Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 1855/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale,

pentru Minori și Familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1855/R/2008

Ședința publică din 3 octombrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Alina Rodina JUDECĂTOR 2: Antoaneta Tania Nistor

JUDECĂTOR 3: Anca

JUDECĂTOR: -- -

GREFIER:

S-a luat spre examinare- pentru pronunțare- recursul declarat de către reclamantul, împotriva deciziei civile nr.175/A din 25 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-, privind și pe intimata și autoritatea tutelară PRIMĂRIA T-SERVICIUL PUBLIC DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ, PRIMĂRIA S-BIROUL AUTORITATE TUTELARĂ, având ca obiect reîncredințare minor.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 26 septembrie 2008, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 3 octombrie 2008.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 3417/2007 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Turda, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâtei -. A fost respinsă cererea reconvențională.

A fost încredințată reclamantului spre creștere și educare minora -a, născută la data de 8 iunie 1997 și obligă pârâta să achite în favoarea minorei o pensie de întreținere lunară în cotă de 1/4 parte din veniturile nete, începând cu data promovării acțiunii - 7 februarie 2007 - până la majorat, încetând obligația de prestare a întreținerii stabilită în sarcina reclamantului prin sentința civilă nr. 4428/2004 a Judecătoriei Sibiu.

A fost obligat pârâtul să achite reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 6,3 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța reținut că prin sentinței civile nr. 4428/17.06.2004 pronunțată în dosarul civil nr. 5012/2004 al Judecătoriei Sibiu, s-a dispus desfacerea căsătoriei părților din culpă comună și încredințarea minorei -a, născută la data de 8 iunie 1997, spre creștere și educare pârâtei -.

Autoritatea Tutelară de pe lângă Primăria mun. Tap ropus încredințarea minorei spre creștere și educare mamei iar serviciul de asistență publică Sap ropus ca soluționarea cauzei să se facă în funcție de condițiile materiale, morale și locative expuse în anchetele sociale efectuate la domiciliile părților.

Din depozițiile martorilor instanța a reținut că reclamantul are condiții locative bune, copilul era atașat de ambii părinți, iar în perioadele în care mama era plecată periodic la muncă în Italia, tatăl a reușit să substituie lipsa mamei foarte bine, s-a ocupat în mod corespunzător de minoră, asigurându-i cele necesare dezvoltării, învățând chiar să gătească și să facă menajul, iar minora s- adaptat bine situației, cu toate că a fost lipsită de prezența mamei a avut rezultate bune la învățătură.

Din adresa Biroului de Executări Penale din cadrul Judecătoriei Sibiu, rezultă că prin sentința penală nr. 456/07.04.2006, pârâta - a fost condamnată la 5 ani închisoare cu executare, sentința nefiind definitivă deoarece la data de 22.05.2006 s-a declarat apel d e către inculpată.

Având în vedere întregul probatoriu administrat în cauză, s-a constată că pârâta este în pericol de a începe executarea unei pedepse, neconstituind un exemplu pozitiv pentru fiica sa și nefiind în măsură să-i asigure un climat benefic pentru creștere și educare, fiind mai mult lăsată în grija bunicilor materni, care sunt persoane în vârstă și nu se pot ocupa în mod corespunzător de minoră și de nevoile pe care le are. Pe de altă parte, s-a apreciat că reclamantul este cel care îi poate oferi minorei condiții optime pentru creștere și educare, fiind încadrat în muncă, are o situație materială foarte bună și în temeiul art. 42 Cod fam. instanța a admis acțiunea, încredințând reclamantului spre creștere și educare pe minora -a, născută la data de 8 iunie 1997 iar conform art. 86, 94 al. 3 Cod fam. pârâta a fost obligată să achite în favoarea minorei o pensie de întreținere lunară de parte din veniturile nete, începând cu data promovării acțiunii - 7 februarie 2007 - până la majorat, încetând obligația de prestare a întreținerii stabilită în sarcina reclamantului prin Sentința civilă nr. 4428/2004 a Judecătoriei Sibiu, respingându-se cererea reconvențională formulată de pârâtă. Aceasta a fost obligată să achite reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 6,3 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Prin decizia civilă nr. 175/25.03.2008 a Tribunalului Clujs -a admis apelul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr. 3417 din 10.10.2007 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosarul nr-, pe care a schimbat-o în parte în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamantul, menținând dispozițiile sentinței privind cererea reconvențională.

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut că, măsura încredințării copilului prev. de art. 42 fam. poate fi ulterior schimbată, dacă se constată că au intervenit schimbări în ceea ce privește modul de creștere și educare al copilului minor și se apreciază, ținând seama de interesul superior al acestuia, că încredințarea spre creștere și educare în favoarea celuilalt părinte ar fi mai benefică.

În cauza de față s-a constatat însă din analiza probatoriului administrat că nu au intervenit schimbări în situația minorei a, născută la data de 08.06.1997, de natură a determina o modificare în ceea ce privește măsura încredințării ei stabilită inițial prin sentința civilă nr. 4428/17.06.2004 pronunțată în dosarul civil nr. 5012/2004 al Judecătoriei Sibiu prin care minora a fost încredințată spre creștere și educare în favoarea apelantei.

Din concluziile anchetelor sociale efectuate în cauză s- constatat că ambii părinți dispun de condiții corespunzătoare din punct de vedere material privind creșterea și educarea minorei și din coroborarea cu celelalte probe administrate în cauză reiese că minora a fost în egală măsură atașată de ambii săi părinți, însă ceea ce trebuie să primeze în adoptarea soluției încredințării este interesul superior al minorei. În cazul de față interesul copilului este de rămâne încredințată mamei apelante.

Astfel mai întâi de toate trebuie observat faptul că minora audiată în camera de consiliu a arătat faptul că dorește să rămână cu mama sa.

Totodată trebuie avut în vedere faptul că părțile nu domiciliază în aceeași localitate astfel că schimbarea locuinței minorei nu ar fi o măsură benefică pentru ea din moment ce în mun. T unde locuiește s-a integrat foarte bine în colectivitate, dezvoltă relații sociale alături de colegi, prieteni, are rezultate foarte bune la învățătură.

Mai mult decât atât minora se află la o vârstă la care are nevoie de prezența mamei, și s-a dovedit că în perioadele în care aceasta este plecată în străinătate lipsa sa este suplinită de prezența bunicii materne. Faptul că aceasta din urmă se află la o vârstă înaintată nu duce la concluzia că ar reprezenta un factor negativ în dezvoltarea minorei.

Argumentul major avut în vedere de instanță la adoptarea măsurii încredințării în favoarea tatălui l-a constituit faptul că pârâta se află în pericol de a începe executarea unei pedepse privative de libertate pentru care a fost condamnată prin sentința penală nr. 456/07.04.2006 a Judecătoriei Sibiu la 5 ani închisoare cu executare, aceasta nefiind definitivă la data pronunțării hotărârii atacate.

S-a constatat însă potrivit minutei deciziei penale nr. 77/06.02.2008 pronunțată de Curtea de Apel Alba -I, depusă în dosarul de apel că soluția dispusă prin sentința penală nr.456/2006 a fost modificată în recurs dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 4 ani care constituie și termen de încercare.

Prin urmare, având în vedere această situație precum și infracțiunea pentru care a fost condamnată apelanta, în opinia tribunalului rămânerea minorei pe mai departe în încredințarea mamei nu poate avea un efect negativ și nici nu se poate susține că minora ar rămâne fără supraveghere și prin urmare a fost admis apelul declarat și pe cale de consecință a schimbat în parte sentința atacată în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant.

A fost menținută soluția în ceea ce privește cererea reconvențională, sub acest aspect hotărârea pronunțată nefiind atacată de apelantă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul solicitând instanței casarea deciziei pronunțate în apel și menținerea sentința civilă 3417/2007 a Judecătoriei Turda.

În motivarea apelului s-a invocat faptul că pârâta este plecată tot mai mult în Italia și nu se poate ocupa de educația minorei și a doua critică vizează faptul că apelanta este inculpată într-un nou dosar și există șansele să fie condamnată la o pedeapsă privativă de libertate deoarece mai are o condamnare cu suspendarea condiționată a pedepsei.

Prin întâmpinare s-a solicitat respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată. Instanța trebuie să țină seama de interesul minorei care audiată în cameră de consiliu a arătat că dorește să fie încredințată spre creștere și educare mamei.

Analizând decizia recurată raportat la motivele invocate, curtea va respinge recursul pentru următoarele considerente:

Corect a reținut instanța de apel că reîncredințarea copilului poate fi făcută numai dacă s-au modificat condițiile existente la data luării măsurii. Din probele administrate a rezultat că pârâta a fost plecată în Italia și înainte ca părțile să divorțeze și pârâtul nu a avut obiecțiuni cu privire la încredințarea copilului la divorț. Este real că și în prezent pârâta pleacă câteva luni din țară, însă acest aspect nu influențează negativ procesul de educație, întrucât pârâta este ajutată de părinții materni să-și îndeplinească obligațiile legate de creșterea copilului și pe de altă parte deplasările în străinătate nu sunt pe o perioadă foarte lungă de timp. Deși în motivele de recurs reclamantul arată că pârâta este plecată aproape tot anul în Italia această susținere este fără suport probator, pârâta a fost în țară atât în februarie, martie 2008 cât și în luna septembrie 2008. apoi recurentul a susținut că pârâta nu se ocupă de educația minorei, însă acest aspect nu a fost confirmat de probațiunea administrată.

Faptul că, pârâta este inculpată într-un nou dosar penal, nu poate fi reținut ca motiv de recurs deoarece potrivit rechizitoriului din 29.01.2007 ambii părinți sunt inculpați și cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. În atari circumstanțe față de pârâtă operează prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 5 ind 2 Cod procedură penală, potrivit căruia este prezumată ca nevinovată persoana cărei nu i s-a stabilit vinovăția printr-o hotărâre penală definitivă.

Având în vedere faptul că nu s-au schimbat împrejurările avute în vedere la data desfaceri căsătoriri precum și faptul că minora a fost audiată cu privire la măsura reîncredințării și a optat să fie încredințată mamei,curtea constată că acțiunea de reîncredințare este nefondată.

Motivele invocate de reclamant nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate, prev. de art. 304.Pr.Civ. și în consecință, curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul . Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 175/A/ din 25 martie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 03.10.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

- - - - - - -

GREFIER

Red. dact. GC

2 ex/27.10.2008

Jud.apel.:,

Președinte:Alina Rodina
Judecători:Alina Rodina, Antoaneta Tania Nistor, Anca

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 1855/2008. Curtea de Apel Cluj