Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia 97/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- de bunuri comune
(Număr în format vechi 63/MF/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA NR.97
Ședința publică de la 01 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Tomescu JUDECĂTOR 2: Elena Stan
- - - - JUDECĂTOR 3: Ligia Epure
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER: -
*************
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor din ședința publică de la 18 martie 2008, consemnate în încheierea din aceeași dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțare amânată la 25 martie 2008 și la 01 aprilie 2008, privind judecarea recursurilor declarate de pârâtul și de către intervenienții, împotriva deciziei civile nr.444 din 07 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, intimații-pârâți, -, intimatul intervenient.
Deliberând,
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Judecătoria Tg- prin sentința civilă nr. 4875 din 5.07.2007 a admis în parte acțiunea civilă pentru partaj bunuri comune, formulată de reclamanta-pârâtă, cu domiciliu ales în în Tg-J, str. - -,. 10,.1,.13, jud. G, împotriva pârâtului-reclamant, domiciliat în Tg-J, str.- -,.3,.7,
A admis cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantei-pârâte formulată de intervenientul, domiciliat în Tg-J, str.-,.1,.2,.9,
A admis în parte cererea reconvențională și cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului-reclamant formulată de intervenienții și, domiciliați în Tg-J,str. - -,. 14,. 1,.8, jud.
A fost respinsă cererea formulată de pârâtul-reclamant împotriva pârâților și -,domiciliați în Tg-J,str. -,.2,. 1,.13 și a constatat că reclamanta și pârâtul au dobândit în timpul căsătoriei, cu contribuția de 90% a reclamantei și 10% a pârâtului următoarele bunuri:apartamentul compus din 4 camere și dependințe situat în Tg-J,str. - -,.3,.7,G,cu îmbunătățirile existente,inclusiv centrală termică și ușă metalică la intrare,în valoare totală de 107.300 lei;masă ovală de sticlă - valoare 200 lei;covor persan oval - valoare 150 lei;aragaz Indesit cu 4 ochiuri - valoare 1.000 lei;combină frigorifică Indesit - valoare 1.300 lei;chiuvetă inox - valoare 150 lei;2 scaune plastic - valoare 1 leu;set cuțite pe suport - valoare 150 lei;set pahare și set oale inox - valoare 15 lei+ 120 lei;jaluzele verticale - valoare 69 lei + 420 lei + 190 lei;aplică - valoare 10 lei;mașină de spălat automată - valoare 900 lei;cabină de duș - valoare 700 lei;aplică și 2 covoare persane în baie - valoare 10 lei+ 20 lei;covor persan, 2 carpete mici și lustră ( în sufragerie ) - valoare 100 lei+ 20 lei + 40 lei;masă de lemn și sticlă - valoare 200 lei;comodă,telefon și vază - valoare 300 lei + 30 lei+ 30 lei;covoraș și aplică ( în hol) -valoare 80 + 15 lei;covor persan în dormitor - valoare 80 lei;ceas de perete și aplică - valoare 15 lei + 20 lei;calculator - valoare 1.500 lei;scaun cu rotile -valoare 120 lei;CD player - valoare 400 lei;un serviciu de cafea 6 persoane - valoare 12 lei;2 veioze - valoare 30 lei;un aspirator - valoare 1.500 lei;13 jucării de pluș - valoare 65 lei;o măsuță cu rotile -valoare 50 lei;set de tacâmuri de inox - valoare 18 lei;set tăvițe tip coșulețe împletite - valoare 5 lei;6 bibelouri - valoare 15 lei;3 tablouri mici -valoare 12 lei;un trofeu - valoare 80 lei;o oglindă ovală -valoare 80 lei;un storcător de fructe - valoare 30 lei;un expresor de cafea -valoare 120 lei.otal valoare 117.672 lei
S-a dispus ieșirea părților din starea de codevălmășie asupra bunurilor comune și s- atribuit reclamantei:apartamentul compus din 4 camere și dependințe situat în Tg-J,str. - -,.3,.7,G,cu îmbunătățirile existente,inclusiv centrală termică și ușă metalică la intrare,în valoare totală de 107.300 lei;jaluzele verticale - valoare 679 lei;cabină de duș - valoare 700 lei;chiuvetă inox - valoare 150 lei;aplică în dormitor - valoare 20 lei;aplicele din baie și bucătărie -valoare 10+10=20 lei;lustră 3 brațe în sufragerie -valoare 40 lei.Total valoare atribuită 108.909 lei. Valoare cuvenită105.904,8 lei.iferență + 3.004,2 lei.
Reclamanta plătește sultă pârâtului 3.004,2 lei.
S-a atribuit pârâtului următoarele bunuri din masa bunurilor comune: masă ovală de sticlă - valoare 200 lei; covor persan oval - valoare 150 lei; aragaz Indesit cu 4 ochiuri - valoare 1.000 lei; combină frigorifică Indesit - valoare 1.300 lei; 2 scaune plastic - valoare 1 leu; set cuțite pe suport - valoare 150 lei; set pahare și set oale inox - valoare 15 lei+ 120 lei; mașină de spălat automată - valoare 900 lei;2 covoare persane în baie - valoare 20 lei;covor persan, 2 carpete mici în sufragerie - valoare 100 lei+ 20 lei;masă de lemn și sticlă - valoare 200 lei;comodă,telefon și vază - valoare 300 lei + 30 lei+ 30 lei;covoraș și aplică în hol -valoare 80 + 15 lei;ceas de perete - valoare 15 lei;covor persan în dormitor - valoare 80 lei;calculator - valoare 1.500 lei;scaun cu rotile -valoare 120 lei;CD player - valoare 400 lei;un serviciu de cafea 6 persoane - valoare 12 lei;2 veioze - valoare 30lei;un aspirator - valoare 1.500 lei;13 jucării de pluș - valoare 65 lei;o măsuță cu rotile -valoare 50 lei;set de tacâmuri de inox - valoare 18 lei;set tăvițe tip coșulețe împletite - valoare 5 lei;6 bibelouri - valoare 15 lei;3 tablouri mici -valoare 12 lei;un trofeu - valoare 80 lei;o oglindă ovală -valoare 80 lei;un storcător de fructe - valoare 30 lei;un expresor de cafea -valoare 120 lei.Total valoare atribuită 8.763 lei.Total valoare cuvenită11767,2 lei.Diferență - 3004,2 lei.
Pârâtul primește sultă de la reclamantă 3.004,2 lei.
S-a constatat că sunt bunuri proprii ale reclamantei o plapumă de lână și 6 perne mari, în valoare de 130 lei și atribuie reclamantei aceste bunuri și că sunt bunuri proprii ale pârâtului canapeaua și fotoliile, în valoare de 1.200 lei, și atribuie pârâtului aceste bunuri.
Pentru a pronunța această sentință, instanța reținut că reclamanta și pârâtul s-au căsătorit la 17.05.2003, căsătoria fiind desfăcută prin sentința civilă nr.8129/2005 a Judecătoriei Tg-J, iar părțile au conviețuit și anterior căsătoriei, timp în care au cumpărat o garsonieră de la sora mamei pârâtului, garsonieră pe care au înstrăinat-o în timpul căsătoriei, suma obținută fiind folosită la cumpărarea apartamentului cu patru camere supus partajului.
Deoarece în contractul de cumpărare a garsonierei sunt menționați drept cumpărători - și, instanța a reținut că ambele părți au contribuit la achiziționarea garsonierei, iar banii obținuți și investiți în apartamentul cumpărat în timpul căsătoriei le profită în mod egal.
Totodată, mai reținut instanța că apartamentul cu patru camere este bun comun, deoarece a fost dobândit în timpul căsătoriei și din celelalte bunuri menționate în acțiune ca bunuri comune, vor fi reținute: masă ovală de sticlă - valoare 200 lei;covor persan oval - valoare 150 lei;aragaz Indesit cu 4 ochiuri - valoare 1.000 lei;combină frigorifică Indesit - valoare 1.300 lei;chiuvetă inox - valoare 150 lei;2 scaune plastic - valoare 1 leu;set cuțite pe suport - valoare 150 lei;set pahare și set oale inox - valoare 15 lei+ 120 lei;jaluzele verticale - valoare 69 lei + 420 lei + 190 lei;aplică - valoare 10 lei;mașină de spălat automată - valoare 900 lei;cabină de duș - valoare 700 lei;aplică și 2 covoare persane în baie - valoare 10 lei+ 20 lei;covor persan, 2 carpete mici și lustră ( în sufragerie ) - valoare 100 lei+ 20 lei + 40 lei;masă de lemn și sticlă - valoare 200 lei;comodă,telefon și vază - valoare 300 lei + 30 lei+ 30 lei;covoraș și aplică ( în hol) -valoare 80 + 15 lei;covor persan în dormitor - valoare 80 lei;ceas de perete și aplică - valoare 15 lei + 20 lei;calculator - valoare 1.500 lei;scaun cu rotile -valoare 120 lei.
Că, mobila de perete, patul, șifonierul și comoda nu au fost recunoscute de pârât și acesta a depus înscrisuri că aceste obiecte ar face parte din mobila cumpărată de părinții săi și împrumutată soților spre folosință, astfel că nu vor fi reținute la masa bunurilor comune. La fel și canapeaua și fotoliile, din depozițiile martorilor a rezultat că acestea au fost dobândite de pârât înainte de căsătorie.
A mai motivat instanța că vor fi reținute ca bunuri comune bunurile menționate de reclamantă ca fiind proprii, despre care pârâtul a menționat că sunt comune, reclamanta neînlăturând prezumția de comunitate, respectiv:CD player - valoare 400 lei;un serviciu de cafea 6 persoane - valoare 12 lei;2 veioze - valoare 30lei;un aspirator - valoare 1.500 lei;13 jucării de pluș - valoare 65 lei:o măsuță cu rotile -valoare 50 lei;set de tacâmuri de inox - valoare 18 lei;set tăvițe tip coșulețe împletite - valoare 5 lei;6 bibelouri - valoare 15 lei;3 tablouri mici -valoare 12 lei;un trofeu - valoare 80 lei;o oglindă ovală -valoare 80 lei;un storcător de fructe - valoare 30 lei;un expresor de cafea -valoare 120 lei.
În ceea ce privește contribuția soților la dobândirea bunurilor, instanța a constatat că pentru achiziționarea apartamentului, efectuarea de îmbunătățiri la acesta și dobândirea bunurilor mobile s-au folosit banii obținuți din vânzarea garsonierei, suma de 50.000.000 lei dați de tatăl reclamantei și banii trimiși de reclamantă din Italia, direct sau prin intermediul cetățeanului italian, iar reclamanta a dovedit prin înscrisuri transferurile bancare efectuate către pârât pentru achitarea apartamentului, efectuarea de îmbunătățiri și mobilarea acestuia.
Că, înscrisurile depuse de reclamantă sunt copii ale unor documente contabile și chiar dacă sunt emise în limba italiană, au valoare probantă, fiind ușor inteligibile, deoarece conțin nume, date și sume de bani, iar, în plus, unul dintre ele este tradus în limba română și valoarea totală în lei a transferurilor bancare efectuate de reclamantă și cetățeanul italian pentru reclamantă, către pârât însumează 1.022.100.000 lei rol, respectiv 102.210 lei ron.
În ceea ce privește cererea de intervenție formulată de intervenientul în interesul reclamantei s- reținut de instanță că este dovedită cu extrasul de cont din 15.08.2003, fila 415, care se coroborează cu depozițiile martorelor și, iar chiar fără contribuția reprezentând J din prețul obținut prin vânzarea garsonierei, valoarea transferurilor bancare și sumă dată de intervenientul, chiar neactualizată, depășește 90% din valoarea totală a bunurilor comune, astfel că instanța a reținut o contribuție a reclamantei de 90% la dobândirea bunurilor comune (cât a cerut prin acțiune).
Cererile pârâtului și intervenienților de majorare a lotului pârâtului deoarece la cumpărarea apartamentului s-au folosit banii din nuntă, care a fost organizată exclusiv de părinții pârâtului și banii împrumutați de părinții pârâtului de la martorul nu au fost reținute de instanță întrucât s-a motivat că darul obținut din nuntă este considerat bun comun și nu s-a făcut dovada unei înțelegeri de restituire a unor sume de bani de către tineri socrilor după nuntă.
În ceea ce privește atribuirea fizică a bunurilor, instanța a urmărit formarea unor loturi cu sultă cât mai mică și păstrarea în lotul în care se atribuie apartamentul a bunurilor încorporate în acesta, fiind atribuit reclamantei apartamentul compus din 4 camere și dependințe situat în Tg-J,str. - -,.3,.7,G,cu îmbunătățirile existente,inclusiv centrală termică și ușă metalică la intrare,în valoare totală de 107.300 lei
Privitor la stăpânirea efectivă a bunurilor, instanța a atribuit în lotul pârâtului majoritatea bunurilor mobile ținând seama că bunurile au fost inventariate de executorul judecătoresc la data de 25.11.2005, reclamanta a plecat în străinătate la 21.12.2005, iar la 22.03.2006 reclamanta, constatând lipsa unor bunuri, a formulat plângere penală împotriva pârâtului pentru sustragerea bunurilor din apartament. Chiar dacă instanța penală a dispus achitarea inculpatului pe motiv că din probele administrate nu s-a putut stabili vinovăția inculpatului, relevant este recursul declarat de procuror, în care se arată că martorii l-au văzut pe inculpat cu un expresor de cafea în mână, însoțit de o altă persoană care avea pe umăr un covor persan, la scara blocului încărcau bunurile într-o mașină. Pârâtul nu a sesizat organele de urmărire penală că reclamanta sau familia ei ar fi sustras din bunuri.
Împotriva sentinței au declarat apel pârâtul și intervenienții, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că în mod greșit s- stabilit cotă de contribuție la dobândirea bunurilor comune de 10% pârâtului și 90% reclamantei, având în vedere instanța numai înscrisurile din limba italiană pe care sunt menționate niște cifre, înlăturând celelalte probe în mod greșit.
Că, banii pe care i- trimis reclamanta nu erau numai banii săi și trebuia să achite mai multe taxe, iar o parte din acești bani îi dădea părinților săi,fapt dovedit și cu martorii audiați în cauză, iar singurele sume de bani care pot fi luate în calcul sunt cele trimise de reclam,antă și care reies din adresele de la bănci, sume ce sunt net inferioare celor reținute de instanță.
Totodată mai susținut apelantul că la stabilirea masei bunurilor de împărțit precum și la varianta de lotizare au fost incluse bunuri ce nu au fost achiziționate de ei în timpul căsătoriei, iar la atribuirea apartamentului nu s-au avut în vedere criteriile stabilite de art. 673/9 Cod pr. civilă.
În dezvoltarea motivelor de apel, s-a mai adus o critică și în ceea ce privește cererea de intervenție accesoriei în interesul reclamantei-pârâte formulată de intervenientul, susținându-se că nu a primit suma de 5000 lei RON de la tatăl reclamantei iar martorii propuși de reclamantă deformează adevărul și vin în contradicție cu susținerea reclamantei și intervenientului.
Ca ultimă critică sentinței, apelantul susținut că în mod greșit s- respins acțiunea împotriva pârâților și -, întrucât solicitat introducerea la masa de împărțit sumei de 4000 Ron, bani pe care i- dat intervenientei iar situația descrisă de el rezultă și din declarația martorului.
Intimata reclamantă, intimații pârâți și intimatul intervenient au depus întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției ca legală și temeinică, susținând că instanța respectat dispozițiile art. 673/9 Cod pr. civilă, având în vedere mărimea cotei și natura bunurilor, iar cererea de intervenție fost admisă în mod corect, întrucât intervenientul a înțeles să-și gratifice propria fiică rezultată din prima căsătorie cu suma de 5.000 lei.
Tribunalul Gorj prin decizia nr. 444/7 nov. 2007 respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul și intervenienții și, împotriva sentinței civile nr. 4875 din 5.07.2007, pronunțată de Judecătoria Tg-J în dosarul nr-.
A obligat apelanții la 200 lei cheltuieli de judecată în apel către intimați.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a avut în vedere că întinderea drepturilor soților asupra bunurilor ce urmează regimul juridic prev. de art. 30 Cod familiei se stabilește de instanță în raport de contribuția fiecăruia la dobândirea bunurilor.
Aportul soților în achiziționarea bunurilor nu poate fi reținut exclusiv în raport de veniturile realizate de fiecare, aprecierea unor contribuții diferențiate trebuind să se întemeieze pe probe convingătoare, din care această situație să rezulte neîndoielnic.
Astfel, din probele administrate rezultat că valoarea totală în lei a transferurilor bancare către pârât de către reclamantă, depășește suma de 1 miliard, sumă care împreună cu cea primită de la intervenientul acoperă valoarea apartamentului cu îmbunătățirile efectuate.
Mai mult, instanța de fond motivat pe baza probelor administrate toate bunurile reținute la masa de împărțit și în mod corect reținut contribuție de 90% pentru reclamantă și 10% pentru pârât.
Susținerile pârâtului că o parte din sume au fost trimise de reclamantă pentru a fi date altor persoane, și că cetățeanul italian trimitea bani de la sora pârâtului, nu au fost dovedite, ci dimpotrivă faptul că reclamanta a trimis bani rezultat și din declarațiile martorilor propuși de către aceasta.
Reclamanta a făcut dovada contribuției sale de peste 90% din valoarea totală bunurilor comune cu înscrisurile depuse, coroborate cu depozițiile martorilor, iar responsabil de administrarea și cheltuirea banilor trimiși de reclamantă este pârâtul și acesta este cel care trebuie să suporte lipsa prin diminuarea cotei sale valorice.
Este adevărat că înscrisurile depuse de reclamantă sunt copii ale unor documente contabile și sunt emise în limba italiană, au valoare probantă, deoarece conțin nume, date și sume de bani, care sunt inteligibile.
În ceea ce privește cererea de intervenție formulată de intervenientul a fost dovedită cu extrasul de cont din 15.08.2003, anexat la dosarul cauzei și cu declarațiile martorilor și în mod corect a fost admisă.
Este nefondat și motivul de apel referitor la cererea formulată împotriva pârâților și -, întrucât s- dovedit că aceștia au cumpărat terenul și betoniera din împrumutul contractat la BCR la 17.08.2006 iar prețul celor două bunuri nu au depășit suma împrumutată.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen legal pârâtul și intervenienții și criticând decizia pronunțată în apel pentru mai multe motive expuse pe larg într-un memoriu comun.
Astfel, s-a arătat că o primă critică de nelegalitate vizează stabilirea cotelor de contribuție la dobândirea bunurilor comune de 90% pentru reclamantă și 10% pentru pârât.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs, în esență, s-a arătat că, în mod greșit instanțele au acordat relevanță juridică unor înscrisuri în limba italiană, cu încălcarea dispozițiilor art.13 din Constituția României și a dispozițiilor art. 14 alin. 1din Legea 304/2004 potrivit cărora procedura judiciară se desfășoară în limba română, reglementarea care se desprinde și din interpretarea dispozițiilor art. 141. civ.p. Mai mult decât atât instanțele au greșit luând în calcul sumele trimise din Italia în integralitatea lor, întrucât din dosar nu rezultă că au fost trimise în numele reclamantei și cu ce titlu. S-a solicitat a fi luate în calcul numai sumele trimise de reclamantă și care reies din adresele de la bănci.
Un al doilea motiv de recurs se referă la stabilirea masei partajabile precum și la varianta de lotizare.
S-a motivat că atribuirea apartamentului s-a realizat cu încălcarea criteriilor prevăzute de dispozițiile art. 6739.civ. recurentul fiind cel care s-a ocupat efectiv de achiziționarea și amenajarea acestuia, acesta având și nevoie de spațiu de locuit, acesta având intenția de a rămâne în țară, spre deosebire de reclamantă care locuiește în permanență în Italia.
În al treilea rând, recursul critică admiterea greșită a cererii de intervenție accesorie formulată de tatăl reclamantei, numitul, nefiind reală susținerea că soții au primit de la acesta suma de 5000 lei Ron.
Tot greșită este și respingerea cererii formulată de pârât de a fi introduse la masa partajabilă sumele de 4000 lei Ron - contravaloarea unui teren situat în comuna cumpărat de mama reclamantei și actualul soț al acesteia, precum și a sumei de 2000 lei Ron - contravaloarea unei betoniere și a reparației acoperișului casei acestora, cereri care sunt dovedite cu declarațiile martorilor și
Un ultim motiv de recurs vizează încălcarea dreptului la apărare prin soluționarea cauzei la un termen la care, apărătorul angajat cu o zi înainte, a solicitat termen pentru pregătirea apărării.
Cu ocazia judecării recursului, recurenții prin apărătorii lor au dezvoltat o serie de alte motive care, pentru prima dată, au fost expuse cu ocazia cuvântului la dezbateri, ele fiind arătate în practicaua prezentei decizii, motive care au preluat și argumente ale motivelor scrise de recurs.
Curtea, analizând decizia pronunțată în apel prin prisma motivelor de recurs invocate dar și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, constată că recursurile sunt nefondate și urmează a fi respinse pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește susținerile recurenților - prin apărătorii aleși - reținute în practicaua prezentei decizii, ele nu reprezintă - așa cum s-a precizat în practicaua prezentei decizii, doar argumente în consolidarea motivelor de recurs scrise ci, reprezintă veritabile motive de recurs, suplimentare, în argumentarea cărora au fost preluate o serie de susțineri din cadrul motivelor de recurs scrise.
Curtea constată că, în raport de obligația instituită de dispozițiile art. 303(1) cod pr.civ. de motivare a recursului înăuntrul termenului de recurs, aceste motive formulate și susținute cu ocazia dezbaterilor asupra recursurilor și cu depășirea termenului de 15 zile instituit de lege vor fi înlăturate, fiind analizate numai în măsura în care reprezintă și susțin argumente ale motivelor de recurs depuse în scris, în termenul legal de recurs.
Astfel, în ceea ce privește stabilirea contribuției la dobândirea bunurilor comune prin trimitere directă la probele înlăturate nelegal, la ceea ce ar rezulta din interpretarea corectă a tuturor probelor administrate în cauză, acest motiv cuprinde, fără doar și poate, o critică de netemeinicie a cărei analiză este oprită în prezent în recurs, prin abrogarea dispozițiilor art. 304 pct. 10 și 11 cod pr.civ.
Referitor la aspectele care țin de modul de administrare a probei cu înscrisuri, Curtea constată că nu se pot reține încălcări ale dispozițiilor precizate, art. 13 din Constituția României și art. 14 al. 1 Legea 304 - procedura de soluționare a prezentei cauze, desfășurându-se, indubitabil, în limba română.
Cât privește încălcarea dispozițiilor art. 141 cod pr.civ. cu referire la înscrisurile ce atestă transferurile bancare din Italia, Curtea constată pe de o parte că, în cauză, pârâtul nu a tăgăduit mențiunile cuprinse în aceste înscrisuri și al căror înțeles - numele și adresa sa, data, emitentul și suma transferată din Italia - nu ridică probleme sau dubii asupra înțelesului, așa cum de altfel impune art. 141(1) cod pr.civ. iar pe de altă parte, solicitarea pârâtului, prin apărătorul său, cu ocazia dezbaterilor, a fost aceea de a fi luate în considerare doar sumele transmise de bănci.
În aceste condiții, Curtea constată că transferurile de bani s-au realizat prin intermediul serviciilor bancare:, BCR, BRD, prin de Credit -, autorizată de organul financiar abilitat cât și prin serviciul specializat de transfer internațional de bani - și .
Se constată, totodată că, solicitarea recurentului, atât la fond cât și ulterior în apel și recurs a fost în sensul de a se constata de către instanță că, o parte din sumele primite de la numitul, nu au fost trimise în numele pârâtei, acesta fiind și prietenul recurentului(fost asociat) și al sorei sale.
Această solicitare are caracter pur formal de vreme ce, deși prin motivele de recurs s-a arătat că, în cauză nu rezultă cu ce titlu și dacă au fost trimise în numele reclamantei, din motivarea recursului, în ansamblul său, rezultă indubitabil relația apropriată a numitului cu reclamanta, împrejurare expusă chiar de recurenți și care lămurește aspectul pus în discuție: proveniența sumelor de bani.
Prin urmare, instanțele au aplicat corect dispozițiile art. 30(1) Cod. respectiv, prezumția de comunitate de bunuri prin contribuția egală a soților, instituită de acest text, a fost răsturnată de reclamantă prin probele administrate, care dovedesc indubitabil contribuția majoritară a acesteia la dobândirea bunurilor comune.
Curtea constată că înscrisurilor li s-a acordat eficiența juridică, corespunzătoare mențiunilor pe care le conțin - cu referire la sumele cuprinse și data transferurilor- traducerea acestora ne ridicând nici o problemă( art. 142 alin 2.civ.Cod Penal)
Referitor la stabilirea masei partajabile Curtea constată că, prin motivele de recurs nu au fost precizate bunurile despre care se susține că nu au fost achiziționate de cei doi soți în timpul căsătoriei și care, prin urmare, au fost incluse greșit în masa partajabilă (partea introductivă a motivului 2 de recurs)
Din dezvoltarea motivului respectiv de recurs rezultă că, de fapt, la pct. 2 al recursului s-a criticat atribuirea apartamentului - bun comun - în lotul reclamantei, soluție pronunțată cu încălcarea criteriilor prevăzute de art. 6739Cod pr.civ.
Curtea va analiza, acest motiv în limitele arătate în scris de recurenți.
Este adevărat că, dispozițiile art. 6739Cod pr. civ. referitoare la formarea și atribuirea loturilor, precizează că, instanța va ține seama de faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri etc. dar se constată, totodată, că instanțele au procedat corect la atribuirea acestui bun, în raport de cota contributivă, net superioară, a reclamantei de 90 % față de aceea de doar 10 % a pârâtului, criteriul îmbunătățirilor efectuate de o parte, având un caracter subsecvent, aplicabil în cazul în care, celelalte criterii nu ar fi îndestulătoare pentru rezolvarea problemei atribuirii bunurilor pe de-o parte, iar cotele de contribuție la dobândirea bunurilor, ar fi sensibil egale, pe de altă parte.
O consecință a respectării, în principal, a criteriului cotei contributive, care în speță este majoritară, o reprezintă, de altfel, și stabilirea unei sulte neîmpovărătoare pentru partea căreia i s-a atribuit bunul în materialitatea lui.
Cu privire la cererea de intervenție formulată de intervenientul, Curtea constată că, cererea a fost corect admisă de instanță, față de coroborarea extrasului de cont din 15.08.2003 (fila 415 dosar fond) care atestă ridicarea de către intervenient a sumei de bani în discuție, cu declarația martorei (fila 173 dosar fond )și cu mențiunile din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3771/10 nov. 2003 din care rezultă că, din prețul de 450.000.000 lei (ROL), 220.000.000 lei (ROL) au fost achitați la 18.08.2003 (deci la 3 zile după ridicarea din bancă a sumei de 50.000.000 lei (ROL) de către tatăl reclamantei.
Corectă este și soluția de respingere a cererii formulată de pârât, de includere la masa partajabilă a c/v terenului din localitatea și a c/v unei betoniere și a acoperișului casei mamei reclamantei și a soțului acesteia, întrucât declarația martorului nu poate fi primită în contra actului autentic și nici pentru a se dovedi ceea ce se pretinde că s-ar fi zis înaintea sau la timpul efectuării actului (art. 1191 al.2 cod civil) considerente aplicabile și în ceea ce privește și contravaloarea betonierei.
La dosar există, de altfel, dovezi din care rezultă contractarea de către intervenienți a unui împrumut la. ce acoperă contravaloarea ambelor bunuri achiziționate, contractul de vânzare - cumpărare a terenului, respectiv chitanța prin care a fost achitată betoniera și care poartă o dată ulterioară împrumutului.
În fine, cu privire la ultimul motiv de recurs, referitor la dreptul la apărare, Curtea constată că la judecata în apel, la 10 oct. 2007, pârâtul și intervenienții au formulat cerere de amânare pentru angajare apărător astfel încât, la 31 oct. 2007, în raport de noua cerere de amânare formulată, de data aceasta,de apărătorul nou angajat, Tribunalul a procedat corect aplicând întocmai dispozițiile art. 156 (2) cod pr.civ. amânând pronunțarea pentru depunerea concluziilor scrise.
Pentru toate aceste considerente în baza art. 312 al. 1 teza a II-a civ. va respinge recursurile ca nefondate.
În baza art. 274 cod pr.civ. recurenții vor fi obligați la cheltuielile de judecată în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu apărător, prin respingerea recursurilor declarate, aceștia aflându-se în culpă procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâtul și de către intervenienții, împotriva deciziei civile nr.444 din 07 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, intimații-pârâți, -, intimatul intervenient.
Obligă recurenții către intimați la 500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 aprilie 2008.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
2 ex/15 mai 2008
Tehn.
Președinte:Carmen TomescuJudecători:Carmen Tomescu, Elena Stan, Ligia Epure
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
