Plasament. Decizia 100/2010. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 100/
Ședința publică din 11 februarie 2010
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Cu participarea doamnei procuror, din cadrul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului M, cu sediul în T-M,-, județul M, împotriva deciziei civile nr. 1113 din 26 octombrie 2009, pronunțată de tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
La apelul nominal s-au prezentat pentru reclamanta recurentă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului M, consilier juridic și pârâta intimată în stare de arest, deținută în Penitenciarul Târgu -M, lipsind pârâta intimată Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat în termenul prevăzut de lege, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, pârâta intimată Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Aad epus la dosar întâmpinare, după care;
Neformulându-se cereri, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente susține recursul așa cum este motivat în scris, solicită admiterea lui, modificarea în parte a hotărârii atacate, cu consecința admiterii cererii în sensul înlocuirii măsurii plasamentului în regim de urgență pentru minorii și de la Serviciul de Intervenție în regim de urgență Tg.M, cu măsura plasamentului în regim de urgență la Centrul de primire în regim de urgență A Subliniază faptul că recursul a fost formulat în interesul minorilor, pentru ca ei să aibă posibilitatea de a ține legătura cu familia.
Reprezentanta Ministerului Public declară că achiesează la susținerile reprezentantei reclamantei recurente și solicită admiterea recursului, având în vedere faptul că acesta este în interesul minorilor.
Pârâta intimată, declară că nu se opune la încredințarea minorilor în favoarea unchiului matern, cu toate că de mai bine de 3 ani nu a mai ținut legătura cu acesta, astfel că, el îl cunoaște numai pe minorul cel mai mare, pe celălalt minor nu-l cunoaște. Invederează faptul că pe raza județului A în afară de nu mai locuiește nici un alt membru al familiei sale.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.1113 din 26 octombrie 2009, tribunalul Mureșa admis în parte cererile formulate și precizate de petenta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului M, în contradictoriu cu numita și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului A constatând ca fiind legale și temeinice Dispozițiile nr.761/17.08.2009, nr.759/17.08.2009 ale Directorului executiv al DGASPC M; a respins cererea petentei de înlocuire a măsurii plasamentului de urgență pentru minorii și cu măsura plasamentului la un serviciu specializat din cadrul DGASPC A; a menținut măsura de protecție a plasamentului de urgență pentru minorii, născut la data de 19.03.2007 (declarativ) și, născut la data de 13.09.2002 (declarativ), ambii din părinți: tatăl necunoscut și mama, dispusă prin Dispozițiile nr.761/17.08.2009, nr.759/17.08.2009 ale Directorului executiv al DGASPC la Serviciul de Intervenție în Regim de Urgență, Telefonul Copilului Tg-M; a menținut dispoziția de suspendare a exercițiului drepturilor părintești și exercitarea, respectiv îndeplinirea drepturilor și obligațiilor părintești ale minorilor de către șeful Serviciului de intervenție în regim de urgență.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Minorii și sunt beneficiarii măsurii de protecție a plasamentului în regim de urgență.
Măsura a fost dispusă ca urmare a luării, față de mama minorilor, a măsurii arestului preventiv.
Ultimul domiciliu la care au locuit minorii împreună cu familia a fost în localitatea de Câmpie într-o locuință închiriată.
Pe raza județului A, mai exact în localitatea, a fost identificat numitul, fratele mamei minorilor, persoană care a declarat că nu are posibilități să se ocupe de creșterea și educarea minorilor.
Potrivit art. 60 alin.3 din Legea nr.272/2004, la stabilirea măsurii de plasament se va urmării plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsă sau la familia substitutivă; menținerea fraților împreună; facilitarea exercitării de către părinți a dreptului de a vizita copilul și de a menține legătura cu acesta.
În aceste condiții Tribunalul a apreciat că nu se justifică stabilirea unei măsuri de protecție în ceea ce-i privește pe minori la un serviciu specializat din cadrul DGASPC A, întrucât singura rudă a minorilor aflată pe raza județului A, unchiul matern, nu a manifestat disponibilitatea de a se ocupa de minori, iar potrivit afirmațiilor mamei minorilor, nu îl cunoaște decât pe cel mai mare dintre ei ( ).
Având în vedere cele de mai sus, ca și faptul că mama minorilor la acest moment se află în stare de arest preventiv, în cauză nu este posibilă reintegrarea minorului în familie și nici plasamentul în familia extinsă.
Instanța a conchis că, față de starea de fapt prezentată, în mod legal și temeinic, în aplicarea prevederilor art.64 și art.65 alin.1 din Legea nr.272/2004 s-a dispus plasamentul în regim de urgență pentru minorii și.
Cum minorii sunt în continuare lipsiți de ocrotire părintească și nu s-a putut identifica o altă măsură de protecție socială în ceea ce-i privește, în temeiul prevederilor art.66 alin.2 din Legea nr.272/2004 instanța a apreciat că se impune în cauză menținerea măsurii de protecție a plasamentului de urgență, în temeiul acelorași prevederi și a menținut dispoziția de suspendare a exercițiului drepturilor părintești și exercitarea, respectiv îndeplinirea drepturilor și obligațiilor părintești ale minorului de către șeful Serviciului de intervenție în regim de urgență.
Apreciind asupra celor de mai sus instanța de fond s-a pronunțat în sensul arătat.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs petenta DGASPC M, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii atacate și admiterea cererii de înlocuire a măsurii plasamentului în regim de urgență de la. Tg. M la. A I
In dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că:
Singurul membru al familiei extinse a minorilor a fost identificat pe raza județului În aceste condiții, măsura solicitată prin acțiune este în mod evident în interesul celor doi minori facilitându-se astfel legăturile personale între copii și rudele lor.
În altă ordine de idei se arată că domiciliul legal al mamei minorilor este de asemenea în județul
DGASPC a formulat întâmpinare solicitând respingerea ca nefondat a recursului declarat de petenta DGASPC
Prin întâmpinare intimata a arătat în esență că protejarea copiilor se poate face numai prin evitarea dezechilibrului emoțional, psihic, ce i-ar putea afecta pe termen, prin schimbarea mediului în care se află sau impunerea apropierii de anumite persoane.
Relațiile cu familia extinsă trebuie să aibă ca punct de plecare manifestări de voință din partea rudelor și nicidecum aducerea copiilor în apropierea acestora fără a lua în calcul efectele pe care le pot avea măsuri precum schimbarea mediului fără a exista certitudinea că această schimbare este benefică celor doi minori.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Prima instanță a reținut în mod corect împrejurarea că măsura plasamentului în regim de urgență a fost dispusă și se impune a fi menținută față de minori în considerarea situației speciale a acestora, situație obiectivă, dar și având în vedere faptele pe care mama le-a săvârșit față de minorul.
Ordinea de prioritate stabilită de art.60 alin.3 din Legea nr.272/2004 cu privire la familia extinsă este subsumată interesului superior al copilului. În cauza de față unchiul matern al celor doi minori a declarat că nu are posibilitatea de a se ocupa de creșterea și educarea celor doi copii. Cu alte cuvinte legăturile cu familia extinsă nu sunt condiționate de sediul instituției de ocrotire raportat la domiciliul rudelor ci de atitudinea subiectivă a persoanelor adulte ce compun această familie extinsă.
Invocarea domiciliului legal al mamei minorilor nu are nici o relevanță întrucât așa cum rezultă din actele dosarului aceasta a locuit fără forme legale o perioadă îndelungată pe raza județului M iar pe de altă parte, plecarea sa de la domiciliul legal s-a produs cu mult timp înainte afirmativ din pricina conflictelor cu membrii familiei.
Având în vedere cele de mai sus instanța apreciată că hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică urmând a fi menținută.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului M, cu sediul în Tg-M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr.1113 din 26 octombrie 2009, pronunțată de tribunalul Mureș în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată, azi, 11 februarie 2010, în ședință publică.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
- -
GREFIER
Red.
Tehnored.
10.05.2010
6 exp.
Jud.fond:
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia 1401/2009. Curtea de... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
