Divort. Decizia 445/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 445/R/2010
Ședința publică din 24 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos Tania Antoaneta Nistor
JUDECĂTORI
--- -
--- -
- -președinte al Secției civile
GREFIER:
TARȚA
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul -, împotriva deciziei civile nr. 603/A din 11 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanta și autoritatea tutelară CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-N, având ca obiect divorț.
La apelul nominal se prezintă reclamanta-intimată, asistată de avocat -, lipsă fiind pârâtul-recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este nu este timbrat.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentantul reclamantei-intimate depune la dosar delegația de reprezentare.
Curtea verificând actele dosarului constată că deși pârâtul-recurent a fost legal citat cu mențiunea achitării timbrajului aferent recursului, așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 5 din dosar, până la termenul de azi, recurentul nu a înțeles să îndeplinească această obligație.
La întrebarea instanței, reclamanta-intimată arată că pârâtul-recurent locuiește încă la domiciliul din-.
Față de această situație, reprezentantul reclamantei-intimate invocă în principal excepția netimbrării recursului, iar în subsidiar excepția inadmisibilității recursului, având în vedere că motivele invocate prin memoriul de recurs nu vizează legalitatea hotărârii pronunțate în apel.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției de netimbrare, care primează excepției inadmisibilității recursului.
CURTEA
Prin Sentința Civilă nr. 6813/7 mai 2009, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Cluj -a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu paratul - și, în consecință: s-a desfăcut căsătoria încheiată la data de 17.07.1987 și înregistrată în registrul-stării civile al mun. C-N la nr. 1282/1987, prin divorț din vina exclusivă a pârâtului; s-a încuviințat ca reclamanta să poarte pe viitor numele avut anterior căsătoriei, acela de ""; s-au încredințat reclamantei copiii: -. la data de 01.11.1995, -,. la data de 10.06.1999, -,. la data de 24.08.2001 și -,. la data de 06.06.2005; a fost obligat pârâtul să plătească pensie de întreținere in cota de XA parte din venitul minim pe economie (în cote egale pentru fiecare copil), în favoarea minorilor: -. la data de 01.11.1995, -,. la data de 10.06.1999, -,. la data de 24.08.2001 și -,. la data de 06.06.2003, de la data introducerii cererii și până la majorat ori noi dispoziții; s-a dispus evacuarea pârâtului din locuința situată in C-N- jud. C; a fost obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 1832, 30 cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut părțile s-au căsătorit la data de 17.07.1987 și din căsătoria părților au rezultat 6 copii, din care patru sunt minori: -,. la data de 01.11.1995, -,. la data de 10.06.1999, -,. la data de 24.08.2001 și - ns. la data de 27.05.2005.
Față de probatoriul administrat - înscrisuri și proba testimonială - instanța de fond a reținut vina pârâtului în destrămarea relațiilor de căsătorie.
Instanța de fond a apreciat că între părți nu mai există o viață de familie datorită atitudinii pârâtului care a nesocotit prin comportamentul său principiile ce stau la baza unei căsătorii: respect, sprijin reciproc.
Apreciind că raporturile dintre soți sunt grav vătămate, iar continuarea căsătoriei este vădit imposibilă, în temeiul art. 38 Codul familiei a admis acțiunea civilă formulată și a desfacut căsătoria, prin divorț, din vina exclusivă a pârâtului
În temeiul art. 40 alin. 3 Codul familiei, instanța a încuviințat ca reclamanta, pe viitor, să poarte numele avut anterior căsătoriei, acela de "".
În privința încredințării minorilor, instanța de fond a reținut că reclamanta, ajutată de rudele sale se ocupă de copii.
Față de probatoriul administrat, ținând cont de vârsta minorilor, de împrejurarea că mama s-a îngrijit de creșterea si educarea lor, s-a apreciat că interesul superior al copiilor impune ca aceștia să fie încredințați mamei. Astfel, în temeiul art. 42 fam. instanța a dispus încredințarea către mamă a copiilor minori, spre creștere și educare.
Ca urmare, în temeiul art. 42 alin. 3 și 4 și art. 94 alin. 3. fam. instanța a obligat pârâtul să plătească pensie de întreținere lunară, în cota de 1/2 parte (in cote egale pentru fiecare copil), in favoarea minorilor, din venitul minim pe economie, lunar, de la data introducerii cererii 08.04.2009 și până la majorat ori noi dispoziții.
Raportat la comportamentul violent, abuziv al pârâtului față de soție și copii, in condițiile in care locuința comuna este compusă dintr-o singură camera, instanța a dispus evacuarea pârâtului din imobilul situat in C-N-, urmând ca pe calea dreptului comun cei interesați să solicite partajul bunului.
Prin decizia civilă nr. 603/A/2009 a fost respins apelul declarat de către pârâtul împotriva Sentinței Civile nr. 6813/7 mai 2009, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Cluj -N, care a fost menținută în întregime.
Tribunalul a suplimentat probațiunea în apel și martorii audiați au relatat în mare, aproximativ aceleași aspecte, ca și martorii audiați la fond, sub aspectul stabilirii vinovăției, neputându-se reține elemente noi care să ducă la schimbarea soluției.
Prin urmare, în urma analizării probelor administrate în apel, probe care se coroborează cu cele administrate la fond și reținute de către judecătorie, tribunalul a apreciat că starea de fapt reținută la fond nu a fost răsturnată în apel prin probe contrare, astfel încât tribunalul să fie nevoit să schimbe soluția primei instanțe.
Declarația martorului propus de către pârât a fost apreciată ca fiind neconcludentă, aceasta aducând elemente de fapt nesemnificative despre viața soților, în timp ce declarația martorei propusă de către reclamantă este mai consistentă, fiind în sensul celor reținute de judecătorie.
Sub aspectul evacuării, având în vedere că atitudinea violentă a pârâtului s-a confirmat și în apel, față de spațiul mic aflat la dispoziție familiei drept locuință, tribunalul a apreciat că necesitatea evacuării pârâtului se menține.
În raport cu aspectele religioase aduse în discuție în apel, în sensul că reclamanta a aderat la un nou cult religios neoprotestant, această împrejurare nu poate fi reținută drept o culpă în sarcina reclamantei, fiecare individ având libertatea în a-și manifesta opțiunile religioase în forma de manifestare pe care o dorește.
Pentru motivele arătate, tribunalul a respins apelul declarat, menținând în întregime dispozițiile sentinței atacate, în raport cu dispozițiile art. 296.pr.civ.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată în apel, acestea nefiind dovedite.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul -. Pârâtul a arătat că motivele invocate de reclamantă nu sunt reale și nu este vinovat de destrămarea relațiilor de căsătorie, ci reclamanta, care a părăsit domiciliu conjugal.
Pentru termenul de judecată din 24.02.2010 pârâtul recurent a fost citat cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 19,5 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,15 lei, după cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare (5), însă acesta nu s- prezentat în instanță și nu depus prin registratură taxa judiciară de timbru datorată.
Potrivit disp.art.1 raportat la art.11 din Legea nr. 147/1996, taxa judiciară de timbru se achită până la primul termen de judecată.
Sancțiunea nedepunerii taxei judiciare de timbru până la termenul stipulat de către instanță este anularea cererii ca netimbrate potrivit art.20 alin.3 din Legea nr. 147/1996.
În cazul de față, recurentul nu și- îndeplinit obligațiile stabilite de instanță, motiv pentru care în temeiul art.137 alin.1 Cod proc.civ. raportat la art.20 alin.3 din Legea nr. 147/1996, va anula ca netimbrat recursul formulat de pârâtul recurent.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâtul împotriva 603/A din 11 noiembrie 2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 24 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
--- - --- - -
GREFIER
TARȚA
Președinte:Marta Carmen Vitos Tania Antoaneta NistorJudecători:Marta Carmen Vitos Tania Antoaneta Nistor
| ← Plasament. Decizia 113/2010. Curtea de Apel Bucuresti | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
