Plasament. Decizia 1275/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
COMPLET SPECIALIZAT DE FAMILIE ȘI MINORI
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1275
Ședința publică din 15 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Maria Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Daniela Calai
JUDECĂTOR 3: Claudia Rohnean
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții și împotriva sentinței civile nr. 210/3.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T, având ca obiect plasament.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat pentru reclamanta intimată Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T, lipsă pârâții recurenți și.
Din partea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAs -a prezentat procuror.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei după care, s-a audiat minora, în camera de consiliu, declarația sa fiind consemnată separat, atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului, și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, arătând că nu se impune reintegrarea minorei în familia
R E A,
Deliberând asupra recursului civil de față constată:
Prin sentința civilă nr. 2101/3.11.2009 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timiș - Secția Civilă a admis acțiunea reclamantei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T în contradictoriu cu pârâții și, a înlocuit măsura plasamentului în regim de urgență privind pe copilul născut la data de 20.03.1995 în T, jud.T, din părinți și de la Complexul de Servicii Specializate T cu măsura plasamentului minorei la Fundația International-Casa 2 începând cu data pronunțării prezentei hotărâri până la luarea unei alte măsuri de protecție privind copilul.
A delegat exercițiul drepturilor și obligația îndeplinirii obligațiilor părintești cu privire la persoana copilului in favoarea Directorului Fundației International-Casa 2 și privind bunurile copilului in favoarea Președintelui Consiliului Județean
A stabilit domiciliul copilului la Fundația International-Casa 2 pe perioada plasamentului.
A respins cererea de reintegrare în familia
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a avut în vedere faptul că, prin cererea înregistrata sub nr.2891/30/12.05.2009, reclamanta Direcția Generală de Asistenta Sociala si Protecția Copilului Tas olicitat in contradictoriu cu pârâții și, înlocuirea plasamentului în regim de urgență pentru copilul din cadrul Complexului de Servicii Specializate T cu plasamentul la Fundația International-Casa 2; stabilirea domiciliului copilului la Fundația International-Casa 2 pe perioada plasamentului conform art.59, coroborat cu art.64 alin.2 din Legea nr.272/2004 și delegarea exercițiului drepturilor și îndeplinirii obligațiilor părintești cu privire la persoana minorei în favoarea directorului Fundației International-Casa 2 pe perioada plasamentului, conform art.62 din Legea nr.272/2004.
In motivare, reclamanta a învederat instanței ca minora s-a născut la data de 20.03.1995 în T, jud.T, din părinți și.
Față de minoră a fost luată măsura plasamentului în regim de urgență la Complexul de Servicii Specializate T, prin Dispoziția nr.846/08.12.2008 a Directorului General al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului T, iar prin sentința civilă nr.758/PI/19.02.2009 a Tribunalului Timișs -a hotărât menținerea măsurii plasamentului în regim de urgență la Complexul de Servicii Specializate
Această măsură a fost luată deoarece minora se afla in situație de risc datorită abuzului fizic, psihic și posibil abuz sexual la care a fost supusă din partea tatălui.
Conform raportului nr.638/31.03.2009, din punct de vedere psihologic, nu se recomandă întoarcerea fetei în mediul familial ținând cont de stările tensionate ale fetei, labilitatea sa emoțională și antecedentele pe care tatăl său le are (a fost condamnat la pedeapsa privativă de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de viol asupra bunicii materne a fetei).
De asemenea, tot din acest raport reiese că tatăl fetei este agresiv și consumă frecvent băuturi alcoolice.
Reclamanta consideră că este in interesul superior al acesteia să fie înlocuit plasamentul în regim de urgență din cadrul Complexului de Servicii Specializate T cu măsura plasamentului la Fundația International-Casa 2.
În drept au fost invocate dispozițiile art.68 din Legea 272/2004.
Pârâta prin interogatoriul luat în cauză a solicitat instanței reintegrarea copilului in familia
În dosar s-au formulat probe cu acte și s-au adminiostrat probe testimoniale fiind audiați martorii și (declarațiile acestora fiind consemnate in scris și atașate in file separate la dosar) din analiza cărora instanța reține următoarele:
Minora s-a născut la data de 20.03.1995 în T, jud.T, din părinți și.
Prin Dispoziția nr.846/08.12.2008 a Directorului General al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția copilului T s- stabilit plasamentul in regim de urgență față de copilul la Complexul de Servicii Specializate T, iar prin sentința civilă nr.758/PI/19.02.2009 a Tribunalului Timișs -a hotărât menținerea plasamentului in regim de urgență la Complexul de Servicii Specializate
Prin raportul întocmit cu privire la situația copilului de către reprezentanții reclamantei și depus la dosar rezultă că în perioada integrării minorei în serviciul de urgență, aceasta a parcurs mai multe etape de adaptare la mediul instituțional, trecând de la stări conflictuale si agresivitate marcante la stări emoționale puternice si control al furiei.
S-a reținut că minora prezintă o anxietate generalizată și insecuritate afectivă pregnantă.
Majoritatea întâlnirilor dintre părinți și minora (mai ales când era prezent tatăl, pârâtul ), se finalizau cu conflicte și agresivitate verbală.
Concluziile raportului psiho-social privind pe minora întocmit de către reclamantă nu recomandă întoarcerea minorei in mediul familial, ținând cont de stările tensionate ale fetei, labilitatea sa emoțională și antecedentele pe care tatăl le are (acuzat și închis pentru viol).
În cadrul familiei există situații conflictuale si comportamente agresive care ar putea-o destabiliza și mai tare pe minoră.
Minora a apreciat reclamanta că necesită integrarea intr-un mediu stabil, valorizant, non-agresiv, cu personal specializat in cazuri de abuz (casă de tip familial specific).
Minora audiată fiind in Camera de Consiliu a declarat că a ajuns in Centrul de minori datorită violenței existente in familie, iar in prezent își dorește să se întoarcă in familie la părinții săi, întrucât nu se mai simte pusă in pericol de către tatăl său.
Instanța, a dispus efectuarea in cauză a unei anchete sociale de către Primăria comunei, locul de domiciliu al pârâților și și a administrat în cauză probe testimoniale cu martorii și.
Din conținutul anchetei sociale efectuate în cauză de către Primăria comunei la domiciliul pârâților și, rezultă că familia oferă condiții minimale de întreținere, creștere și educare a minorilor.
Martorii audiați în cauză și au arătat că minora a fost un copil răsfățat si mai dificil decât ceilalți frați ai săi plecând de acasă ca urmare a faptului că s-a raliat in concubinaj cu un băiat.
Martorii au declarat că pârâții ar putea să o îngrijească pe minoră, iar martora a declarat că nu a vizitat niciodată casa și, chiar i-a întrebat pe parați de ce au propus-o ca martor, întrucât nu cunoaște aspecte legate de situația minorei.
Din ansamblul probator administrat in cauză, respectiv probele cu înscrisuri constând in raportul psiho-social privind-o pe minora întocmit de către reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială si Protecția Copilului T, ancheta socială efectuată la domiciliul pârâților de către Primăria comunei, precum și probele testimoniale administrate in cauză rezultă că minora se află in situația prev.de art.56 lit.c din Legea nr.272/2004, iar măsura de protecție solicitată in privința sa de către reclamantă apare ca fiind justificată, pârâții neprezentând garanții morale privind creșterea și îngrijirea corespunzătoare a minorei.
Instanța nu va ține cont de opinia minorei exprimată în Camera de Consiliu în ceea ce privește reintegrarea sa în familie, raportat la faptul că din conținutul probelor administrate in cauză rezultă că in ciuda poziției sale procesuale aceasta are o stare conflictuală la fiecare întâlnire cu părinții și pe cale de consecință nu corespunde interesului superior al minorei reintegrarea sa in familia
Nici declarațiile martorilor audiați în cauză nu au format convingerea instanței că este în interesul superior al minorei să fie reintegrată în familia ă, atât timp cât aceștia au avut o poziție mai mult formală, una din martore, arătând că nu a vizitat casa pârâților și nu cunoaște date despre această familie.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal părinții firești ai minorei, pârâții și.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9. pr. civ. iar în fapt pe aceea că soluția de respingere a solicitării lor de reintegrare a minorei în familie, este netemeinică și nelegală câtă vreme s-a dovedit că în familie îi sunt asigurate toate condițiile materiale și morale pentru o bună creștere și educare, că părinții se ocupă corespunzător și de ceilalți copii minori pe care-i au, că minora și-a exprimat dorința de a reveni în familie și că numai în familie poate beneficia de tratamentul medical necesar afecțiunii (gastrită) de care suferă.
S-a menționat de asemenea că recurenții își vizitează săptămânal fetița la sediul instituției de ocrotire, ocazie cu care îi aduc alimentele necesare, precum și îmbrăcămintea curată de schimb.
S-au depus ca înscrisuri noi în recurs adeverințele de venituri ale pârâților, precum și o adeverință care atestă faptul că aceștia se preocupă de pregătirea școlară a copiilor aflați în grija lor.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, potrivit art. 304 ind. 1. pr. civ. sub toate temeiurile de nulitate și pe baza tuturor probelor de la dosar, se constată că recursul declarat în cauză este nefondat.
Contrar a ceea ce susțin pârâții, tribunalul a făcut o corectă interpretare și aplicare a legii la cauza dedusă judecății.
Rezultă astfel din considerentele hotărârii că, nu faptul că pârâții nu ar avea condiții optime pentru îngrijirea minorei, că nu ar vizita-o la instituția de ocrotire sau că nu s-ar dovedi că ar fi buni părinți față de ceilalți copii minori aflați în grija lor, au determinat respingerea solicitării lor de reintegrare în familie a fetiței, ci protejarea interesului ei superior din acest moment.
Indiferent de faptul că minora își dorește să revină în familie (lucru pe care l-a declarat în fața ambelor instanțe), ceea ce primează este siguranța sa fizică și emoțională și evitarea proximității unui mediu - deși familial și familiar - riscant în acest moment pentru formarea corectă a personalității sale.
Această concluzie este determinată de faptul că - deși că în prezent ar mai constitui un pericol pentru ea - minora a fost subiectul abuzurilor fizice și sexuale repetate exercitate de tatăl său (ultima oară în 2008, când a și fugit de acasă) ceea ce, chiar și în absența până la această dată a unei condamnări penale pentru respectivul comportament, constituie un pericol real și serios pentru integritatea ei fizică și psihică.
Efectul traumatizant al comportamentului tatălui asupra fetiței se resimte și în prezent, așa cum rezultă și din Raportul întocmit la data de 2.04.2009 de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului T - Complexul de Servicii Specializate T (5-9 dosar fond), care constată că la acea dată, minora încă manifestă tulburări emoționale reactive.
Fiind și la o vârstă la care nu se poate apăra singură împotriva oricăror presiuni și influențe, fragilitatea sa fizică și emoțională, precum și prezența în continuare a tatălui în familie, ar fi și de natură să destructureze puțina încredere în sine pe care au încercat să i-o insufle serviciile de asistență socială sub protecția cărora s-a aflat.
Pentru toate aceste considerente, constatând că prin soluția pronunțată, tribunalul a făcut o corectă interpretare și aplicare a legii la cauza dedusă judecății, dând valoare interesului superior al minorei la acest moment, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții și împotriva sentinței civile nr. 210/3.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș - Secția Civilă.
Luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâții și împotriva sentinței civile nr. 210/3.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș - Secția Civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 15 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /16.12.2009
Tehnored. 2 ex./12.01.2010
Prima instanță:
Președinte:Maria LăpădatJudecători:Maria Lăpădat, Daniela Calai, Claudia Rohnean
| ← Plasament. Decizia 68/2009. Curtea de Apel Tg Mures | Stabilire program vizitare minor. Decizia 1430/2009. Curtea de... → |
|---|
