Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 81/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 81/2008
Ședința publică de la 29 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 2: Sanda Trif președinte secție
Judecător - - -
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul împotriva Deciziei civile nr. 118/A din 18 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția civilă. în Dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:
- avocat ales pentru - recurent Pârât - și - intimat Reclamant - - personal și asistat de avocat ales, lipsind recurent Pârât -.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, că s-a înregistrat la dosar întâmpinare.
Avocatul pârâtului recurent depune la dosar împuternicire avocațială și chitanța privind plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, concluzii scrise și un înscris privind indicarea motivelor de recurs.
Avocatul reclamantei intimate depune la dosar împuternicire avocațială și chitanța privind onorariul de avocat.
părților arată că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul pârâtului recurent, solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate conform art. 304 pct. 4, 7, 8 cod pr. civilă cu privire la stabilirea valorii în lei sau euro a sultei, susținând că instanța de apel a interpretat greșit motivele, pârâtul solicitând ca sulta să fie achitată în lei, însă raportat la din valoarea în euro stabilită. În prezent există diferențe mari între valoarea raportată la euro, cu ocazia stabilirii expertizei, ca în prezent, la aceeași valoare în euro, prin raportare euro-lei să se identifice o diferență de peste 10000 lei.
În subsidiar solicită casarea deciziei atacate și suplimentarea probațiunii cu efectuarea unei expertize, susținând că s-a prorogat o hotărâre în acest sens, însă instanța nu s-a mai pronunțat deloc asupra ei, și arată că valoarea de circulație stabilită este cu 30% mai mică decât prețul pieței.
La soluționarea recursului solicită a se avea în vedere motivele de recurs depuse în scris și concluzii scrise.
Apărătorul reclamantei intimate, solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică acelor două hotărâri pronunțate, cu cheltuieli de judecată conform chitanței de la dosar.
Susține că recursul este nul prin prisma art. 302 pct. c cod pr. civilă coroborat cu art. 304 cod pr. civilă, având în vedere că pct. 10 și 11 au fost abrogate. De asemenea recursul nu este motivat în drept pe nici unul din punctele de casare, iar instanța nu se poate sesiza din oficiu, mai mult recurentul nu a indicat nici un text de lege de drept material sau procesual care a fost încălcat de către instanța de apel atunci când a respins apelul, iar pe calea recursului s-a atacat numai hotărârea de apel, recurentul achiesând la hotărârea instanței de fond, astfel că acest recurs este lipsit de interes.
Apreciază că în mod legal instanța de apel a respins probele solicitate din moment ce la fond s-a efectuat expertiza, iar pârâtul nu a formulat obiecțiuni achiesând la această expertiză, motiv pentru care nu se poate solicita o altă expertiză.
Avocatul pârâtului recurent față de motivul de nulitate invocat, arată că indicarea greșită motivelor de recurs nu atrage nulitatea acestuia.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față
Prin sentința civilă nr. 3539/17 decembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Mediaș, s- admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul și s-a constatat că părțile au dobândit, sub durata căsătoriei, prin contribuție comună și egală un imobil și o serie de bunuri mobile, s-a dispus sistarea comunității de bunuri prin atribuirea imobilului reclamantei și obligarea acesteia la plata sultei către pârât, s-a dispus și formarea a două loturi cu bunurile mobile, atribuindu-se fiecărei părți câte unul, s-a mai dispus obligarea reclamantei la plata către pârât a sumei de 1819,8 lei cu titlu de despăgubiri și s-a constat că o serie de bunuri mobile sunt proprii ale reclamantei, obligându-l pe pârât să i le predea sau să-i plătească c/valoarea.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că bunurile mobile comune au fost în totalitate recunoscute de pârât, după cum a recunoscut și existența unor bunuri proprii ale reclamantei. De asemenea, la interogatoriu, pârâtul a arătat că nu dorește atribuirea apartamentului. Contribuția egală a soților la dobândirea bunurilor comune a fost dovedită prin declarațiile martorilor audiați de instanță.
Valoarea bunurilor mobile și a imobilului a fost stabilită prin expertizele dispus a se efectua în cauză.
Suma de bani pe care reclamanta a fost obligată să o restituie pârâtului reprezintă parte din suma ridicată de aceasta de la bancă din banii comuni.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, calificat de instanță drept apel, pârâtul, solicitând "casarea și modificarea parțială a sentinței instanței de fond".
În motivarea apelului s-a arătat că se dorește ca sulta stabilită pentru imobil să fie calculată în euro și nu în lei, așa cum a procedat prima instanță.
Datorită creșterii valorii euro, apelantul este dezavantajat.
S-a mai solicitat efectuarea unei c/expertize de evaluare a imobilului, întrucât valoarea stabilită în expertiza efectuată în fața primei instanțe e prea mică.
Prin Deciziei civile nr. 118/A din 18 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția civilă. în dosar nr- s-a respins ca nefondat apelul pârâtului, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată în apel în sumă de 1.500 lei, favoarea intimatei ( art. 274 Cod procedură civilă).
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut, în esență, că în contextul în care pârâtul la instanța de fond nu a înțeles să formuleze obiecțiuni la raportul de expertiză imobiliară, în apel, chiar dacă este o cale devolutivă de instanță, nu se poate dispune efectuarea unui nou raport de expertiză doar pentru evaluarea imobilului, după cum nici cererea de stabilire în euro a sultei nu poate fi primită având în vedere fluctuațiile monedei naționale în raport cu moneda unică europeană, euro.
Împotriva acestei decizii civile a declarat recurs în termen, legal timbrat și motivat în scris pârâtul, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și suplimentarea probațiunii cu efectuarea unui nou raport de expertiză pentru evaluarea imobilului în litigiu, stabilirea sultei în moneda Euro și respingerea cererii de obligare a pârâtului de plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimata reclamantă în apel.
În dezvoltarea motivelor de recurs se susține că în cauză se impune efectuarea unui nou raport de expertiză în contextul creșterii valorii imobilelor, că sulta trebuia stabilită în moneda unică europeană Euro, având în vedere diferențele mari între moneda națională și moneda europeană, iar cererea intimatei reclamante de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în apel trebuia respinsă, actele depuse fiind false.
Recursul nu a fost întemeiat în drept.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cale de atac.
În susținerea întâmpinării, intimata a invocat, în principal, excepția nulității recursului, raportat la împrejurarea că recurentul nu a indicat cazul de casare care a fost încălcat de către instanța de apel, conf. art. 302, 304 Cod procedură civilă, că recurentul nu a atacat prin prezentul recurs și hotărârea de fond, context în care se apreciază că acesta a achiesat la sentința civilă instanței de fond și că instanța de recurs nu poate verifica decât legalitatea deciziei atacate, nu și temeinicia ei, astfel că recursul nu este fondat.
Prealabil analizării recursului pe fond, Curtea de apel are a se pronunța pe excepția nulității recursului invocată de către intimata reclamantă, conf. art. 137 Cod procedură civilă rap. la art. 302 și 306 alin. 1 din același cod de procedură.
În primul rând este necesar să se precizeze că, în adevăr, pentru admisibilitatea recursului nelegalitatea și netemeinicia hotărârii ce se atacă pe această cale trebuie să îmbrace una din formele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, sub denumirea de motive de casare sau modificare.
Criticile formulate de recurentul reclamant, din punct de vedere formal nu respectă cerința imperativă a legii -art. 304 Cod procedură civilă, referitoare la indicarea temeiurilor de drept al cererii deduse judecății, cum corect se invocă de căte intimata reclamantă prin întâmpinarea depusă la dosar și susținută oral.
În această situație și, în raport de prevederile art. 306 alin. 3 din același cod, sistematizând expunerea de motive a recurentului, Curtea constă că criticile recurentului vizează ipoteza prevăzută de art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă.
În acest context, excepția nulității recursului invocată de intimata reclamantă nu este fondată urmând a fi respinsă, ca atare.
Analizând legalitatea și temeinicia deciziei atacate prin prisma criticilor invocate de către recurent, care vizează cazul de modificare prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, precum și din oficiu, conf. art. 306 Cod procedură civilă, Curtea de Apel constată că recursul nu este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma acestui motiv de recurs, instanța de recurs observă că hotărârea pronunțată nu este lipsită de temei legal și nici nu a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Astfel, Tribunalul ca instanță de apel a făcut o corectă aplicare a legii în ceea ce privește aprecierea probelor administrate cauzei, stabilind o corectă stare de fapt, soluția pronunțată fiind legală și temeinică sub aspectele criticate.
O primă critică privește greșita respingere de către instanța de apel a cererii pârâtului apelant de efectuare a unei nou raport de expertiză tehnică de identificare și evaluare a imobilului în litigiu.
Curtea de apel are a preciza sub acest aspect că potrivit art. 295 Cod procedură civilă, ce este aplicarea principiului devolutivității apelului de instanță, că în apel părțile în principiu pot cere refacerea în parte sau în totul a probelor administrate la prima instanță, ceea ce este o chestiune de fapt lăsată cu totul la suverana apreciere a judecătorilor ce vor trebui să constate dacă acele probe sunt greșite sau neîndestulătoare.
Cu alte cuvinte, instanța de apel dacă socotește necesar în soluționarea procesului are facultatea, fie să repete în totul probele administrate la prima instanță, fie să repete numai parte din ele, fie, în sfârșit să dispună administrarea altor probe noi.
În speță, la termenul de judecată din 3 2007, prima instanță a comunicat cu părțile din proces raportul de expertiză tehnică efectuat de expert ing. prin care imobilul în litigiu a fost identificat și evaluat, acordându-le termen în vederea formulării eventualelor obiecțiuni ( 92 ds. fond).
Conform încheierii de ședință din 24 2007, părțile prezente personal și asistate de către apărătorii aleși, au declarat că nu au de formulat obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică întocmit de expert ing. ( 112 ds. fond).
La dezbaterea cauzei în fond pârâtul, prin apărătorul ales a solicitat a se avea în vedere al stabilirea masei partajabile valoarea imobilului, astfel cum a fost stabilită în raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză. Ori, în acest context și raportat la considerentele expuse anterior, în mod corect instanța de apel a respins efectuarea unui nou raport de expertiză tehnică imobiliară, apreciind că o atare probă putea fi încuviințată doar în situația în care pârâtul ar fi contestat concluziile raportului de expertiză și prima instanță ar fi respins nejustificat cererea de probațiune.
În ce privește critica referitoare la moneda în care a fost stabilită sulta, Curtea amintește că aceasta nu se încadrează în nici unul din motivele de nelegalitatea și netemeinicie prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, astfel că hotărârilor judecătorești anterioare nu pot fi cenzurate sub acest aspect.
Pe de altă parte, este de precizat că în România plățile se fac în moneda națională, iar împrejurarea că moneda unică europeană, Euro, prezintă fluctuații în raport de moneda națională nu justifică admiterea recursului.
Nici critica referitoare la cheltuielile de judecată la care a fost obligat pârâtul să le plătească intimatei reclamante nu poate fi primită, instanța de apel procedând la o corectă aplicare a dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă.
Sub acest aspect, Curtea observă că intimata și-a justificat cheltuielile ocazionate de exercitarea căii de atac a apelului de către pârât cu înscrisurile depuse la dosar, înscrisuri ce nu pot fi cenzurate de către instanța de recurs sub aspectul valabilității lor.
Față de aceste considerente, Curtea de apel, în baza dispozițiilor art.312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul pârâtului, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată în recurs în sumă de 1600 lei, în favoarea intimatei reclamante justificată cu înscrisurile depuse la dosar, conf. art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursului.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul împotriva Deciziei civile nr. 118/A din 18 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu - secâia civilă.
Obligă pe numitul recurent la plata sumei de 1600 lei cheltuieli de judecată în recurs în favoarea intimatei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 29 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehnored. 2 ex/14.11.2008
apel,
fond
Președinte:Dana GhițoaicaJudecători:Dana Ghițoaica, Sanda Trif
← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 1855/2008. Curtea... → |
---|