Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 74/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 74/R-MF
Ședința publică din 22 ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Pincu Ifrim judecător
JUDECĂTOR 2: Veronica Șerbănoiu Bădescu
Judecător: - -
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul, împotriva deciziei nr.110/A/MF din 03 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns, la prima strigare, recurentul-pârât, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.11/2009, emisă de Baroul Argeș -Cabinet individual și intimata-reclamantă.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 0,15 lei timbru judiciar și 20,00 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar s- depus, prin serviciul registratură, întâmpinare din partea intimatei-reclamante.
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială, chitanța de plata onorariului de avocat, timbru judiciar și chitanța de plata taxei judiciare aferentă recursului promovat de pârâtul.
Intimata-reclamantă solicită amânarea cauzei pentru a-și angaja apărător, precizând că timpul de când a primit citația a fost prea scurt.
Avocat arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la cererea formulată.
Curtea respinge cererea de amânare a cauzei formulată de intimata-reclamantă, având în vedere că aceasta a primit citația în data de 09 ianuarie 2009 și lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, la a doua strigare, au răspuns recurentul-pârât, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.11/2009, emisă de Baroul Argeș -Cabinet individual și intimata-reclamantă.
Instanța comunică copia întâmpinării formulată de intimata-reclamantă către recurentul-pârât, prin apărător.
Părțile prezente precizează pe rând că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lor.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-pârât, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, cu cheltuieli de judecată potrivit chitanței depusă la dosar. Arată că instanța de apel nu a ținut cont de motivele de apel și anume că a solicitat să se facă o nouă lotizare, în sensul ca recurentului să i se atribuie apartamentul situat în Pitești și nu a luat în calcul apărările sale din întâmpinare, prin care a solicitat probe. Pârâtul a solicitat să se admită o nouă lotizare, în sensul ca apartamentul să rămână recurentului și celelalte bunuri să fie atribuite intimatei; în acest fel sulta ar fi fost mai mică și mai puțin împovărătoare.
Precizează că intenția pârâtului nu a fost de a nu timbra apelul pentru că ar fi intuit că instanța nu ar fi luat în calcul cererea sa.
În esență, în afară de motivele de recurs formulate în scris, arată că instanța ar fi trebuit să facă o nouă lotizare, care ar fi adus părțile într-o situație echilibrată, sultele fiind mult mai mici.
Intimata-reclamantă, având cuvântul, solicită respingerea recursului, hotărârile pronunțate anterior fiind legale. Arată că nu este de acord cu critica referitoare la o altă lotizare. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față, a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 15.03.2007, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii se arată că părțile s-au despărțit prin divorț, sentința civilă nr.6052/2004 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr.5835/2004 și aceștia au dobândit în timpul căsătoriei mai multe bunuri, enumerate în acțiune.
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 15.06.2007 instanța a admis acțiunea principală formulată de reclamantă și a constatat că părțile au dobândit bunurile în cotă de, motivat de faptul că nu s-a făcut dovada că pârâtul ar avea o contribuție mai mare decât .
La data de 21.09.2007 instanța a dispus completarea dispozitivului încheierii de admitere în principiu în baza art.6737Cod procedură civilă cu bunurile enumerate în acțiunea principală, precizând că terenurile sunt dobândite în cotă de, fiind bunuri comune.
Judecătoria Pitești, prin sentința civilă nr.7252 din 14 decembrie 2007 admis acțiunea și a dispus sistarea comunității de bunuri, potrivit variantei I din expertiza întocmită de inginer G (75, dosar fond) și potrivit unicei variante întocmite de expertul (55, dosar fond), pârâtul fiind obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pârâtul nu s-a prezentat la interogatoriu, iar din probele administrate rezultă că părțile au dobândit bunurile reținute la partaj, în cote egale.
Pentru o repartizare judicioasă a bunurilor, ținând seama de faptul că pârâtul nu a făcut nici un fel de probă, nu a plătit onorariul de expert, iar minora a fost încredințată spre creștere și educare reclamantei, prima instanță a apreciat că ieșirea din indiviziune trebuie să se realizeze în variantele dorite de reclamantă.
Împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței a formulat apel pârâtul, invocând următoarele:
- greșit nu i s-a permis administrarea probelor. La 4 mai 2007 și la 25 mai 2007 pârâtul era bolnav, astfel că nu s-a putut prezenta la instanță pentru a putea propune probe, în dovedirea contribuției sale superioare, și nu a beneficiat de apărare calificată, fiind dus în eroare de reclamantă cu privire la o eventuală tranzacție.
- prima instanță a greșit pentru că nu a cerut expertului să întocmească o variantă de lotizare în care sulta să fie cât mai mică, și nu a ținut seama de faptul că imobilul casă este pe terenul reclamantei, astfel că l-a pus pe pârât, prin atribuirea acestui bun, în situația de a cere un drept de superficie și de servitute.
- expertizele întocmite în cauză sunt greșite, deoarece apartamentul este subevaluat, iar casa este supraevaluată.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, deoarece pârâtul nu a dorit să se prezinte la instanță, bunurile au fost evaluate corect, iar atribuirea lor s-a făcut ținându-se seama de faptul că reclamanta are nevoie de apartamentul din Pitești, deoarece minora se află în îngrijirea sa și merge la o școală din Municipiul Pitești.
Tribunalul Argeș - Secția Civilă, prin decizia nr.110/A/MF din 03 octombrie 2008, a anulat ca netimbrate motivele de apel privind contribuția superioară, subevaluarea apartamentului și supraevaluarea casei și espins ca nefondat apelul cu privire la celelalte motive.
S-a luat act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
În adoptarea acestei soluții, tribunalul a reținut, în esență, că la primul termen de judecată au fost prezente ambele părți, pârâtul fiind cel care a solicitat un nou termen de judecată pentru stingerea litigiului pe cale amiabilă însă pârâtul s-a mai prezentat în instanță până la termenul din 16 noiembrie 2007 când fiind asistat de avocat nu a solicitat probe.
Cu prilejul dezbaterilor din data de 07 decembrie 2007, apărătorul pârâtului a solicitat probe nesocotind normele de legale care statuează procedura propunerii și administrării probelor, respectiv la prima zi de înfățișare sau în condițiile art.138 Cod procedură civilă.
Apelantul-pârât s-a apărat în sensul că nu s-a prezentat la judecata în primă instanță la termenele când s-a discutat admisibilitatea probelor, deoarece a fost bolnav. Această apărare a fost privită ca nefondată, întrucât înscrisul medical depus în apel (5 și 20) atestă faptul că pârâtul ar fi fost suferind la un moment dat și că a avut nevoie de repaus absolut, însă nu se arată la ce dată a fost diagnosticat ca fiind bolnav și pentru ce perioadă s-a impus repausul.
În apel, i s-a permis apelantului, în condițiile art.295 și 292 Cod procedură civilă să propune probe în dovedirea contribuției sale superioare, însă, în condițiile în care apelantul nu a înțeles să timbreze critica cu privire la contribuție, tribunalul a apreciat că proba nu este utilă, primând excepția de netimbrare. S-a constatat că prima instanță a respectat dispozițiile art.741 Cod civil, precum și prevederile art.6739Cod procedură civilă, deoarece la compunerea loturilor a urmărit ca fiecare parte să primească, pe cât posibil, bunuri în natură și de aceeași valoare, evitându-se fărâmițarea excesivă și sulta împovărătoare. Fiecare parte primește în lot câte un imobil construcție, în care să poată locui, intimata-reclamantă fiind îndreptățită să primească apartamentul din Pitești, deoarece o are în întreținere pe minoră și trebuie să îi faciliteze accesul în condiții optime la școala din Pitești.
Motivul vizând subevaluarea apartamentului și supraevaluarea casei a fost examinat împreună cu critica din primul motiv privind contribuția superioară a apelantului-pârât la dobândirea bunurilor comune, prin prisma excepției de netimbrate.
Tribunalul a pus în vedere apelantului-pârât necesitatea de a timbra potrivit legii, însă acesta a arătat că nu înțelege să timbreze, situație în care, în raport de dispozițiile art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 și art.30 alin.5 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi, motivele privind contribuția superioară, subevaluarea apartamentului și supraevaluarea casei, au fost anulate ca netimbrate.
În conformitate cu prevederile art.299 Cod procedură civilă și respectarea termenului statuat de art.301 din același cod, împotriva deciziei a formulat recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
- Într-o primă critică susține că instanța de apel în mod greșit a apreciat dezinteresul său față de proces, ca urmare a nesolicitării probelor cu respectarea normelor procedurale, la prima zi de înfățișare sau în condițiile art.138 Cod procedură civilă.
În motivare arată că atât instanța de apel cât și cea de fond nu au luat în considerare cererea sa pe care a formulat-o la prima instanță, prin care a solicitat probe în condițiile art.138 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește dispozițiile art.295 și 292 Cod procedură civilă, dispoziții prin care instanța de apel i-a dat posibilitatea să propună probe în dovedirea contribuției sale superioare, arată trebuia să timbreze și a apreciat că ar fi pierdut suma respectivă dacă ar fi propus si administrat probe.
Mai arată că în mod incorect atât instanța de fond cât și cea de apel nu au luat în considerare înscrisul medical depus la dosar, care atestă faptul că a fost bolnav la un moment dat și că a avut nevoie de repaus absolut. Dacă cele două instanțe i-ar fi permis să propună probe, așa cum le-a solicitat potrivit art.138 Cod procedură civilă, cu siguranță și-ar fi dovedit contribuția net superioară și nu s-ar fi ajuns la formarea de loturi care să o faciliteze mai mult pe reclamantă, împovărându-l pe recurent cu o sultă foarte mare.
- O altă critică vizează împrejurarea că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că în conținutul dosarului de fond lipsește una dintre încheieri, considerând că prin hotărârea pronunțată instanța a încălcat formele de procedură.
Se solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru o nouă lotizare, care ar aduce părțile într-o situație echilibrată, sultele fiind mult mai mici
Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse.
Prima critică întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 5 este nefondată. Se susține de recurent că au încălcat de instanța normele de procedură care reglementează regimul probator, însă din actele și lucrările dosarului rezultă că dispozițiile legale în materie au fost corect aplicate la soluționarea cauzei.
În mod just instanța de apel a reținut culpa procesuală a recurentului în propunerea probatoriului, culpă constând în ignorarea dispozițiilor art. 115 cod procedură civilă, care prevăd dreptul de a formula întâmpinare, cu care combate petitul acțiunii.
Dealtfel, deși în speță întâmpinarea era obligatorie potrivit dispozițiilor art. 118 cod procedură pârâtul nu a înțeles să respecte normele ce reglementează desfășurarea procesului civil. Întimpinarea este actul de procedură prin care pârâtul răspunde in scris pretențiilor formulate de reclamantă, prin cererea de chemare in judecată arătând totodată apărările sale, stabilind astfel cadrul procesual dedus judecății.
S-a prezentat in instanță numai la primul termen și deși a fost citat potrivit disp. art. 225 la interogatoriu, a continuat să manifeste pasivitate, încheierea de admitere in principiu din data de 15 iunie 2007 fiind pronunțată cu respectarea normelor legale ce reglementează desfășurarea procesului civil.
Întâmpinarea formulată de pârât a fost depusă după pronunțarea acestei hotărâri, invocând o contribuție superioară la dobândirea bunurilor comune, cu referire la prevederile art. 138 cod procedură civilă.
Potrivit acestui text de lege, instanța este datoare să admită probele astfel formulate în completarea dovezilor administrate anterior doar atunci când probele sunt concludente și admisibile iar necesitatea administrării rezultă din dezbateri, situație ce nu se regăsește in hotărârea atacată.
Față de teze probatorie invocată prin întâmpinarea din 16. 11.2007, referitoare la contribuția sa superioară la dobândirea bunurilor comune, instanța de apel a pus in vedere paratului să satisfacă timbrajul la valoarea pretinsă, obligație căreia nu s-a conformat, înțelegând să renunțe la această critică.
In aceste condiții, pârâtul nu poate imputa instanței neadministrarea probelor necesare aflării adevărului în cauză, față de atitudinea sa culpabilă, mai sus expusă. această critică direct in recurs, apare ca fiind formulată omisso medio.
În ceea ce privește susținere recurentului ca a fost in imposibilitate medicală de a se prezenta in instanță, în mod corect instanța de apel a reținut că această apărare este nefondată raportat la conținutul actului medical invocat.
O altă critică vizează lipsa încheierii de dezbateri la instanța de fond, ceea ce ar atrage nulitatea hotărârii primei instanțe, dispoziție legală greșit interpretată de instanța de apel, motiv de recurs întemeiat pe art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
Este adevărat că, potrivit art. 147 Cod procedură civilă, dezbaterile urmate în ședință se vor trece în încheierea de ședință care va fi semnată de judecători și de grefier, iar dispoziția legală menționată are caracter imperativ, neîntocmirea încheierii de dezbateri, parte integrantă a hotărârii judecătorești, care cuprinde în principal concluziile finale ale părților, atrăgând nulitatea absolută a hotărârii.
O astfel de omisiune, cauzează părților o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii, instanțele ierarhice fiind în imposibilitate să ia cunoștință de concluziile formulate de părți și să exercite controlul cu privire la această parte a hotărârii, respectiv să verifice respectarea principiilor care guvernează procesul civil.
Și această susținere este nefondată, încheierea din 07. dec. 2007, fiind înaintată de instanța de fond instanței de apel și atașată la fila 17 din dosar. Nulitatea prevăzută de art. 147 cod procedură civilă ar fi operantă numai in situația in care această încheiere nu s-ar fi întocmit la momentul dezbaterilor ori așa cum rezultă din conținutul acesteia, a fost redactată la data de 12. 12. 2007, după dezbateri și înainte de pronunțarea hotărârii a cărei parte integrantă este.
Față de considerentele mai sus expuse, recursul este nefondat și va fi respins ca atare potrivit disp. art. 312 cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul, împotriva deciziei nr.110/A/MF din 03 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind reclamanta .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 ianuarie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./27.01.2009
Jud.apel: /Gh.
Jud.fond:
Președinte:Corina Pincu IfrimJudecători:Corina Pincu Ifrim, Veronica Șerbănoiu Bădescu
| ← Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 277/2009. Curtea... | Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 1091/2009. Curtea... → |
|---|
