-pârâtă reprezentată de avocat G din cadrul Baroului P, conform împuternicirii avocațiale din 30 iunie 2008.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs timbrat cu chitanța nr. - din 11 august 2008 în valoare de 200,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,30 lei, anulate la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile declară că nu mai au cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Curtea ia act de declarația părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs depuse în scris la dosar, arătând în esență că se impune desființarea deciziei Tribunalului Prahova, întrucât are la bază un act nou depus în apel din care rezultă că intimata a avut un contract de muncă în străinătate pentru 4 luni, astfel că nu poate fi de natură să formeze convingerea instanței că aceasta ar fi fost permanent plecată din țară.
În consecință solicită admiterea recursului, desființarea deciziei și pe fond menținerea sentinței Judecătoriei Câmpina. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat G, având cuvântul, arată că motivarea recursului nu se încadrează în prevederile art. 304 pct. 1 - 9 Cod pr.civilă. mai arată că în fața instanței de fond au fost încălcate dreptul la apărare intimatei și principiul contradictorialității, astfel că acesta este motivul pentru care s-a depus contractul de muncă pentru Germania abia în fața instanței de apel.
Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate de instanța de apel. Fără cheltuieli de judecată.
CURTE A:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina la data de 02.05.2007 sub nr.1765/2.05.2007, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr.3538/20002 a Judecătoriei Câmpinas -a pronunțat divorțul părților, dar imobilul compus din teren cu construcție, situat în mun. Câmpina, str. - -, a fost dobândit în timpul căsătoriei prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2304/1996 de BNP - -,chiar dacă acesta a fost achitat cu contribuția exclusivă a reclamantului.
A mai precizat reclamantul că prin decesul vânzătorului Gaî ncetat dreptul de uzufruct viager instituit prin actul autentic în favoarea acestuia.
La dosar a fost depusă întâmpinare, prin care pârâta și-a exprimat acordul cu atribuirea imobilului în întregime reclamantului, confirmând susținerile acestuia cu privire la contribuția sa exclusivă la dobândirea lui.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 1712/11.06.2007 Judecătoria Câmpina admis acțiunea formulata de reclamant si dispus partajarea imobilului teren în suprafață de 295 mp, situat în intravilanul mun. Câmpina, str. - -, cu vecinii:, G, str. -, teren viran, împreună cu locuința edificată pe acesta, compusă din parter și demisol, prin atribuire exclusivă reclamantului.
Pentru pronunța această hotărâre instanța reținut că, pe parcursul căsătoriei părțile au dobândit în proprietate imobilul compus din teren în suprafață de 295 mp situat în intravilanul mun. Câmpina, str. - - împreună cu locuința edificată pe acesta, compusă din parter și demisol.
mai reținut instanța că dreptul de uzufruct viager instituit în favoarea vânzătorului G, prin actul autentic menționat, a încetat în urma decesului acestuia.
Totodată, instanța a constatat contribuția exclusivă a reclamantului la dobândirea imobilului bun comun, având în vedere întâmpinarea depusă la dosar de către pârâtă, în conformitate cu art.111 cod pr. civilă rap. la art.36 alin.2 cod familiei, prin care parata a arătat ca imobilul a cărei partajare a fost solicitată a fost dobândit prin contribuția exclusivă reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri declarat apel parata, criticând-o pentru motive de nelegalitate si netemeinicie.
În motivarea cererii de apel apelanta a arătat că instanța de fond a încălcat principiul rolului activ, al contradictorialității si al dreptului la apărare, deoarece în perioada soluționării cauzei cu care a fost investită, procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, întrucât era plecată din țară, fiind angajată cu contract de muncă în Germania.
A mai arătat apelanta că întâmpinarea de care judecătorul fondului a ținut seama la pronunțarea fondului, depusa prin fax, nu este formulată, scrisă de ea și nu-i poarta semnătura.
De asemeni apelanta a arătat ca de judecata cauzei a luat cunoștință la întoarcerea în țară, respectiv în data de 28.07.2007 în urma unei discuții pe care a avut-o cu intimatul - reclamant, acesta fiind motivul pentru care a declarat prezenta cale de atac la 30.07.2007.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a invocat în principal excepția tardivității declarării apelului de către pârâta, arătând ca acesta fost formulat după trecerea termenului de 15 zile scurs de la comunicarea sentinței, iar pe fondul criticilor formulate de aceasta prin motivele de apel arătat ca sunt nefondate, deoarece punctul de vedere exprimat de parata prin întâmpinarea aflată la dosar reprezintă voința acesteia.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Tribunalul Prahova -. Secția civilă prin decizia civilă nr. 210/10.04.2008 a admis apelul, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Câmpina.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut că în ședința publică din data de 17.01.2008 a pus in discuția părților excepția tardivității formulării apelului invocată de intimat, excepție pe care a respins-o, așa cum rezulta din practicaua încheierii de la acea data, deoarece a constatat ca la data declarării apelului de către pârâta nu se împlinise termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii prevăzut de art. 284 cod pr. civila, aceasta deoarece sentința primei instanțe i- fost comunicata paratei la data de 12.07.2007 iar termenul de 15 zile se împlinea in ziua de 28.07.2007, zi nelucrătoare.
Astfel potrivit dispozițiilor art. 101 alin. 5 cod pr. civilă, termenul care se sfârșește într-o zi de legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi la sfârșitul primei zile de lucru următoare,aceasta fiind ziua de 30.07.2007- ziua in care pârâta a declarat apelul,așa încât s-a considerat că acesta a fost declarat in termen.
In ceea ce privește criticile formulate de apelantă privind judecata fondului cauzei, tribunalul constatat, în raport de înscrisurile depuse în susținerea cererii de apel, respectiv contractul de muncă încheiat între apelantă și un angajator din Germania aflat la filele 33,34 din dosarul tribunalului, ca in perioada 01.04.2007 la 30.06.2007 pârâta a desfășurat raporturi de munca cu aceasta societate comercială.
Cererea de chemare in judecată a fost introdusă la instanța de fond la data de 02.05.2007 si cauza soluționată la 11.06.2007 în toata aceasta perioadă, așa cum s-a menționat anterior, apelanta pârâtă fiind plecată din țară.
Cum din dovada de îndeplinire a procedurii de citare pentru termenul din 11.06.2007 (fila l4 dosar fond), în ceea ce o privește pe pârâta apelantă, rezultă că aceasta a fost citată la adresa ce constituit domiciliul comun respectiv, Câmpina,-, jud. P, rezultă că sunt fondate susținerile acesteia atunci când afirma ca nu a avut cunoștință de existenta pe rolul instanței dosarului de partaj bunuri comune.
Așa fiind tribunalul a apreciat că i- fost încălcat apelantei pârâte dreptul constituțional la apărare și prin modalitatea în care a fost soluționată cauza dedusă judecății a fost încălcat de asemenea principiul contradictorialității, astfel încât în cauză sunt incidente dispozițiile art. 297 alin. cod pr. civila potrivit cărora în cazul în care se constata ca în mod greșit judecata în prima instanță s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va desființa hotărârea apelata.
A mai reținut tribunalul că, analizând actele procesuale efectuate in cauza a constatat ca sunt îndeplinite cumulativ cele doua condiții care fac posibila desființarea sentinței apelate, respectiv partea nu a fost legal citată si a lipsit la termenul la care au avut loc dezbaterile în fond, astfel încât devin incidente dispozițiile art. 89 alin.2 cod pr. civilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând desființarea deciziei și menținerea în totalitate a sentinței.
În motivarea cererii de recurs recurentul a arătat că în mod greșit tribunalul a admis apelul pârâtei și a desființat sentința judecătoriei.
Astfel, faptul că aceasta a avut contract de muncă în străinătate nu poate convinge instanța că sub acoperirea acestui contract ar fi fost permanent plecată din localitate.
Pe de altă parte, faptul că pârâta nu lucra efectiv 7 zile din 7 rezultă și din faptul că la momentul comunicării sentinței acesta se afla în România, cum de altfel se afla și anterior.
Curtea, analizând cererea de recurs prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente reține următoarele:
Reclamantul recurent a investit inițial Judecătoria Câmpina cu o cerere având ca obiect partaj de bunuri comune formulată în contradictoriu cu pârâta.
În ceea ce privește domiciliul pârâtei acesta a fost indicat de reclamant în acțiune ca fiind același cu al său și anume Câmpina,-, jud.
La această adresă a fost citată pârâta la singurul termen acordat de prima instanță și anume cel din data de 11.06.2007, așa cum rezultă din dovada de citare aflată la dosarul de fond.
Ulterior, pe parcursul soluționării apelului declarat de pârâtă aceasta a făcut dovada că pe perioada în care s-a desfășurat litigiu în fața judecătoriei nu se afla în țară, având încheiat contract de muncă în străinătate în intervalul 01.04.2007 - 30.06.2007.
După cum se știe, în procesul civil părțile nu sunt obligate să se înfățișeze la judecată, cu excepția procesului de divorț unde există dispoziții speciale.
Ceea ce este obligatoriu însă este să li se asigure posibilitatea de a se înfățișa la judecată, iar aceasta se realizează prin legala lor citare.
Ori, în speța dedusă judecății pârâta intimată a fost lipsită de această posibilitate prin citarea sa la domiciliul indicat de reclamant și la care nu mai locuia fiind la epoca desfășurării procesului plecată din țară.
Chiar dacă s-ar admite că întâmpinarea depusă la instanța de fond a fost semnată de aceasta și deci ar fi avut cunoștință de litigiu o astfel de împrejurare nu acoperă lipsa de procedură.
Acesta întrucât principiul echipolenței este de strictă interpretare, legiuitorul neprevăzând că nelegala citare se acoperă dacă partea formulează o cerere din care rezultă că ar avea cunoștință de termen.
Pe de altă parte susținerile recurentului din cuprinsul cererii de recurs nu își găsesc suport probator în actele și lucrările dosarului.
Astfel din cuprinsul contractului de muncă rezultă că intimata presta activitate 5 zile pe săptămână, de unde se naște o prezumție simplă că aceasta nu se întorcea la sfârșit de săptămână în țară, împrejurare care ar fi fost și costisitoare, dar și obositoare pentru aceasta.
și faptul că aceasta ar fi fost în țară la momentul comunicării hotărârii nu are corespondent în actele dosarului, dovada de comunicare realizându-se prin afișare.
Pentru toate considerentele expuse Curtea consideră că în mod legal tribunalul a apreciat că în speță sunt incidente dispozițiile art. 297 al. 1 Cod pr. civ. și a procedat la desființarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
Așa fiind Curtea, în temeiul art. 312 al. 1 Cod pr. civ. urmează să respingă recursul ca nefondat.
În temeiul art. 274 Cod pr. civ. Curtea va lua act că intimata nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamantul, domiciliat în Câmpina- jud. P, împotriva deciziei civile nr. 210 din 10 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în Câmpina- jud. P, ca nefondat.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
a
GREFIER,
Red
2 ex/05.09.2008
nr- Judecătoria Câmpina
nr- Tribunalul Prahova
a
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Elena CosteaJudecători:Elena Costea, Constanța Pană, Adriana Maria
| ← Divort. Decizia 533/2009. Curtea de Apel Oradea | Divort. Decizia 910/2009. Curtea de Apel Bucuresti → |
|---|
