Plasament. Decizia 1184/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (1778/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1184.
Ședința publică de la 23 septembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Fănica Pena
JUDECĂTOR 2: Cristina Nica
JUDECĂTOR 3: Mariana Haralambe
GREFIER - - -
* * * * * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - legal reprezentat de procuror.
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de recurenții pârâți și, împotriva sentinței civile nr.768 din 2.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 2 și cu intimații pârâți DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI I, - prin reprezentant legal, și PRIMARUL SECTORULUI 2
are ca obiect - plasament.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 21.09.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când curtea - pentru a da posibilitate părților să depună note scrise și în vederea deliberării - a amânat pronunțarea la 23.09.2009, hotărând următoarele:
CURTEA,
La data de 10.02.2009, reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 2 Bac hemat în judecată pe pârâții DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI - I, -, și PRIMARUL SECTORULUI 2 B, solicitând instanței să dispună instituirea măsurii de protecție specială a plasamentului pentru copilul născută la data de 26.04.2008 în B, sector 1, fiica lui și, la asistentul maternal profesionist și, pe cale de consecință, stabilirea domiciliului copilului la asistentul maternal profesionist, desemnarea acestuia pentru ridicarea alocației lunare de plasament și delegarea exercițiului drepturilor și obligațiilor părintești cu privire la persoana copilului către asistentul maternal și cu privire la bunuri către Primarul sectorului 2
În motivarea cererii s-a arătat că minora a fost părăsită de mamă în maternitate la 3 zile după naștere, ulterior au fost identificate mama copilului și bunica maternă care au declarat că nu își pot asuma responsabilitatea creșterii și îngrijirii copilului, neavând mijloace materiale necesare.
Prin cererea formulată la data de 30.10.2008, familia și au solicitat primirea în plasament a unui copil, care a fost evaluată favorabil de către I cu privire la garanțiile morale și condițiile materiale necesare pentru îngrijirea unui copil, prin raportul nr.18115/6.11.2008.
Prin Dispoziția nr.3251/13.11.2008 Sector 2 s-a instituit măsura plasamentului în regim de urgență pentru minora, la familia și.
S-a mai arătat că ulterior instituirii acestei măsuri de protecție, s-a constatat că soții se aflau în evidențele reclamantei din anul 2006, când aceștia, la rândul lor, au solicitat instituirea unei măsuri de protecție pentru fiul lor, născut la data de 16.02.2006, refuzând îngrijirea lui, întrucât fusese diagnosticat de la naștere cu sindromul -.
Reclamanta a constatat astfel că, în realitate, familia nu îndeplinea garanțiile morale pentru îngrijirea unui copil, câtă vreme refuză asumarea îndeplinirii obligațiilor părintești față de propriul copil, aflat în plasament la unchiul patern, ascunzând faptul că au un copil biologic.
Ca urmare, reclamanta a inițiat demersuri pentru identificarea unei măsuri alternative de protecție specială a copilului în cauză, fiind identificat asistentul maternal profesionist.
În drept, s-au invocat prevederile Legii nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Pârâții, au depus întâmpinare la dosar prin care au solicitat respingerea acțiunii, întrucât salariații Sector 2 au cunoscut tot timpul situația familiei, propunându-le consiliere psihologică pentru copilul lor și cunoașterea situației copiilor care suferă de sindromul -, iar evaluarea lor a fost pozitivă prin raportul I, pentru a primi în plasament un copil.
S-au administrat probele cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr.768/02.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, s-a admis acțiunea, s-a dispus măsura de protecție specială a plasamentului copilului, născut la data de 26.04.2008 în B, sector 1, fiica lui și, la asistentul maternal profesionist, domiciliat în B, șos.- nr.356,.1,.B,.49, sector 2, până la modificarea împrejurărilor care au determinat această măsură la care va avea și copilul domiciliul, s-a dispus că drepturile și obligațiile părintești vor fi exercitate de către Primarul Sectorului 2
S-a mai dispus ca alocația lunară de plasament să fie plătită asistentului maternal profesionist, în cuantumul stabilit de lege, de la bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și s-a respins acțiunea față de I, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a reține excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a I, instanța de judecată a avut în vedere prevederile art.125 alin.1 din Legea nr.272/2004.
Pentru a admite pe fond acțiunea, potrivit probelor administrate în cauză, s-a reținut că minora se află în sistemul de protecție instituit de stat, fiind lipsită de ocrotire părintească, impunându-se luarea unei măsuri de protecție specială - plasamentul - conform art.58 - 63 din Legea nr.272/2004 care constituie măsura adecvată în speță.
S-a constatat că familia și nu prezintă garanțiile morale pentru a le fi dat în plasament copilul, deși există solicitare în acest sens din partea acestora, cu intenția ca pe viitor să declanșeze procedura adopției copilului, întrucât ei au refuzat să își crească și să-și îngrijească propriul copil - minorul, aflat în plasament la unchi paterni, conform sentinței civile nr.779/6.05.2008 a Tribunalului București - Secția a III-a Civilă.
Or, avându-se în vedere planul individualizat de protecție întocmit de Sector 2 B, raportul de anchetă socială privind situația copilului, raportul de evaluare psihologică a asistentului maternal, raportul privind evaluarea garanțiilor morale și a condițiilor materiale ale familiei, fișa de evaluare psihologică a familiei potențial adoptatoare, raportul de evaluare psihologică a nevoilor copilului, raportul privind garanțiile morale și materiale ale asistentului maternal profesionist, rapoartele de evaluare psihologică a pârâților, hotărârile de plasament, planșele fotografice, s-a admis acțiunea și s-a instituit față de minora măsura plasamentului la asistent maternal profesionist, luându-se conform art.59 - 62 alin.2 din Legea nr.272/2004 și măsuri cu privire la exercitarea drepturilor și obligațiilor părintești, domiciliul copilului și alocația lunară de plasament.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții, care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând totodată și suspendarea executării sentinței până la rămânerea ei irevocabilă.
În motivarea recursului s-a arătat că măsura plasamentului la asistent maternal profesionist a fost dispusă cu nerespectarea legii și a interesului superior al copilului, întrucât în toată perioada în care au avut copilul în plasament de urgență, nimeni nu a venit să vadă copilul, nu s-a ocupat nici de perioada de acomodare a copilului cu asistentul maternal, aceasta fiind în concediu postnatal, fapt ascuns instanței, asistentul social nerespectând metodologic de implementare a standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protecției copilului la asistentul maternal profesionist, respectiv obligația de a coordona procesul de potrivire a copilului cu (asistentul maternal profesionist).
Nu s-au respectat nici condițiile materiale pe care trebuie să le îndeplinească potrivit Ordinului nr.35/2003 de asigurare a spațiului suficient pentru asigurarea intimității tuturor celor care locuiesc în imobil, cu pat separat pentru fiecare copil, or, deține un apartament cu 2 camere în care locuiește împreună cu soțul și copilul său născut recent, or, condițiile materiale oferite de soții sunt net superioare, care în tot timpul cât au avut în plasament copilul, potrivit rapoartelor întocmite, au dat dovadă de devotament și interes pentru copil.
Nu s-au respectat astfel drepturile copilului în plasamentul la. instituit de instanță, prevăzute în art.2 alin.3 și art.5 lit.i din Legea nr.272/2004 și art.20 alin.3 din Convenția cu privire la drepturile copilului în care se subliniază: "continuitatea în creșterea copilului implică faptul că statul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a evita plasamentele multiple ale copiilor pe care îi are în grijă".
S-a invocat și excepția lipsei de calitate procesuală activă a Sector 2, întrucât potrivit art.69 din Legea nr.272/2004, I avea obligația de a urmări modul în care sunt puse în aplicare măsurile de protecție specială și de a constata necesitatea modificării măsurii ori a încetării ei.
În sprijinul recursului, recurenții au invocat și punctul de vedere al Oficiului Român pentru Adopții, care a analizat prezentul caz, exprimat în adresa nr./VE/3684/03.06.2009, în sensul că în cele 8 luni cât timp s-a aflat copilul la familia, acesta a evoluat favorabil, punându-se bazele unor relații de atașament, că soluția propusă de Sector 2, care vizează mutarea copilului la o familie necunoscută și ruperea brutală a relațiilor create de copil, va avea consecințe negative asupra vieții sale emoționale, astfel că se impune menținerea copilului în cadrul familiei, această soluție fiind de natură să răspundă în acest moment nevoilor copilului, spre a nu-l supune la traume și stres nejustificate.
S-au invocat relațiile de atașament dintre copil și soții, deja existente și care rezultă din rapoartele de vizitare a copilului la sediul instituției Sector 2, întocmite de această instituție după instituirea plasamentului la. de către familia.
Recurenții au administrat proba cu înscrisuri, astfel:
- rapoartele de vizitare a copilului la sediul Sector 2 întocmite de această instituție, de către soții, după executarea sentinței recurate, din datele de 26.06.2009, 10.07.2009, 21.08.2009, 04.09.2009 și 18.09.2009, fiind consemnate reacțiile de recunoaștere de către copil a soților și de fericire a revederii, exprimate prin chiote de bucurie și zâmbet, acesta intrând imediat în relația de joc dezvoltat cu el, de către doamna și jucându-se cu jucăriile aduse (alături de obiecte de îmbrăcăminte, alimente);
- răspunsul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale nr.CC/di/7302/30.07.2009, care răspunde memoriilor adresate acestei instituții și Oficiului Român pentru Adopții, în urma analizării cazului copilului, în sensul că din discuțiile purtate cu reprezentanții Sector 2, s-a constatat că se cunoștea situația soților față de copilul acestora, apreciind că invocarea lipsei garanțiilor morale ale familiei în ce privește copilul, după ianuarie 2009, nu poate fi susținută în fundamentarea refuzului de a institui plasamentul copilului la familia, pentru remedierea disfuncționalităților constatate, făcând o serie de recomandări, între care, monitorizarea activității și facilitarea menținerii legăturilor copilului cu familia;
- adresa de răspuns nr./VE/3684/03.06.2009 către familia, invocată în motivele de recurs, care face vorbire de necesitatea menținerii copilului în această familie și nu ruperea brutală din acest cadru și plasarea la o familie necunoscută, pentru evitarea traumelor copilului din punct de vedere afectiv și relațional;
- planșe fotografice având în prim plan pe copil în familia;
- rapoarte de vizită - monitorizare - de la domiciliul - din datele de 06.07.2009 și 20.07.2009 din care rezultă că asistentul maternal se ocupă de copil, de alimentația acestuia corespunzătoare, plimbarea lui în parc, asigurând afecțiune și înțelegere, un climat familial favorabil;
- răspunsul Sector 2 la nota de control din data de 11.06.2009 către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului cu privire la demararea în instanță a măsurii înlocuirii măsurii de protecție a copilului, determinată de faptul că familia a ascuns faptul că are un copil biologic bolnav, dat în plasament la unchiul patern, refuzându-i acordarea de către ei, părinții, a îngrijirii propriului copil, dar și de reacția neadecvată a doamnei din 21.01.2009, chemată cu copilul pentru a i se aduce la cunoștință despre sesizarea instanței cu privire la modificarea măsurii plasamentului.
Analizând în prealabil excepția lipsei de calitate procesuală activă a Sector 2, invocată în motivele de recurs, Curtea constată că aceasta nu este fondată, având în vedere că măsura de plasament în regim de urgență ce se cere a fi schimbată, a fost luată chiar de către Sector 2, iar competența sesizării instanței privind modificarea măsurii este în sarcina acesteia, potrivit art.66 alin.1 din Legea nr.272/2004.
Curtea s-a pronunțat în prealabil însă, și asupra cererii de suspendare a executării sentinței recurate, prin soluția de respingere a cererii, constatându-se că ea a rămas fără obiect, sentința fiind pusă în executare la 19.06.2009.
Criticile din recurs care vizează soluția de fond a sentinței recurate sunt fondate, potrivit considerentelor ce urmează:
Din întreaga reglementare privind drepturile copilului din dreptul intern și internațional, rezultă că la baza oricăror măsuri dispuse în materia protecției drepturilor copilului se află principiul interesului superior al copilului care trebuie avut în vedere cu precădere.
În speță, din înscrisurile de la dosar reiese că Sector 2 cunoștea situația familiei, respectiv faptul că aceștia au un copil biologic bolnav, dat în plasament la unchii paterni, la momentul în care au dat în plasament de urgență pe copilul acestei familii, iar condițiile materiale oferite copilului (cameră separată într-o locuință din I, formată din 2 nivele, cu apă curentă, baie, bucătărie, etaj și dotată corespunzător) sunt deosebite, acesta fiind îngrijit foarte bine în circa 8 luni, între cei doi soți și copil dezvoltându-se relații afective deosebite, specifice părinte - copil.
În aceste condiții, invitarea soților la sediul Sector 2 cu copilul pentru a le aduce la cunoștință despre soluția de modificare a măsurii, prin sesizarea instanței, pentru soluția de plasament a copilului la un asistent material profesionist -, fără respectarea obligațiilor prevăzute în sarcina asistenților sociali în metodologic de implementare a standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protecției copilului la asistentul maternal profesionist, respectiv de declanșare a unei proceduri prealabile de acomodare a copilului cu și ignorarea interesului superior al copilului prin ruperea continuității relațiilor afective de tip părinte - copil stabilită în mod cert între soții și copil în cele 8 luni de creștere și îngrijire, nu-i plasează pe soții, la momentulianuarie 2009în situația neîndeplinirii de către aceștia a garanțiilor morale necesare pentru a putea primi chiar ei, un copil în plasament.
Faptul că în trecut (2006), soții, pe fondul unui șoc psihologic creat de nașterea unui copil al lor, afectat de o boală gravă, i-a condus la soluția de abandonare a lui și la plasamentul copilului la unchii paterni, ca și faptul primirii ulterior, în plasament de urgență a unui alt copil, de care s-au îngrijit corespunzător, nu-i poate califica pe viitor pe cei doi soți "sine die", în persoane lipsite de garanții morale care să-i facă apți să primească un copil în plasament sau adopție.
De altfel, îngrijirea și creșterea copilului i-au și determinat pe soții la o altă atitudine față și de propriul lor copil, cu care au început să stabilească o relație personală.
Curtea constată, din rapoartele de vizitare a copilului, după plasarea lui la., întocmite de salariații Sector 2 în iunie, iulie, august și septembrie 2009, că relația afectivă părinte - copil între soții și copilul este puternică, întrucât copilul reacționează vesel, fericit la revederea lor, exprimate în chiote de bucurie, zâmbete, etc. aspecte care înclină pentru soluția de păstrare a copilului în cadrul familiei, care-i oferă un climat favorabil de dezvoltare și în care copilul se simte bine, protejat, aceasta fiind soluția ce concordă cu interesul superior al copilului în cauză și cu prevederile art.20 alin.3 din Convenția cu privire la drepturile copilului invocate de recurenți.
Pentru considerentele reținute, potrivit art.312 Cod de procedură civilă, va fi admis recursul, va fi modificată în parte sentința recurată și, pe fond, va fi respinsă acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții (reprezentant legal, și Primarul Sectorului 2 B, ca nefondată.
Va fi menținută soluția din sentință privind respingerea acțiunii față de I, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenții pârâți și împotriva sentinței civile nr.768 din 2.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 2, intimații pârâți DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI I, -, prin reprezentant legal, și PRIMARUL SECTORULUI 2
Modifică în parte sentința civilă recurată, în sensul că:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâții (reprezentant legal, și Primarul Sectorului 2 B, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 septembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Tehnored.
2 ex/30.09.2009
---------------------------------------------------
- Secția a III-a -
Președinte:Fănica PenaJudecători:Fănica Pena, Cristina Nica, Mariana Haralambe
| ← Plasament. Decizia 785/2009. Curtea de Apel Bucuresti | Divort. Decizia 1269/2009. Curtea de Apel Bucuresti → |
|---|
