Plasament. Decizia 1337/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1337
Ședința publică de la 12 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paula Păun
JUDECĂTOR 2: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 3: Paraschiva Belulescu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea recursului declarat de intimații, împotriva sentinței civile nr. 233 din 04 august 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu petenta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D și intimații, având ca obiect plasament ÎNCETARE.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții intimați, și consilier juridic, reprezentând intimata petentă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D, lipsind intimații și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurenții intimați și, pe rând având cuvântul, au solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, arătând că minorul s-a aflat în grija lor, a bunicilor și așa doresc să fie și în continuare.
Consilier juridic, pentru intimata petentă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D, a arătat că în temeiul Legii nr. 272/2004 interesul minorului este de a fi crescut de către părinții naturalei, respectiv, în această situație, de tată. A solicitat respingerea recursului.
Reprezentantul Ministerului Publica considerat că, dată fiind vârsta minorului, precum și faptul că acesta și-a exprimat dorința de a sta cu tatăl său, se impune respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față.
1. Prin sentința civilă nr. 233/4 august 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de petenta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului D, cu sediul în C,-, județul D, în contradictoriu cu intimații, domiciliat în comuna, nr. 581, județul D, domiciliat în comuna, nr. 581, județul D, domiciliată în comuna, nr. 581, județul D și, domiciliată în comuna Noi,-, județul
A dispus încetarea plasamentului copilului A, născut la data de 20.12.2000, CNP -, fiul lui și de la bunicii paterni și și reintegrarea copilului în familia tatălui,.
A admis acțiunea formulată de petenta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului D, cu sediul în C,-, județul D, în contradictoriu cu intimații, domiciliat în comuna, nr. 581, județul D, domiciliat în comuna, nr. 581, județul D, domiciliată în comuna, nr. 581, județul D și, domiciliată în comuna Noi,-, județul
A dispus încetarea plasamentului copilului A, născut la data de 20.12.2000, CNP -, de la bunicii paterni și și reintegrarea copilului în familia tatălui,.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a avut în vedere că petenta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a solicitat să se dispună ncetarea plasamentului copilului A, născut la data de 20.12.2000, fiul lui i de la bunicii paterni și și reintegrarea în familia tatălui.
etenta a arătat că minorul A provine dintr-o relație legal constituită, dar destrămată prin divorțul părinților. Copilul a fost crescut de bunicii paterni de la vârsta de 4 luni, când mama acestuia a părăsit domiciliul conjugal și nu s-a mai interesat de copil, iar din anul 2008 se află în plasament la bunicii paterni.
Tatăl copilului lucrează cu contract de muncă în Germania, iar la începutul anului 2009 venit în țară și a luat legătura cu reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului în vederea efectuării demersurilor pentru reintegrarea fiului în familia sa.
Potrivit adeverinței școlare nr.437/2009 copilul este elev la școala având rezultate satisfăcătoare la învățătură. De asemenea acesta nu se află în evidența medicului de familie cu nici o boală.
Tatăl copilului este căsătorit cu și au împreună 2 copii. Copilul A nu a mai menținut legătura cu mama.
Tatăl copilului a solicitat reintegrarea în familia sa și a declarat în scris că dispune de toate condițiile materiale și morale pentru a se ocupa de creșterea și îngrijirea fiului său.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Lg. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
În dovedirea acțiunii au fost depuse în copie următoarele acte: raport de evaluare nr. 8086/2009, cerere de reintegrare - fișa de consiliere, plan individualizat de protecție - minuta întâlnirii, sentința civilă nr. 50/2008, certificat de naștere.
Tribunalul a mai reținut că minorul A provine dintr-o relație legal constituită, dar destrămată prin divorțul părinților. Copilul a fost crescut de bunicii paterni de la vârsta de 4 luni. Mama minorului a părăsit domiciliul conjugal și nu s-a mai interesat de copil, iar din anul 2008 acesta se află în plasament la bunicii paterni.
Instanța a apreciat că, interesul superior al copilului este încetarea măsurii plasamentului acesteia de la bunicii paterni și reintegrarea în familia tatălui, în vederea creșterii minorului într-un mediu familial, alături de părinte.
2. Împotriva acestei hotărâri judecătorești au declarat recurs în termen și motivat, intimații și.
Criticile sunt în esență următoarele: în mod greșit a dispus instanța încetarea măsurii de plasament, întrucât este în interesul minorului să rămână la bunici, față de care manifestă o deosebită afecțiune, în condițiile în care copilul nu este interesat de tatăl său. Mai arată că părinții nu s-au ocupat de creșterea și educarea minorului și nu au contribuit moral și material la îngrijirea și dezvoltarea acestuia. Susțin că tatăl intenționează să-l ia pe copil în Germania, fapt ce îl va influența negativ prin schimbarea mediului familial prielnic cu care s-a obișnuit. Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond, respingerea acțiunii.
Recursul nu este motivat în drept, dar dezvoltarea motivelor face posibilă încadrarea acestora în cazul de recurs de modificare, prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, vizând greșita aplicare a legii de către prima instanță.
Recursul de față este nefondat și se va respinge ca atare, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Intr-adevar, orice copil lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor sau care nu poate fi lasat in grija acestora, beneficiaza potrivit art. 39 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, de protectie alternativa: tutela, masura de protectie speciala, adoptie.
In speta, fata de minor, s-a luat masura de protectie speciala a amplasamentului in familia extinsa, respectiv la bunicii paterni, retinandu-se ca aceasta este temporar lipsita de ocrotirea parinteasca.
Parintii nu au fost decazuti din exercitiul drepturilor parintesti si nici nu este cunoscut ca tatalui, cel care solicita incetarea masurii de plasament si reintegrarea minorului in familia sa, i s-ar fi aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti.
Dar, masurile de protectie speciale nu sunt definitive, ci temporare, respectiv plasamentul - art. 58 din legea 272/2004, acesta fiind monitorizat si imprejurarile ce au justificat masura sunt verificate trimestrial și in cazul de fata, planul individualizat de protectie nr. 19478/29.05.2009, intocmit in cauza potrivit art. 53 si urm. din acelasi act normativ, a avut ca obiectiv general asigurarea unui climat familial adecvat dezvoltării copilului și ca finalitate reintegrarea minorului in familie.
Astfel, potrivit art. 68 din lege, în cazul în care împrejurările care au stat la baza măsurii s-au modificat, DGASPC - în urma verificărilor trimestriale, sesizează de îndată Comisia, respectiv instanța - după caz, în vederea modificării sau încetării măsurii, după caz.
Potrivit disp. art. 2 alin. 3 si 4 din acelasi act normativ, principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti. Persoanele prevazute la alin. 3 sunt obligate sa implice familia in toate deciziile, actiunile si masurile privitoare la copil si sa sprijine ingrijirea, cresterea si formarea, dezvoltarea si educarea acestuia in cadrul familiei.
De asemenea, copiii au dreptul la realizarea si exercitarea deplina a drepturilor lor potrivit art. 6 alin. 1 din lege, iar interpretarea fiecarei norme juridice referitoare la drepturile copilului se realizeaza in corelatie cu ansamblul reglementarilor din aceasta materie, in conformitate cu disp. art. 6 lit. l din acelasi act normativ.
In aceeasi ordine de idei, potrivit disp. art. 6 lit. c, d si h - respectarea si garantarea drepturilor copilului se realizeaza conform si urmatoarelor principii: responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti; primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea drepturilor copilului; ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate.
Or, copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii si nu poate fi separat de acestia sau de unul dintre ei, impotriva vointei acestora, cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului, potrivit art. 30 si 33 din lege. De asemenea, copilul are dreptul de a fi informat si de a fi ascultat in orice demers care il priveste, potrivit art. 24 din acelasi act normativ.
In speta, copilul a fost informat asupra situației ivite, fiind audiat în prezența psihologului si isi doreste sa locuiasca cu tatal sau, arătând în același timp faptul că se înțelege foarte bine cu familia de plasament, respectiv cu bunicii paterni, de care se simte atașat. Dar, simpla reticență acestora, cata vreme nu exista niciun element pentru a concluziona ca exista o situatie de risc ce ar putea justifica separarea in continuare a minorului de tatal sau, in sensul existentei potentiale a unui comportament abuziv din partea tatalui si/sau soției, a violentei in familie - nu poate sa conducă la nașterea unor motive temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului sunt primejduite in familie sau ca dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului nu se va realiza in conditii corespunzatoare.
Prin urmare, in mod corect prima instanta a concluzionat pe baza probatoriului administrat, concludent si suficient, ca in prezent minorul nu se mai incadreaza in categoria copiilor ce beneficiaza de masuri speciale de protectie, nemaifiind lipsit de ocrotirea parinteasca, putand fi lasata in grija tatalui sau. Atitudinea mamei, sau dezinteresul manifestat de aceasta, în perioada în care copilul a fost crescut și îngrijit de bunicii paterni, nu este cazul a fi analizată în cauza de față, de vreme ce nu mama este cea care solicită reintegrarea. În aceeași ordine de idei, din actele și lucrările dosarului, nu poate fi reținută ca fiind reală susținerea recurenților privitoare la dezinteresul tatălui față de copil, dimpotriva, în Raportul de reevaluare trimestrială a situației copilului în context socio-familial, întocmit de DGASPC la cap. III, se menționează că minorul nu menține legături cu mama sa, dar că ține legătura telefonică cu tatăl său și că se întâlnește cu acesta de ccâte ori vine în țară.
Prin incetarea masurii de plasament, minorul nu va mai avea domiciliul la persoanele care l-au avut in ingrijire potrivt art. 59 din lege, respectiv la bunici, ci domiciliul sau se stabileste potrivit dreptului comun, aceasta urmand sa locuiasca in mod firesc la parintele care a solicitat reintegrarea, intrucat parintii sunt separati.
In masura in care acest parinte care are dreptul la ocrotirea vietii sale de familie, acela de a circula si dreptul de a munci chiar si in alta tara, fie ea si Germania, tara membra UE - exista suficiente garantii legale interne si comunitare, pentru ca drepturile minorului ca si al altor copii ce nu au fost niciodata in evidenta statului ca fiind lipsiti de ocrotirea parinteasca, sa nu faca obiectul unor incalcari, abuzuri sau restrangeri nejustificate a drepturilor, in asa fel incat interesul lor superior sa fie respectat.
In orice caz, varsta minorului - 9 ani, permite o adaptare rapida a acesteia la un nou mod de viata, chiar si in ipoteza in care in familie si in conditii legale privind deplasarea in strainatate, se va lua decizia ca minorul sa plece din tara impreuna cu tatal sau.
In concluzie, imprejurarea ca in primii ani de viata acest parinte s-a separat voluntar de copilul sau, ori ca traieste sau ar putea trai in alta tara, impreuna cu soția sa și cei doi copii din noua căsătorie - nu reprezinta in sine un argument suficient pentru a nu dispune reintegrarea copilului in familia tatalui, in lipsa altor elemente puternice si convingatoare, de natura sa demonstreze existenta unui pericol real pentru cresterea, dezvoltarea si educarea minorei.
In orice caz, Curtea reaminteste cu aceasta ocazie, tatalui care a solicitat incetarea masurii de plasament, pentru a acorda atentia cuvenita deciziilor pe care le va lua in viitor in privinta minorului, ca principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile si obligatiile ce revin parintilor copilului, potrivit art. 2 alin. 2 din legea 272/2004, astfel ca acesta are si obligatia sa permita copilului sa-si cunoasca rudele, sa aiba legaturi personale cu ceilalti membri ai familiei, inclusiv cu bunicii paterni, dar si cu alte persoane fata de care a dezvoltat relatii de atasament.
Pentru toate aceste motive, nefiind incident cazul de recurs de modificare prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă si nesubzistand niciun motiv de ordine publica in sensul disp. art. 306 alin. 2 Cod procedura civila ce poate fi invocat si din oficiu si pus in dezbaterea partilor, in baza art. 312 alin. 1 teza II cod procedura civila, se va respinge recursul de fata ca nefondat, fiind mentinuta sentinta atacata ca legala si temeinica.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de intimații, împotriva sentinței civile nr. 233 din 04 august 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu petenta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D și intimații,.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
2 ex/07.12.09
Tehnored.
Jud. fond.
Președinte:Paula PăunJudecători:Paula Păun, Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu
| ← Supraveghere specializată. Decizia 1233/2009. Curtea de Apel... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
