Plasament. Decizia 113/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(126/2010)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.113
Ședința publică de la 28 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristian Olteanu
JUDECĂTOR 2: Mihai Andrei Negoescu Gândac
JUDECATOR - MARI
GREFIER -
***** *****
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - legal reprezentat de procuror.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul pârât, împotriva sentinței civile nr.1119 din 12.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă DIRECȚIA GEBERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 5 B și intimații pârâți, și PRIMARUL SECTORULUI 5
are ca obiect - plasament.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul pârât personal aflat în stare de arest, intimații pârâți și personal, lipsind intimata reclamantă Direcția Geberală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5 B și intimatul pârât Primarul sectorului 5
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, din oficiu, invocă excepția nulității recursului față de faptul că acesta nu este motivat și acordă cuvântul părților prezente pe acest aspect.
Recurentul pârât arată că nu a formulat recurs în prezenta cauză ci a făcut o confuzie cu o altă cauză penală aflată pe rolul instanțelor de judecată.
Intimații pârâți și arată că lasă la aprecierea instanței aspectul pus în discuție.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepției și de constatare a nulității recursului.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 22.09.2009 pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a Civilă sub nr-, petenta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5 în contradictoriu cu pârâții, și Primarul Sectorului 5 B, a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună instituirea măsurii de protecție specială a plasamentului față de minora -, născuta la data de 23.11.2007, fiica lui - și, la bunicii materni și, delegarea exercițiului drepturilor și obligațiilor părintești cu privire la persoana copilului către aceștia, urmând ca dreptul de a administra bunurile copilului să fie delegat Primarului Sectorului 5
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că minora -, născută la data de 23.11.2007, provine din relația legal constituită a părinților săi, - și.
Prin cererea nr.33187/19.05.2009, numiții și, bunicii materni, au solicitat instituirea măsurii de protecție specială a plasamentului față de nepoata lor, -, întrucât aceasta se află într-una din situațiile ce impun luarea unei astfel de măsuri, mama copilului decedând, iar tatăl aflându-se în arestul Secției 7 Poliție.
În urma verificărilor efectuate în teren, la domiciliul bunicilor materni din-, sector 5, B, s-a constatat ca aceștia oferă garanții materiale, locuind împreună cu minora întru-un imobil la curte format din 3 camere + dependințe, proprietatea soților C (părinții doamnei ), mobilat corespunzător, dotat cu aparatură electronică și electrocasnică necesară unui standard de viață decent, veniturile realizate fiind reprezentate de salariile bunicilor materni în cuantum de 2.959Iei/lunar.
Sub aspectul stării de sănătate și al garanțiilor morale oferite, pârâții sunt clinic sănătoși, nefiind înscriși în cazierul judiciar, așa cum rezultă din Certificatele de cazier judiciar nr.- și nr.- din data de 09.06.2009, manifestând disponibilități afective și educaționale pentru creșterea și educarea minorei.
In ceea ce îl privește pe tatăl minorei, -, reclamanta arată că acesta se află încarcerat în arestul Secției 7 Poliție, exprimându-și acordul cu privire la instituirea măsurii de protecție, așa cum rezultă din declarația înregistrată cu nr.42321/07.07.2009.
Având în vedere cele expuse, s-a apreciat că este în interesul superior al copilului ca în privința lui să fie stabilit plasamentul la bunicii materni, în acest mod asigurându-i-se condiții optime de creștere și îngrijire în mediul familial oferit de aceștia.
In drept, cererea s-a întemeiat pe dispozițiile art.55. (a), art. 56 lit.(b), art. 58 alin. (1), lit.(a) și alin. (2), art. 59, art. 60 alin.(3). (a), art. 61 alin.(2) lit.(b), art. 62 alin.(4), art.119 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
În susținerea cererii, au fost depuse la dosar inscrisuri.
Prin sentința civilă nr.1119/12.10.2009, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a admis cererea formulată de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 5, a dispus plasamentul minorei -, la bunicii materni și (cu domiciliul în B,-, sector 5), unde a stabilit domiciliul copilului, a stabilit ca drepturile și obligațiile părintești privind persoana copilului să fie exercitate/îndeplinite de bunicii materni, iar cele privind bunurile de către Primarul Sectorului 5 B și ca alocația lunară de plasament să fie achitată bunicilor materni, și.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a apreciat că minora - se află într-una din situațiile ce impun instituirea unor măsuri de protecție specială, ca urmare a decesului mamei minorei și a arestării tatălui acesteia.
S-a apreciat că bunicii materni oferă garanții materiale, locuind împreună cu minora într-un imobil la curte format din 3 camere și dependințe, proprietatea soților C (părinții doamnei ), mobilat corespunzător, veniturile realizate fiind reprezentate de salariile bunicilor materni, iar sub aspectul stării de sănătate și al garanțiilor morale oferite, pârâții sunt clinic sănătoși, nefiind înscriși in cazierul judiciar, manifestând disponibilități afective și educaționale pentru creșterea și educarea minorei iar tatăl minorei, și-a exprimat acordul cu privire la instituirea măsurii de protecție, așa cum rezultă din declarația înregistrată cu nr.42321/07.07.2009.
Tribunalul a reținut că, potrivit art.39 alin.1 din Legea nr.272/2004, orice copil care este temporar sau definitiv lipsit de ocrotirea părinților săi sau care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija acestora, are dreptul la protecție alternativă. Protecția specială, ce constituie o formă de protecție alternativă, reprezintă ansamblul măsurilor, prestațiilor și serviciilor destinate îngrijiri și dezvoltării copilului lipsit de ocrotirea părinților.
Constatând că minora - este lipsită de ocrotirea părinților săi și că trebuie să beneficieze în continuare de protecție specială, în temeiul art. 50, 56 lit. b), art. 58 alin.1 lit. a, art. 61 alin. 2 lit. a) din Legea nr.272/2004, instanța a încuviințat măsura plasamentului copilului în familia extinsă, apreciind că această alternativă îi va oferi posibilitatea de a beneficia în continuare de îngrijire adecvată vârstei.
La stabilirea acestei măsuri s-a avut în vedere cu prioritate interesul superior al copilului, programul stabilit urmând să continue potrivit planului individualizat de protecție.
Împotriva sentinței primei instanțe a formulat recurs pârâtul -, fără a motiva calea de atac exercitată.
La termenul de judecata din data de 28.01.2010, Curtea, din oficiu, a pus în discuția părților excepția nulității recursului, având în vedere că motivele de recurs nu au fost depuse în termenul prevăzut de lege la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Curtea, analizând cu prioritate excepția de nulitate a recursului declarat, constată că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 303 alin. 1 Cod de procedură civilă, recursul trebuie motivat prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, care este de 15 zile de la comunicare, conform art. 301 Cod de procedură civilă.
În cauza de față, decizia instanței de apel, a fost comunicată recurentului la locul de detenție, în raport de prevederile art. 90 alin.5 Cod de procedură civilă, la data de 23.11.2009, astfel cum rezulta din procesul verbal de comunicare acestui act procedural aflat la fila 66 dosar fond, astfel încât termenul de motivare a recursului s-a împlinit la data de 09.12.2009, fiind calculat conform dispozițiilor art. 101 și art. 102 Cod de procedură civilă.
Se mai reține că în prezenta cauză, deși formulat declarație de recurs la data de 02.12.2009, recurentul nu și-a îndeplinit obligația de motiva recursul, nici până la data de 28.01.2010.
În virtutea rolului activ, la termenul de judecata din data de 28.01.2010, prin raportare la obiectul cauzei, curtea pus în discuția recurentului aceasta excepția nulității recursului pentru nemotivare, acesta precizând însa că la momentul declarării caii de atac s-a aflat în eroare cu privire la natura litigiului și că nu înțelege să insiste în aceasta cale de atac, întrucât nu dorit sa formuleze recurs în prezenta cauză.
În raport de considerentele anterior expuse, curtea, în temeiul dispozițiilor art. 3021lit. c Cod Proc.Civ. și art. 306 alin. 1 Cod pr.civilă, neobservând existența unor motive de ordine publică, va constata nul recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul formulat de recurentul - pârât, împotriva sentinței civile nr.1119 din 12.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 5 B și intimații - pârâți, și PRIMARUL SECTORULUI 5
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- Mari
GREFIER
Red.
./
2 ex./19.02.2010.
TB-5 -
Președinte:Cristian OlteanuJudecători:Cristian Olteanu, Mihai Andrei Negoescu Gândac
| ← Divort. Decizia 1424/2009. Curtea de Apel Bucuresti | Divort. Decizia 445/2010. Curtea de Apel Cluj → |
|---|
