Contestație la executare (art.461 c.p.p.). Decizia 55/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 55
Ședința publică de la 21 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ghideanu Anca
JUDECĂTORI: Ghideanu Anca, Dumitrescu Daniela Scripcariu Gabriela
- -
Grefier: - --
Pe rol pronunțarea cauzei - Minori și familie - privind pe recurentul-intimat - cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat, recurenta-intimată și pe intimata-recurentă " " ASIGURĂRI " - Sucursala V, având ca obiect contestație la executare împotriva deciziei numărul 7/A/2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier,după care, instanța constatând la termenul din 10 aprilie 2008 că intimata-recurentă a solicitat judecata în lipsă a rămas în pronunțare și a amânat pronunțarea pentru 17 aprilie 2008 și apoi pentru azi 21 aprilie 2008.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra recursurilor civile de față reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 876 din 17 septembrie 2007 Judecătoria Hușia respins excepția de tardivitate a formulării contestației invocată de intimata creditoare ASIGURĂRI - Sucursala V și a respins contestația la executare formulată de terțul contestator (cu reședința în loc., și domiciliul procesual ales în H, str. -,. 17,. A, parter,. 1, județul V la Cabinet de avocat ) în contradictoriu cu intimata Asigurări - Sucursala V (cu sediul în V,-, jud. V) și intimata debitoare, în H,-,. 3,. F,. 4, jud.
S-a admis cererea reconvențională formulată de intimata creditoare Asigurări - Sucursala V, și în consecință:
Instanța a constatat că imobilul apartament cu 4 camere și dependințe situat în H,-,. 3,. F,. 4, jud. V în valoare de 99300 RON este bun comun al foștilor soți
S-a constatat că terțul contestator și intimata debitoare au avut câte o contribuție de 50% fiecare la dobândirea imobilului de mai sus.
S-a dispus partajarea imobilului apartament cu 4 camere și dependințe situat în H,-,. 3,. F,. 4, jud. V, astfel:
S-a atribuit intimatei debitoare imobilul apartament cu 4 camere și dependințe situat în H,-,. 3,. F,. 4, jud.
Intimata-debitoare a fost obligată să achite terțului contestator suma de 49650 RON reprezentând sultă.
S-a dispus restituirea cauțiunii achitate de terțul contestator în măsura în care intimata creditoare Asigurări - Sucursala V nu formulează acțiune în despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin întârzierea executării în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentințe.
Pentru a se pronunța astfel judecătoria a reținut că prin sentința civilă 2918/28.11.2000 a Judecătoriei Huși ( 28) instanța a constatat că la data de 7 ian. 1998 intimata a cumpărat de la numita imobilul apartament cu 4 camere și dependințe situat în H,-,. 3,. F, parter,. 4, jud. În această hotărâre nu este menționat și, soțul lui, deoarece la acea dată se afla în. Cu toate acestea, imobilul dobândit este bun comun în virtutea art. 30. fam. În baza acestei hotărâri judecătorești, și-a intabulat, numai pe numele ei, dreptul de proprietate în cartea funciară (CF 1656 nedefinitivă/H, 21). În partea a III-a a cărții funciare, cu privire la sarcini, se menționează că pe lângă somația de plată înscrisă în favoarea creditoarei, asupra acestui imobil mai sunt înscrise și alte sarcini:
- o ipotecă în favoarea Post SA V;
- 2 notări ale proceselor intentate de " " Pădureni
Avocatul contestatorului, cu ocazia dezbaterilor pe fond, a confirmat că în prezent asupra acestui imobil se efectuează 4 executări silite.
Prin sentința civilă 2659/17.09.2002 a Judecătoriei Hușis -a dispus desfacerea căsătoriei lui și, prin divorț. Instanța a dispus ca cei 3 copii minori ai părților să fie încredințați mamei lor. Instanța a reținut culpa exclusivă a contestatorului la desfacerea căsătoriei. În considerentele hotărârii de divorț se arată că la începutul căsătoriei relațiile dintre cei 2 soți au fost bune, dar ele au început să se deterioreze atunci când soția a aflat că soțul plătește pensie de întreținere pentru un copil dintr-o căsătorie anterioară. În timp, soțul a luat viciul băuturii și pe acest fond provoca scandaluri, devenea violent și avea un limbaj trivial față de soție și copii. Deși soțul avea serviciu, cheltuia toți banii pe băutură și nu-l interesa dacă minorii au cele necesare traiului. Soțul îi reproșa soției că din vina ei s-au născut copiii și
n-are decât să-i crească. Instanța a reținut că soția s-a ocupat exclusiv de creșterea minorilor. S-a mai reținut că în acea perioadă fetița cea mică fusese operată și avea nevoie de îngrijire specială.
Martorii propuși de contestator au arătat că imediat după 1990 contestatorul a plecat în deoarece fusese indisponibilizat iar mai târziu a fost pensionat. Martorii susțin că ratele pentru achiziționarea apartamentului au fost achitate de din banii trimiși de soțul ei din străinătate.
Având în vedere că la dosar nu s-a depus niciun înscris care să ateste trimiterea banilor de către contestator către soția sa, instanța a luat sub beneficiu de inventar această declarație.
Instanța a reținut că soții și au avut fiecare, câte o contribuție de 50% la dobândirea apartamentului în litigiu deoarece conform practicii judiciare la stabilirea cotelor de contribuție trebuie avută în vedere și c/v muncii în gospodărie și pentru creșterea copiilor. În speță, s-a ocupat timp de mai bine de 15 ani, singură, de creșterea a 3 copii minori și de efectuarea muncii în gospodărie.
La data de 18.04.2003 intimata debitoare a contractat un împrumut de la - Suc. H în sumă de 60 mil. lei pentru o perioadă de 3 ani (contractul de credit 160/18.04.2003). Conform susținerilor apărătorului contestatorului această sumă a fost folosită de pentru a ajuta o cunoștință să achite prejudiciul stabilit printr-o hotărâre penală. și-a onorat obligațiile contractuale până pe data de 17.09.2004, după care nu și-a mai onorat obligațiile de plată către.
La data de 24.03.2005 creditoarea a început executarea silită pentru debitul nerambursat în sumă de 4672 RON (fără cheltuieli de executare).
Având în vedere că în prezent, asupra imobilului în litigiu, s-au pornit 4 executări silite (conform precizărilor avocatului contestatorului), pentru neplata unor sume de bani contractate de, instanța a dispus atribuirea imobilului bun comun debitoarei pentru a putea fi continuată executarea silită și a obligat-o la plata sultei către.
S-a dispus restituirea cauțiunii, în condițiile art. 723 ind. 1 al. 3 Cod procedură civilă.
În ce privește excepția de tardivitate, instanța a respins-o deoarece din declarațiile martorilor reiese că a fost ultima dată în România în decembrie 2005 cu ocazia Sărbătorilor de iarnă. Ulterior acestei date formalitățile din țară cu privire la emiterea unui nou pașaport pe numele lui au fost efectuate de către fiul contestatorului, în baza unei procuri trimise din.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel și și - prin decizia civilă nr. 7/A din 23 ianuarie 2008 - Tribunalul Vasluia respins apelul lui și a admis apelul lui. Tribunalul admis contestația la executare formulată de contestatorul împotriva executării silite începute la cererea creditoarei Asigurări - Sucursala V, în baza contractului de credit nr. 160/18.04.2003 și a dispune anularea tuturor formelor de executare.
S-au menținut celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
Intimata a fost obligată la plata către apelant a sumei de 100 lei cheltuieli de judecata.
Tribunalul a reținut - în motivarea deciziei - că părțile au avut o contribuție egală la dobândirea bunului imobil în condițiile în care contribuția soților la dobândirea bunurilor comune nu se apreciază în funcție de fiecare bun în parte, ci de ansamblul bunurilor comune. Chiar dacă numai contestatorul a plătit contravaloarea apartamentului, nu s-a dovedit că în funcție și de celelalte bunuri care alcătuiesc masa de împărțit debitoarea nu a avut nici o contribuție. Chiar dacă apartamentul a fost plătit din banii pe care contestatorul i-a dobândit din munca în străinătate, debitoarea a contribuit la dobândirea bunurilor comune prin veniturile realizate din muncă, atât cât a realizat astfel de venituri, și din munca în gospodărie, având în vedere că părțile au avut 3 copii care s-au aflat în îngrijirea acesteia în perioada cât contestatorul era plecat în străinătate.
Recunoașterea de către debitoare a contribuției exclusive a contestatorului la dobândirea bunului comun și acordul ca bunul să fie atribuit acestuia nu constituie decât o încercare de fraudare a intereselor creditoarei.
Chiar dacă debitoarea se află în imposibilitate de a achita sulta, apartamentul este supus executării silite prin vânzarea la licitație, urmând ca fostul soț să-și recupereze sulta din prețul rezultat. În condițiile în care împrumutul a fost făcut pentru satisfacerea intereselor unei terțe persoane, datoria este proprie apelantei, urmând ca executarea silită să se facă doar asupra bunurilor proprii, acestea constând și în partea apelantei din apartamentul bun comun.
În ceea ce privește prețul stabilit ca valoare a apartamentului, acesta nu a fost subevaluat, mai ales că părțile nu au făcut dovada că valoarea de piață a apartamentului ar fi mai mare decât cea stabilită. Față de expertiza prin care s-a stabilit această valoare, foștii soți nu au contestat valoarea stabilită prin această expertiză la instanța de fond, astfel fiind corect stabilită această valoare.
Este întemeiat motivul de apel invocat de apelant cu privire la respingerea contestației la executare în condițiile în care executarea silită este nelegală, bunul supus executării silite nefiind proprietatea exclusivă a debitorului, iar celălalt coproprietar nu s-a obligat față de bancă. În aceste condiții, actele de executare nu-i sunt opozabile, urmând ca executarea silită să fie reluată după efectuarea partajului dintre soți asupra bunului care i-a revenit debitoarei.
În ceea ce privește celelalte motive de apel invocate de apelant, acestea fiind comune cu cele invocate de apelantă, instanța a răspuns la aceste motive în cuprinsul considerentelor când a răspuns la motivele de apel ale apelantei.
Împotriva deciziei au declarat recurs contestatorul, intimata-creditoare " Asigurări" Sucursala V și intimata-debitoare.
1. Contestatorul critică decizia tribunalului în ce privește reținerea contribuției egale a soților la dobândirea bunului imobil. Recurentul pretinde că din ansamblul dovezilor administrate rezultă fără putință de tăgadă că apartamentul, deși are regimul juridic stabilit de art. 30 din Codul familiei, a fost cumpărat cu banii plătiți integral de el.
Recurentul învederează că nu poate fi ignorată recunoașterea debitoarei, din întâmpinare, și acordul său ca apartamentul să-i fie atribuit lui. Recurentul critică și modalitatea de atribuire, care-l dezavantajează, deoarece intimata nu poate plăti sulta și dânsul va veni la concurență și cu alți creditori.
învederează că, în pofida celor reținute de instanța de apel, valoarea de piață a apartamentului a fost stabilită nelegal, pe baza unei expertize extrajudiciare, de care nu a avut cunoștință.
2. Debitoarea arată - în motivarea recursului său - că greșit a fost stabilită contribuția egală a ei și a lui la cumpărarea apartamentului. În realitate - pretinde debitoarea - bunul a fost cumpărat cu contribuția exclusivă a soțului, recunoașterea sa reprezentând un act de justețe și moralitate și nu o încercare de a frauda interesele creditoarei. critică decizia și în ce privește valoarea reținută pentru imobil, pretinzând că aceasta ar fi mult mai mare.
În fine, ea învederează că realizarea creanței, disproporționată față de valoarea apartamentului, se putea face printr-o altă modalitate de executare, de exemplu prin vânzarea unor bunuri mobile proprii.
3. Creditoarea " Asigurări" Sucursala V susține că greșit a dispus tribunalul anularea tuturor formelor de executare, în situația în care numai unele dintre actele de executare vizează apartamentul în litigiu.
întâmpinare, creditoarea solicită respingerea recursurilor contestatorului și debitoarei. Ea arată că s-au stabilit corect cotele de contribuție ale soților, raportat la dovezile administrate și că valoarea apartamentului a fost judicios calculată.
Examinând actele și lucrările dosarului Curtea constată că este fondat recursul " Asigurări" și sunt nefondate recursurile lui și, pentru considerentele expuse în cele ce urmează:
1. Codul d e procedură civilă român reglementează recursul ca pe o cale extraordinară de atac, ce nu poate fi exercitată decât în cazurile și cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. Nu orice nemulțumire a părții față de soluția judiciar atacată poate fi valorificată în recurs, ci doar criticile care se încadrează în punctele 1-9 ale art. 304 Cod procedură civilă, care enumără motive de nelegalitate. Urmare abrogării punctului 11 al art. 304 prin nr.OUG 138/2000 nu mai poate fi luată în discuție în recurs greșita stabilire a situației de fapt, consecință a unei interpretări eronate a dovezilor administrate.
Ca atare, criticile lui vizând reținerea contribuției egale a soților la dobândirea apartamentului și stabilirea valorii apartamentului nu se pot examina în recurs, privind în exclusivitate situația de fapt.
Recunoașterea debitoarei a fost judicios înlăturată de tribunal, față de probele administrate recunoașterea apărând ca o încercare de fraudare a intereselor creditoarei, de conivență cu contestatorul.
Critica lui vizând atribuirea bunului la partaj se încadrează în punctul 9 al art. 304 Cod procedură civilă, dar Curtea constată că art. 673 indice 9 Cod procedură civilă, care guvernează materia, a fost pe deplin respectat de primele două instanțe. Interesele pecuniare ale lui sunt respectate, în această modalitate o eventuală atribuire către acesta a bunului punând creditoarea în imposibilitatea de a-și valorifica creanța.
2. Considerentele de la punctul 1, vizând imposibilitatea examinării în recurs a argumentelor care vizează situația de fapt, după abrogarea punctului 11 al art. 304 Cod procedură civilă, sunt pe deplin valabile și în ce privește criticile prezentate de, legate de cotele de contribuție reținute și de valoarea apartamentului partajat. În plus, Curtea constată că, prin recunoașterea sa, solicită pronunțarea unei hotărâri împotriva propriilor interese, fapt ce se interpretează - astfel cum judicios a considerat și tribunalul - ca o înțelegere a debitoarei cu contestatorul, pentru fraudarea creditoarei.
Referitor la eventualitatea ca debitul s fie acoperit printr-o altă formă de executare instanța de recurs constată că aceasta este o simplă susținere a lui, care nu indică nici un bun ori venit propriu din care creditoarea s-ar putea îndestula, situație în care nici această critică nu este întemeiată.
3. În ce privește recursul " Asigurări" Sucursala V Curtea de apel reține - din examinarea dosarului nr. 90/2005 al Executorului judecătoresc - că nu toate formele de executare privesc imobilul a cărui partajare s-a dispus. Contestatorul nu justifică interesul procesual pentru a obține anularea cererii de executare silită (admisă prin încheierea Judecătoriei Huși ) și a somației de plată din 09 mai 2005. în atare situație, se impune ca anularea formelor de executare să excludă aceste două acte de executare silită, care nu-l privesc pe contestator.
Raportat considerentelor expuse Curtea, în aplicare art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă, va respinge recursurile lui și.
Conform art. 304 punctul 9 și art. 312(3) Cod procedură civilă Curtea va admite recursul creditoarei, modificând în parte decizia Tribunalului Vaslui, în sensul anulării formelor de executare silită, cu excepția cererii de executare silită și a somației de plată, cu menținerea celorlalte dispoziții ale deciziei din apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de împotriva deciziei civile nr. 7/A din 23 ianuarie 2008 Tribunalului Vaslui.
Respinge recursul formulat de împotriva aceleiași hotărâri.
Admite recursul formulat de SC " Asigurări" SA, Sucursala V împotriva deciziei civile nr. 7/A din 23 ianuarie 2008 Tribunalului Vaslui, hotărâre pe care o modifică în parte în sensul că:
Dispune anularea formelor de executare din dosarul nr. 90/2005 al Executorului Judecătoresc, cu excepția cererii de executare silită din 14 aprilie 2005 (admisă prin încheierea din 29 aprilie 2005 Judecătoriei Huși pronunțată în dosarul nr. 1117/2005) și a somației de plată nr. 90 din 09 mai 2005.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei Tribunalului Vaslui.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 aprilie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Dumitrescu Daniela Scripcariu Gabriela
Grefier,
-
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui: --,
27.06.2008
2 ex.-
Președinte:Ghideanu AncaJudecători:Ghideanu Anca, Dumitrescu Daniela Scripcariu Gabriela
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
