Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 85/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIE Nr. 85
Ședința publică de la 12 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ghideanu Anca
JUDECĂTOR 2: Susanu Claudia
JUDECĂTOR 3: Dumitrescu Daniela
Grefier: - -
Pe rol judecarea cauzei - Minori și familie - privind pe recurenta-intimată și pe intimatul-recurent G, având ca obiect partaj bunuri comune împotriva deciziei numărul 49 din 23 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul-recurent G asistat de av.. Lipsește recurenta-intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că dosarul este la primul termen de judecată, recursurile sunt insuficient timbrate.
Av. pentru intimatul-recurent depune chitanță taxă judiciară în valoare de 199 lei și timbru judiciar în valoare de 4 lei.
Instanța constată legal timbrat recursul formulat de G, constată că recurenta-intimată a fost citată înlăuntrul termenului legal cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru în valoare de 1554,92 lei și timbru judiciar în valoare de 4,7 lei și pune în discuție excepția insuficientei timbrări a recursului declarat de aceasta.
Nemaifiind alte cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată se acordă cuvântul atât pe excepția invocată cât și pe fond.
Av. pentru intimatul-recurent pune concluzii în sensul anulării ca insuficient timbrat a recursului declarat de și în sensul admiterii recursului formulat de
Apărătorul intimatului arată că în speță s-a efectuat o expertiză prin care s-a stabilit că valoarea autoturismului este de 8580 lei. Ulterior, s-au constatat grave deficiențe tehnice și s-a consemnat faptul că autoturismul are o valoare reziduală de 3000 lei. La dosar există precizările expertului din care rezultă că autoturismul are grave carențe la sistemul de direcție și alte deficiențe necesitând reparații în valoare de 12.237 lei. În aceste condiții hotărârea pronunțată de instanța de apel este greșită și nu este motivată în sensul arătărilor expertului din care rezultă că autoturismul nu este funcțional.
Pentru aceste motive av. pune concluzii în sensul admiterii recursului, modificării deciziei pronunțate de instanța de apel și menținerii soluției pronunțate de judecătorie cu cheltuieli la instanța de apel.
În subsidiar solicită ca acest bun să fie atribuit recurentei-intimate și intimatul-recurent să primească contravaloarea aferentă cotei cuvenite.
Declarând dezbaterile închise, cauza rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 9383/11 septembrie 2007, Judecătoria Iașia admis acțiunea formulată de reclamanta (fostă ) în contradictoriu cu pârâtul G, a stabilit componența masei bunurilor comune, contribuția egală a soților, valoarea masei de împărțit - lei și valoarea cotei fiecărei părți 68538,5 lei. Instanța dispus ieșirea părților din indiviziune, atribuit reclamantei imobilul casă și teren situat în I- și bunurile imobile comune, cu excepția autoturismului Opel tip valoarea lotului fiind de 134.077 lei. Pârâtului i- fost atribuit autoturismul Opel tip 2,0 în valoare de 3000 lei.
Pentru egalizarea loturilor reclamanta fost obligată la plata către pârât sumei de 65.538,5 lei cu titlu de sultă.
Pentru a se pronunța astfel, judecătoria a reținut:
Analizând coroborat probele administrate în cauză din prisma dispozițiilor legale incidente, instanța a reținut că părțile au dobândit în timpul căsătoriei, cu contribuții egale, bunurile comune constând în:
-imobiluldin I,- A compus din: casă, parter cu două camere, bucătărie, baie, verandă, construită din chirpici, magazie și garaj și terenul în suprafață de 371,305 mp;
-bunuri mobile: autoturismul Opel tip 2, 0 i și celelalte bunuri mobile indicate de reclamantă în cererea completatoare.
Pentru a reține aceasta, instanța a avut în vedere susținerile reclamantei din cererea de chemare în judecată, ale pârâtului aduse prin întâmpinare, precizările părților făcute pe parcursul procesului, înscrisurile de la dosar și constatările experților desemnați în cauză.
Astfel, pârâtul a recunoscut integral existența bunurilor solicitate a se partaja, iar cota de contribuție a fost apreciată ca egală nu doar pentru faptul că așa cum au solicitat părțile, inclusiv reclamanta, prin precizările de la termenul din 14.11.2006, dar mai ales pentru că nu s-au făcut dovezi că una dintre ele ar fi avut o contribuție mai substanțială.
Urmează, deci, ca instanța să constate, în baza art. 31 Cod familie, că soții au dobândit în comun bunurile arătate, cotele de contribuție fiind egale.
Asupra valorii bunurilor, instanța va avea în vedere cele rezultate din expertize, în privința cărora se impun totuși unele precizări, având în vedere și discuțiile purtate de părțile litigante pe parcursul procesului:
Bunurile mobile comune sunt în valoare totală de 6.440 lei, după cum a reținut expertul, având în vedere gradul de uzură al acestora, stabilind valoarea actuală reală de circulație a acestor bunuri.
Cu privire la imobilul - casă, instanța a constatat că valoarea rezultată din expertiza realizată de expert nu este corectă, la calculul suprafeței utile strecurându-se o eroare la una din încăperi, respectiv la baie, dimensiunile fiind de 1,10 x 2,75, în loc de 2,10 x 2,75. calculele, a rezultat o valoare de 11.764 lei pentru imobilul construcție.
Imobilul teren a fost expertizat de experții și, valorile rezultate fiind diferite. La calculul valoric al masei de împărțit instanța va lua în seamă expertiza, aceasta având în vedere valoarea reală de circulație a imobilului, cu luarea în calcul a caracteristicilor exacte ale terenului: zona de situare, posibilitatea de extindere a construcției, ofertele de piață, întrucât această valoare s-ar obține dacă s-ar vinde imobilul și această valoare s-ar plăti de partea interesată să achiziționeze un teren asemănător având în vedere că instanța 1-a atribuit celuilalt.
Cu privire la valoarea autoturismului, instanța va lua în calcul suma de 3.000 lei, întrucât suma de 8.580 lei, stabilită inițial, nu a fost calculată după o expertizare atentă, minuțioasă a mașinii, fapt care reiese, chiar din precizarea expertului; este adevărat că inițial s-a stabilit o valoare mai mare, însă expertizarea s-a făcut superficial.
Instanța a constatat, astfel, că valoarea totală a bunurilor de împărțit este de 137.077 lei, cota fiecărei părți fiind 68.538,5 lei.
Instanța va dispune ieșirea din indiviziune a părților și va atribui bunurile conform dorinței lor, pentru egalizarea loturilor urmând a obliga reclamanta la plata sultei.
Văzând și faptul că onorariile de expert nu au fost achitate în întregime față de expertul și, instanța va obliga pârâtul la plata sumei de 400 lei către expertul și de 200 lei către expertul, reprezentând diferență onorariu.
Cererile privind onorariile suplimentare de 200 lei pentru expertul și vor fi respinse de instanță, în cazul primului expert pe considerentul că pentru lucrarea suplimentară expertul nu este îndreptățit la onorariu câtă vreme prima lucrare nu a fost realizată corespunzător, în cazul celui de-al doilea pe considerentul că suplimentul de expert nu a necesitat noi lucrări.
Împotriva acestei hotărâri a promovat apel solicitând modificarea sentinței pronunțate în sensul reținerii altei valori pentru autoturism și pentru terenul din str. - nr. 57
Apreciază apelanta că prin expertiza auto efectuată de expert s- stabilit valoarea de 8580 lei (RON) autoturismului. În suplimentul de expertiză se scade drastic această valoare la 3000 lei (RON) care este de fapt valoarea reziduală mașinii (atât cât s-ar obține dacă mașina ar fi dată la fier vechi în probabilitatea în care s-ar cumpăra una nouă). Însă susține apelanta, ceea ce trebuie luat în calcul estevaloarea realăde circulație autoturismului apreciată de apelantă la suma de peste 10000 lei (peste 3000 euro). În ceea ce privește terenul, instanța reținut greșit că valoarea indicată de expertul ar fi cea corectă având în vedere zona de situare, posibilitatea de extindere construcției, ofertele de piață.
Apelanta apreciază ca fiind corectă valoarea stabilită de expertul care exprimă cu exactitate prețul terenurilor din zonă.
Intimatul Gas olicitat prin întâmpinare respingerea apelului arătând că în mod nejustificat apelanta susține că autoturismul ar avea valoare mult mai mare în condițiile în care expertul detaliază starea tehnică exactă acestuia.
Prin decizia civilă nr. 49/23 ianuarie 2008, Tribunalul Iașia admis apelul promovat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 9383/11.09.2007 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o schimbă în parte:
A constatat că bunul mobil autoturismul Opel tip are valoarea de 8.580 lei RON.
A constatat că masa bunurilor comune are o valoare de 142.657 lei RON iar valoarea ideală a lotului fiecărei părți este de 71.328,5 lei RON.
A atribuit pârâtului G autoturismul Opel tip 2,0i în valoare de 8.580 lei RON.
Pentru egalizarea loturilor a obligat reclamanta la plata către pârât sumei de 62.748,5 lei RON.
S-au păstrat celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de apel a reținut următoarele:
Pentru stabilirea corectă a valorii masei de împărțit bunurile comune trebuie evaluate avându-se în vedere valoarea reală de circulație a acestora. Autoturismul Opel tip fost supus expertizării de expertul care luând în considerare mai mulți factori (starea tehnică precară mașinii, prețul de vânzare al unor alte autoturisme de același tip, starea comercială neatrăgătoare) stabilit că valoarea estimată de piață autoturismului egală cu valoarea de circulație acestuia este de 8580 lei RON (fila 79 dosar fond). Suma de 3000 lei RON reținută de către instanța de fond nu reflectă valoarea reală bunului ci reprezintă doarvaloarea rezidualălui (suma de bani ce s-ar obține dacă autoturismul ar fi valorificat în cadrul programului "").
În consecință tribunalul va reține valoarea de 8580 lei RON ca fiind valoarea reală de circulație al autoturismului.
Criticile apelantei referitoare la prețul terenului sunt însă neîntemeiate. Inițial expertul stabilit că valoarea medie estimativă terenului ar fi de 16,53 euro (fila 86 fond), iar ulterior la obiecțiunile formulate în cauză apreciat terenul la parametri maximi stabilind valoare de aproximativ 58,34 euro/ (21.662 euro raportat la suprafața de 371,30 - fila 109 dosar) fără preciza care au fost criteriile avute în vedere la stabilirea valorii de circulație.
Expertul tehnic detaliat criteriile care au stat la baza evaluării terenului din zona -, luat în considerare raportul de piață cerere - oferă, factorii negativi din zonă ( inclusiv faptul că zona este supusă momentan alunecării de teren) și apreciat că valoarea de piață terenului este de 95 euro/ comparativ cu raportul dintre cerere și ofertă pentru loturi asemănătoare ca întindere pentru aceeași zonă care se situează la 180 - 200 euro/
Prin urmare, tribunalul apreciază neîntemeiată critica apelantei referitoare la acest aspect, valoarea terenului fiind reținută corect de instanța de fond.
Împotriva deciziei au declarat recurs ambele părți.
a criticat hotărârea solicitând modificarea valorii terenului atribuit ei, în suprafață de 371,305, considerând că valoarea acestuia este mult prea mare având în vedere particularitățile terenului și expertizele efectuate în cauză, astfel, prețul corect este cel din prima expertiză, în cuantum de 16,53 euro/, și nu cel din suplimentul la raportul de expertiză de 58,34 euro/
Pârâtul G critică hotărârea sub aspectul valorii reținute de instanță ca fiind cea reală de circulație pentru autoturismul Opel. Astfel, instanța reține greșit valoarea de 8.580 lei în condițiile în care în raportul de expertiză tehnică auto întocmit de ing. se precizează că mașina are o valoare reziduală de 3.000 lei. Instanța trebuia să aibă în vedere aspectele tehnice detaliate amplu de expert în cuprinsul lucrării ce atesta starea de degradare a autoturismului, ce nu mai poate fi utilizat.
aspect criticat vizează modalitatea de atribuire a bunurilor, pârâtul solicitând atribuirea către reclamantă a acestui bun în proprietate, în condițiile în care reclamanta nu e mulțumită cu valoarea stabilită de expertul.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma celor două recursuri, dar și dispozițiilor legale operante în cauză, Curtea reține următoarele:
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs formulate de G, dar și dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea retine următoarele:
Se impune precizarea că recursul este o cale extraordinară de atac, iar motivele de recurs sunt doar cele limitativ prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, care reprezintă cauza recursului.
Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute limitativ de art. 304 pct. l - 9 Cod procedură civilă.
Art. 302 ind. l alin l lit. c Cod procedură civilă prevede că cererea de recurs va cuprinde: "motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor" sau, după caz, mențiunea că "motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
De aici rezultă că motivarea recursului trebuie să realizeze două condiții cumulative: arătarea motivului de recurs, adică identificarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, și dezvoltarea acestuia, în sensul de critici formulate modului de judecată al instanței, raportat la motivul de casare arătat, regulă care se aplică separat fiecărui motiv de casare în parte.
În cauză, recurentul nu precizează în care din cele 9 puncte ale art.304 Cod procedură civilă s-ar încadra motivele sale de recurs.
În ipoteza în care partea nu arată vreun motiv de recurs, instanța trebuie să verifice dacă dezvoltarea motivelor de recurs realizează exigențele art. 306 alin. 3 Cod procedură civilă, care dispune: "indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă".
Curtea reține că s-au formulat două critici la adresa deciziei tribunalului.
n dezvoltarea primului motiv de recurs, recurentul critică modalitatea greșită în care instanța de apel a apreciat probatoriile administrate, respectiv raportul de expertiză tehnică al inginerului ce prezintă explicit gradul de uzură al autoturismului Opel, explicațiile expertului fiind concludente atunci când stabilesc valoarea de circulație a acestuia la suma de 3.000 lei.
Este lesne de observat că recurentul nu face critici vis-a-vis de nelegalitatea hotărârii pronunțate de instanța de apel. Aspectele invocate prin acest motiv de recurs se cantonează doar în jurul unor motive de netemeinicie, decurgând din modalitatea de apreciere a probatoriului administrat, împrejurări care nu mai pot cădea sub cenzura instanței de recurs întrucât punctul 11 al art. 304 Cod procedură civilă a fost abrogat.
Cea de-a doua critică formulată de recurent se axează pe modalitatea de atribuire bunurilor, motiv ce se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă prin raportare la dispozițiile art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă.
Potrivit textului în discuție la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea. Acest de-al doilea motiv de recurs al pârâtului vizează atribuirea autoturismului marca Opel în eventualitatea în care instanța ar ajunge la concluzia că valoarea acestuia este de 3.000 lei și nu de 8.580 lei, astfel cum reținut tribunalul.
Curtea are în vedere că primul motiv de recurs nu a putut fi cenzurat pentru considerentele expuse mai sus, astfel că valoarea autoturismului a rămas cea stabilită de tribunal.
În acest context procesual, Curtea reține că modalitatea în care instanța a dispus partajarea bunurilor respectă exigențele dispozițiilor art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă, împrejurare în care, motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 5 nu este operant în cauză.
Față de cele expuse anterior și în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă urmează a fi respins recurusl declarat de pârâtul G împotriva deciziei civile nr. 49/23 ianuarie 2008 a Tribunalului Iași,
Cu referire la recurusl reclamantei, Curtea reține următoarele:
Recurenta a criticat valoarea stabilită de instanța pentru terenul situat în I,- A, în suprafață de 371,395 pe considerentul că ar fi prea mare, prețul pe metru pătrat fiind de 16,53 euro, și nu de 58,34 euro.
Contestând valoarea terenului, pretențiile formulate prin motivele de recurs sunt evaluabile în bani, sens în care, la primirea dosarului a fost fixată taxă de timbru datorată, respectiv 1.554,92 lei taxă judiciară timbru și 4,70 lei timbru judiciar, dispunându-se citarea recurentei intimate, cu mențiunea satisfacerii acestuia până la termenul de judecată stabilit, respectiv 12 iunie 2008.
Recurenta - intimată a fost citată cu mențiunea satisfacerii timbrajului, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Cu toate acestea, recurenta nu a făcut dovada că s-ar fi conformat celor dispuse de instanță.
Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea taxelor de timbru, taxele judiciare se plătesc anticipat și în ipoteza neîndeplinirii obligației de plată - în cuantumul fixat de instanță - și până la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii sau acțiunii, conform alin. 3 al aceluiași text de lege.
Pentru aceste considerente urmează a se dispune în baza art. 20 alin. 3 din Legea taxelor de timbru anularea ca insuficient timbrat a recursului promovat de, împotriva deciziei civile nr. 49/23 ianuarie 2008, a Tribunalului Iași, care va fi menținută ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca insuficient timbrat recursul formulat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 49/23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași.
Respinge recursul formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 49/23 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
07.07.2008
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Ghideanu AncaJudecători:Ghideanu Anca, Susanu Claudia, Dumitrescu Daniela
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Contestație la executare (art.461 c.p.p.). Decizia 55/2008.... → |
|---|
