Plasament. Decizia 1707/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVIL, DE MUNC ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVIL NR. 1707/R/2009 | |
Ședința public 3 iulie 2009 | |
Instanța constituit din: | |
PREȘEDINTE: Tania Antoaneta Nistor | --- - |
JUDECTORI: | - - -- - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare, recursul declarat de pârâtul, împotriva sentinței civile nr. 263 din 28 aprilie 2009, pronunțat de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanta DIRECȚIA GENERAL DE ASISTENȚ SOCIAL ȘI PROTECȚIA COPILULUI C, pe pârâții CENTRUL JUDEȚEAN DE INTERVENȚIE PENTRU COPILUL C-N, CASA DE TIP FAMILIAL "" - H, autoritatea tutelar PRIMRIA COMUNEI și PARCHETUL DE PE LÂNG CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect plasament.
La apelul nominal, la prima strigare a cauzei se prezint reprezentantul reclamantei-intimate Direcția General de Asistenț Social și Protecția Copilului C, consilier juridic -, prâtul-recurent însoțit de mandatar, reprezentanta pârâtului-intimat Centrul Județean de Intervenție pentru Copiul C, referent de specialitate, reprezentanta pârâtei-intimate Casa de Tip Familia "" H, coordonator, lips fiind restul prților.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
Recursul este scutit de la plata texelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a fcut referatul cauzei, dup care se constat c la data de 1 iulie 2009, reclamanta-intimat Direcția General de Asistenț Social și Protecția Copilului Cad epus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare, prin care solicit respingerea recursului ca nefondat.
La termenul de azi reprezentantul reclamantei-intimate Direcția General de Asistenț Social și Protecția Copilului și reprezentantele pârâților-intimatți Centrul Județean de Instervenție pentru Copilul și Casa de Tip Familial "" - H depun la dosar delegațiile de reprezentare.
Se comunic un exemplar din întâmpinare pârâtului-recurent și se las cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea acestuia s lectureze întâmpinarea, dar și pentru a da posibilitatea reprezentantului Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Clujs se prezinte la instanț.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se prezint reprezentantul reclamantei-intimate Direcția General de Asistenț Social și Protecția Copilului C, consilier juridic -, pârâtul-recurent însoțit de mandatar, reprezentanta pârâtului-intimat Centrul Județean de Intervenție pentru Copiul C, referent de specialitate, reprezentanta pârâtei-intimate Casa de Tip Familia "" H, coordonator, și reprezentantul Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Cluj, procuror, lips fiind reprezentantul autoritții tutelare Primria Comunei Mguri.
Se comunic un exemplar din întâmpinare reprezentantului Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Cluj.
La întrebarea instanței, pârâtul-recurent arat c a solicitat ca programul de vizit s aib loc duminica deoarece în timpul sptmânii lucreaz.
Reprezentanta pârâtei Casa de Tip Familial "" - H învedereaz instanței faptul c pârâtul-recurent a venit în vizit la minori în fiecare zi de, deși programul este stabilit o dat la dou sptmâni în ziua de, cât și în fiecare zi de duminic, precum și în alte zile, în afara celor stabilite de instanța de fond. De asemenea aduce la cunoștința instanței faptul c programul de vizit a fost stabilit într-o zi de întrucât atunci are program la centru și d-na psiholog care trebuie s supravegheze aceste vizite.
La întrebarea instanței reprezentantul reclamantei-intimate Direcția General de Asistenț Social și Protecția Copilului C arat c psihologul și personalul de specialite nu are program de lucru sâmbta și duminica, acesta fiind motivul pentru care s-a solicitat ca vizita s aib loc într-o zi lucrtoare.
La întrebarea instanței, mandatarul pârâtului-recurent arat c nu are studii juridice. Faț de aceast situație Curtea învedereaz mandatarului pârâtului-recurent c poate pune concluzii în fața instanței doar dac are studii juridice.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declar închis faza probatorie și acord cuvântul asupra recursului.
Pârâtul-recurent susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicit admiterea acestuia, modificarea programului de vizit în sensul stabilirii zilei de duminic ca zi de vizit și înlturarea prevederilor prin care este obligat la consiliere psihologic întrucât nu este legal, iar el personal nu are nevoie de consiliere. Solicit de asemenea reintegrarea copiilor în familie, respectiv încredințarea acestora spre creștere și educare în favoarea sa.
Reprezenantul reclamantei-intimate susține întâmpinarea depus la dosar, solicit respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii ca teminic și legal a sentinței recurate.
Reprezentantele pârâților-intimați Centrul Județean de Intervenție pentru Copilul și Casa de Tip Familial - H achieseaz poziției procesuale exprimate de reprezentantul reclamantei-intimate Direcția General de Asistenț Social și Protecția Copilului
Reprezentantul Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Cluj pune concluzii în sensul respingerii recursului ca nefondat cu consecința menținerii sentinței atacate ca fiind legal și temeinic.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civil nr. 263 din 28 aprilie 2009, pronunțat de Tribunalul Cluj în dosarul nr- fost admis acțiunea civil precizat și modificat formulat de petenta Direcția General de Asistenț Social și Protecția Copilului C, Centrul Județean de Intervenție pentru Copilul C-N, Casa de tip Familial H, Primria comunei Mguri și în consecinț:
A fost stabilit programul de vizitare a minorilor, și - de ctre tatl în sptmâna a doua și a patra din lun în zilele de între orele 16-19.
A fost obligat intimatul s participe la ședințe de consiliere psihologic în cadrul Centrului Județean de Intervenție pentru Copilul sau la Cabinet Psihologic Autorizat, cu depunerea dovezii de participare la Centrul Județean de Intervenție a Copilului.
Pentru a pronunța aceast sentinț, tribunalul a reținut urmtoarele:
Prin Ordonanța președințial nr.195/CC/2008 s-a luat msura plasamentului în regim de urgenț pentru cei 8 copii. Minorii au fost plasați la Casa de tip familial din H, msura fiind una de surprindere a tatlui și a copiilor și a fost pus în executare cu ajutorul executorului judectoresc.
Dup plasarea copiilor, tat îi vizita pe copii oricând, fr s respecte orele indicate de personalul centrului. Atitudinea tatlui era agresiv faț de personal și aceasta influențat comportamentul copiilor care nu au mai respectat nicio autoritate de la centru sau de la școal. Tatl a fost deczut din drepturile printești datorit atitudinii sale și modului care influențat comportamentul minorilor și i s-a cerut s participe la un program de consiliere psihologic, dar a refuzat constant acest lucru. Datorit impactului pe care vizitele tatlui le-au avut asupra minorilor, s- solicitat programul de vizitare o dat la dou sptmâni, în zilele de pentru a participa și psihologul, îns tatl nu fost de acord inițial cu aceasta, dar ulterior a acceptat. Consilierea psihologic a fost refuzat categoric, tatl susținând c aceast obligație va fi acceptat numai dup ce va fi stabilit legal, îns solicitat ca, consilierea s fie fcut de un alt psiholog decât C desemnat pentru copii. Tat continuat s influențeze copiii telefonic, când le- interzis s mearg în excursie la C și acesta dezaprob vizitele mamei și a rudelor materne.
Tribunalul reținut din rapoartele de monitorizare și din discuțiile cu copiii, c aceștia se bucur de vizitele tatlui, îns în aceeași msur se bucur și de vizitele mamei și își doresc ca ambii prinți s le fie alturi, îns aceast dorinț le este înfrânat de tat. Se mai reține faptul c tat încearc s le inoculeze copiilor ideea c nu sunt persoane bune și singura persoan care trebuie acceptat și care le face bine este tatl și familia acestuia.
S-a reținut c situația copiilor de la momentul aplicrii msuri de plasament s- schimbat, aceștia au început s relaționeze cu alți copii sau alte persoane, îns un program de vizitare, prea frecvent, ar duce la anularea sau reducerea eforturilor fcute de angajații instituțiilor implicate.
Tribunalul reținut necesitatea ca tatl s fie consiliat psihologic pentru a-și diminua comportamentul agresiv și pentru a fi ajutat s își schimbe mentalitatea cu privire la creșterea și educarea copiilor, pentru înțelege c și aceștia au drepturi nu numai prinții, și copiii trebuie s fie lsați s gândeasc și s simt liberi, fr ingerințe din partea acestuia.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs în termen legal pârâtul, prin mandatar solicitând modificarea sentinței pronunțate ca fiind dat fr temei legal și cu înclcarea și aplicarea greșit a legii.
Sintetizând motivele de recurs, curtea reține c recurentul apreciaz c legturile copiilor cu acesta au fost obstrucționate și ilegal de ctre reprezentanții Direcția General de Asistenț și Protecția Copilului C cu sprijin din partea tribunalului și a lucrtorilor din cadrul Poliției H, formulându-se plângeri penale împotriva persoanelor care au provocat suferințe nejustificate copiilor.
Recurentul apreciaz c de lipsa de îngrijire și igien, relele tratamente și de abuzurile sexuale este responsabil mama și în mod eronat de aceste abuzuri fost acuzat tatl, care era singurul protector al copiiilor.
Tatl a artat c nu izolat copiii de lumea exterioar, iar prin îndeprtarea soției din preajma acestora a pus capt abuzurilor suferite din partea mamei. Pârâtul artat c nu exist un refuz de înscriere a copiilor la medicul de familie, iar msura plasamentului nu a avut la baz circumstanțe reale care s o justifice și contravine interesului superior al copiilor atâta timp cât condițiile din familie sunt net superioare.
S-a mai aratat c reprezentanții Direcției Generale de Asistenț și Protecția Copilului și Tribunalul Cluj au ignorat prevederile legale referitoare la prevenirea separrii copiilor de familie.
Recurentul considerat c solicitarea direcției de a fi contactat de ctre tat pentru stabilirea unui program de vizitare, nu urmrea stabilirea unui program, ci împiedicarea aflrii adevrului și favorizarea infractorului care se afl în persoana mamei.
În ceea ce privește susținerea tribunalului potrivit creia "copiii nu au mai respectat nicio autoritate de la centru sau la școal", recurentul a artat c, copiii nu rspund în fața legii pân la majorat, iar rspunztori pentru faptele copiilor sunt persoanele care-i au în îngrijire, considerând c respectul cultivat este sntos, iar C impus genereaz traume.
În ceea ce privește programul de consiliere, recurentul a aratat c participarea la aceste ședințe vizeaz metoda comunist de splare a creierilor copiilor și a tatlui. S-a apreciat c psihologul nu acționeaz în interesul copiilor, aceasta încearcând s-i determine pe copii s-și schimbe atitudinea faț de mam, care are la activ câteva infracțiuni a cror victime sunt copiii.
Recurentul a apreciat c acțiunile autoritților asupra copiilor pentru ca aceștia s-și schimbe atitudinea faț de mam și familia acesteia sunt în flagrant opoziție cu interesul superior al copiilor. Este firesc ca un copil s-și doreasc s fie alturi de mam și tat, îns mama este considerat a fi o mam denaturat.
Recurentul a considerat c este în interesul copiilor s fie alturi de tatl lor, iar ruptura impus pentru socializarea copiilor este în contradicție flagrant cu legea, deoarece de socializare au nevoie infractorii care sunt un pericol public și nu copiii. Prin msurile adoptate, traumele copiilor nu sunt îndeprtate, ci le sunt administrate anestezii momentane pentru a li se imputa prți din propria ființ.
Se apreciaz de ctre recurent c nu a avut un comportament agresiv în relațiile cu copiii, iar comportamentul agresiv este imputat angajaților instituțiilor publice care vor plti pentru nedreptțile fcute. Se arat c, la consiliere psihologic trebuie s fie obligați angajații instituției care nu înțeleg suferința copiilor și o agraveaz. Apoi se arat c angajații instituțiilor implicate trebuie s fie ajutați s conștientizeze c ei încalc drepturile copiilor și exploateaz instabilitatea emoțional a acestora,iar prin așa-zisele acțiuni de socializare și consiliere la care sunt expuși copiii, angajații instituțiilor se fac vinovați de ingerințe în problemele familiei și îngrdesc libertatea de conștiinț și religie.
În consecinț, s-a solicitat program de vizitare în zilele de duminic și respingerea cererii de obligare a tatlui la consiliere psihologic, deoarece nu este legal.
Prin întâmpinare, Direcția General de Asistenț și Protecția Copilului C solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând decizia pronunțat prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea constat c recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru urmtoarele considerente:
Solicitrile pârâtului vizeaz în primul rând schimbarea zilei în care se va desfșura programul de vizitare în sensul c vizitele s se desfșoare duminica și nu cum a stabilit prima instanț; în al doilea rând se solicit ca s nu fie obligat pârâtul la consiliere psihologic, apreciindu-se caracterul nelegal al acesteia.
Din starea de fapt prezentat pe larg de prima instanț rezult c cei opt copii ai familiei nu au fost înscriși la medicul de familie, mama a fost alungat și acuzat de pârât c și-a abuzat fizic și sexual copiii și în aceste circumstanțe faț de copii s-a luat msura plasamentului la Casa de tip familial din Deși copiii au fost instituționalizați tatl îi vizita când vroia, deranjând programul centrului respectiv în care mai existau și alți copii. Atitudinea tatlui dup ce a fost deczut din drepturile printești a fost una agresiv faț de angajații Direcției Generale de Asistenț Social și Protecția Copilului și de incitare a copiilor de a nu avea încredere în nici o persoan în afara tatlui lor.
Deși s-au fcut demersuri pentru consilierea psihologic pârâtului, dup luarea msurii plasamentului acesta a refuzat constant s se prezinte la consiliere. Inițial reclamanta a solicitat interzicerea menținerii legturii cu copiii, dar în instanț pârâtul a devenit mai cooperant și s-a solicitat stabilirea unui program de vizitare de dou ori pe lun, în prima etap. Datorit atitudinii tatlui care a continuat s incite copiii împotriva mamei și a personalului s-a decis ca programul de vizitare s se fac în prezența unui psiholog.
Potrivit art. 2.272/2004 în demersurile sau deciziile care privesc copiii trebuie s prevaleze interesul superior al acestora. În aprecierea interesului superior al copilului specialiștii apeleaz frecvent la analize sociologice sau psihologice deoarece o msur luat faț de un copil nu este întotdeauna bun și pentru altul. Analiza psihologic ajut specialiștii s cunoasc personalitatea membrilor familiei și raportat la aceasta s stabileasc cele mai eficiente metode de a reintegra copiii în familie.
Este firesc ca copiii s fie crescuți de prinții lor, acestora revenindu-le în principal obligația și responsabilitatea pentru creșterea copiilor, dup cum rezult din art. 30 și 31.272/2004. Îns, aceast responsabilitate presupune obligația prinților de a-și sprijinii copiii în exercitarea de ctre aceștia a drepturilor la sntate, educație, accesul la informație și cultur, dreptul de a beneficia de un nivel de trai care s permit dezvoltarea sa fizic, mental,spiritual, moral și social a acestora.
Cu titlu de excepție dac exist motive temeinice c viața și securitatea copilului sunt primejduite în familie, se poate lua o msur de protecție special, temporara și supus revizuirii de ctre instanț.
Dup cum a rezultat din starea de fapt reținut în familia uai ntervenit o situație de criz care nu a putut fi depșit și a fost nevoie de stabilirea unor msuri de protecție pentru copii care nu erau nici mcar înscriși la medicul de familie, li se aplicau corecții fizice de ambii prinți, deșii în memoriu de recurs pârâtul deplaseaz toate carențele educaționale și abuzurile doar în sarcina mamei. Dac dezvoltarea fizic psihologic sau intelectual a copiilor este prejudiciat de acțiunile sau inacțiunile prinților rezult c aceștia nu-și îndeplinesc obligațiile și este necesar intervenția specialiștilor din domeniu, respectiv angajații reclamantei.
Rolul specialiștilor este s acorde consultanț de specialitate, consiliere psihologic pentru ca întreaga familie s depșeasc perioada de criz instalat. Rolul comunitții și al statului nu este s înlocuiasc familia copilului și msura plasamentului este doar o msur temporar, luat cu scopul de a proteja copiii, pân se rezolv problema care a determinat luarea msurii de protecție spacial. Prinții de asemenea trebuie s conștientizeze dimensiunile responsabilitții de a crește și educa copii și acesta este scopul consilierii psihologice. Prinții beneficiaz de ajutorul comunitții și a specialiștilor dar cu condiția ca aceștia s accepte acest ajutor.
Prin luarea msurii plasamentului copiilor nu s-a urmrit scoaterea lor din familie, cum susține recurentul ci s-a avut în vedere ocrotirea acestora. În perioada în care prinții și copii sunt separați, prin consiliere de specialitate sunt pregtiți copiii s revin în familie. Acesta este sensul consilierii psihologice pe care pârâtul nu l-a înțeles și-l critic în motivele de recurs. Din momentul instituționalizrii, atitudinea copiilor, care inițial refuzau s relaționeze s-a schimbat și au început s relaționeze cu alți copii sau rude. Deoarece echilibrul emoțional al copiilor, înc este fragil, este firesc, ca vizitele tatlui s fie fcute în prezența unui psiholog. Deoarece specialistul poate fi prezent numai în zilele lucrtoare,acesta este motivul pentru care nu poate fi stabilit programul de vizitare, în aceast etap, duminica.
Pentru considerentele mai sus expuse nu pot fi primite criticile recurentului c prin consilierea psihologic se încalc drepturile copiilor sau ale sale. Susținerea c prin consiliere psihologic se "spal creierul" este lipsit de fundament real și denot lipsa de informații în acest domeniu. Se apeleaz la consiliere psihologic tocmai pentru a cunoaște personalitatea membrilor familiei și în funcție de aceasta pentru a aplica cele mai potrivite metode, în scopul reunirii familiei. De altfel în art. 34.272/2004 legiuitorul a prevzut expres c specialiștii trebuie s consilieze prinții, s-i informeze corespunztor cu privire la drepturile copiilor, s le acorde servicii de terapie sau mediere. Prin urmare nu poate fi reținut critica recurentului c, consilierea psihologic nu este legal.
specialiștilor la consiliere nu constituie o ingerinț în viața de familie. Dimpotriv menținerea contactului între copii și printe, în perioada instituirii plasamentului, este un aspect al dreptului acestora de a li se respecta viața de familie așa cum este reglementat de art. 8 din Convenția pentru aprarea Drepturilor Omului și Libertților fundamentale.
Susținerea recurentului potrivit creia de socializare au nevoie numai infractorii, care sunt un pericol public nu poate fi primit. Potrivit art. 23. 272/2004, copilul are dreptul de a primi și difuza informații care vizeaz bunstrea sa social, spiritual și moral. Copilul trebuie crescut cu conștiința respectului faț de valorile umane, identitatea și moștenirea cultural și respectul pentru alte civilizații. Or, aceste valori se dezvolt tocmai prin socializare.
Având în vedere aceste considerente, curtea constat c nici unul din motivele de recurs nu sunt fondate, motiv pentru care în temeiul art. 312.Pr.Civ. raportat la art. 304 pct. 9.Pr.Civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 263 din 28 aprilie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțat în dosar nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 263 din 28 aprilie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțat în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabil.
Dat și pronunțat în ședința public din 3 iulie 2009.
PREȘEDINTE JUDECTORI
- - - - - -- -
GREFIER
TARȚA
Red. dact. GC
2ex/20.07.2009
Jud.prim instanț:
Președinte:Tania Antoaneta NistorJudecători:Tania Antoaneta Nistor, Traian Dârjan Marta
| ← Divort. Decizia 182/2009. Curtea de Apel Cluj | Divort. Decizia 1094/2009. Curtea de Apel Craiova → |
|---|
