Plasament. Decizia 1709/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1709/R/2009
Ședința publică din 6 iulie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop JUDECĂTOR 2: Alina Rodina
JUDECĂTOR 3: Ioan
JUDECĂTOR: -- -
GREFIER:
S-a luat spre examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de către pârâta împotriva sentinței civile nr. 234 din 21 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe intimații DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI C, jr.., având ca obiect plasament.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 3 iulie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, termen la care s-a amânat pronunțarea pentru data de 6 iulie 2009.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 234 din 21 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, s-a respins cererea precizată formulată de petenta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C în contradictoriu cu intimații, în prezent în Penitenciarul Gherla,. și, Primăria municipiului D, parte civilă fiind Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, din însăși acțiunea promovată și din referatul de situație rezultă că părinții și minora au locuit împreună cu bunicii paterni iar mama minorei, în urma unor neînțelegeri a părăsit domiciliul conjugal și chiar pe minoră plecând în Italia.
Din anul 2006, tatăl minorei se află în Penitenciarul Gherla situație în care bunicii paterni au solicitat plasamentul minorei.
Măsura a fost încuviințată prin Sentința civilă nr. 788/2006 a Tribunalului Cluj, hotărâre în care se reține că aproximativ în anul 2002 părinții s-au despărțit, minora fiind lăsată în grija bunicilor paterni iar mama nemaipăstrând legătura cu minora.
maternă nu a solicitat nicicând plasamentul minorei iar din adresa emisă de Asociația de locatari rezultă că în apartamentul bunicii materne locuiesc 9 persoane.
Mama minorei a susținut că a păstrat permanent legătura cu fiica sa, că a trimis frecvent bani și pachete și că, bunicii paterni interzic minorei orice relație cu maternă.
În declarația dată petentei, mama minorei susține că abia în 22.09.2008 a aflat despre plasament iar această susținere contrazice afirmațiile în legătură cu menținerea în permanență a relațiilor cu fiica sa.
În întâmpinarea din prezenta cauză chiar această intimată arată că "recent" s-a interesat telefonic și prin intermediul bunicii materne despre situația școlară a minorei, că bunicii paterni nu permit relația mamă - fiică și că nicicând nu s-a dezinteresat de minoră, sens în care a și expediat bunuri materiale fetiței, bunuri pe care maternă le remite la școală acesteia.
În acțiunea înregistrată în dosar nr- a Judecătoriei D e j, reclamanta mama minorei a solicitat stabilirea domiciliului minorei la domiciliul din D, Al. nr. 15, -. 25 jud. C, adică la domiciliul bunicii materne, invocând condițiile pe care minora le-ar avea la mama și frații reclamantei.
Aceste susțineri legate de interesul permanent al mamei față de minoră sunt contrazise în mare măsură prin probele administrate.
În recursul ce face obiectul dosarului nr- al Tribunalului Cluj, chiar mama minorei arată că a plecat din țară în decembrie 2004, că a expediat diferite sume prin intermediul sau prin intermediul unor persoane interpuse. Mai susține recurenta că în toată perioada în care a fost plecată, mama sa s-a preocupat de minoră în sensul că minora îi făcea dese vizite la sfârșit de săptămână, stătea la maternă care i-a și cumpărat obiecte de îmbrăcăminte și i-a dat mici sume de bani pentru nevoi proprii.
Aceste susțineri sunt în totală contradicție cu susținerile din prezenta cauză, în sensul că bunicii paterni ar interzice relația minorei cu maternă.
În recursul menționat recurenta se referă la stabilirea domiciliului minorei la maternă și nicidecum nu face referire la intenția de a lua pe minoră în Italia.
Nu s-a dovedit prin nici o probă expedierea vreunor sume prin sau prin intermediul altor persoane, după cum nu s-a dovedit vreo contribuție a familiei bunicii materne la creșterea și educarea minorei.
După promovarea prezentei acțiuni, maternă solicită petentei analizarea situației școlare a minorei susținând că zilnic se deplasează la școala unde minora învață.
Ulterior, aceeași bunică maternă susține că "recent" a luat cunoștință de plasamentul minorei, afirmație ce pune sub semnul întrebării susținerile legate de interesul permanent manifestat față de minoră.
Atâta vreme cât minora se afla în grija bunicilor paterni, nici mama și nici maternă nu au fost afectate de această situație dar, de îndată ce situația minorei a fost reglementată în mod legal și în interesul strict al acesteia, mama și și-au manifestat în diverse moduri, nemulțumirea.
Atitudinea acestora confirmă de fapt dezinteresul lor față de situația concretă și reală a minorei deoarece, dacă mama ar fi fost cu adevărat interesată de fiica sa ar fi inițiat demersurile legale pentru stabilirea domiciliului la maternă, la scurt timp după plecarea sa în Italia.
Aceleași demersuri erau și la îndemâna bunicii materne.
În raportul de urmărire a plasamentului întocmit la 05.06.2007 se constată condițiile optime pe care bunicii paterni le oferă minorei, atașamentul profund al acesteia față de cei doi bunici, dezinteresul bunicii materne și al mamei dar și faptul că minora este sociabilă, comunicativă și respectuoasă.
În raportul întocmit la 10.07.2008 se atestă faptul că mama o sună rar pe minoră și rar trimite acesteia sume de bani.
Din consemnările efectuate de asistentul social rezultă că bunicii paterni au venituri cu care să asigure nevoile minorei, că minora este profund atașată de aceștia și că mama o contactează telefonic foarte rar.
Același asistent social a vizitat locuința bunicii materne aceasta relatându-i că din vara anului 2008 bunicii paterni interzic minorei să discute la telefon cu mama sa, că paternă o duce pe minoră cu ea pentru a-i ajuta la curățenia scărilor din blocuri și că, de multe ori minora nu primea hrană de la bunici ci de la diverși locatari iar uneori minora era trimisă la școală cu o ținută vestimentară necorespunzătoare.
În nota din 21.11.2008 s-a reținut afirmația dirigintei în sensul că minora este dezordonată, că își uită lucrurile școlare acasă iar opinia psihologului petentei este aceea că minora este foarte inteligentă dar ușor influențabilă și nehotărâtă.
În toate consemnările menționată este înscrisă și poziția minorei în sensul că dorește să rămână la bunicii paterni.
La 24.11.2008 s-a întocmit raportul de vizită care confirmă că deși în clasele I-IV minora a fost premiantă, în clasa a V-a, la Școala din Dao bținut note foarte mici și că aceasta adeseori se prezintă cu temele nefăcute.
Întrebată fiind despre aceste aspecte, minora a susținut că se joacă pe calculator în jur de 3 ore pe zi și nu reușește să își facă temele. A mai susținut minora că maternă o vizitează la școală, îi cumpără ce dorește, că doar la aceste ocazii vorbește cu mama sa la telefon deoarece bunicul patern nu îi permite asemenea discuții cu mama sa "pentru a nu fi influențată".
Declarația minorei a fost în sensul că dorește să rămână la bunicii paterni și la tată, referentul constatând că minora este confuzi în legătură cu persoanele alături de care dorește să rămână.
Evaluarea psihologică a minorei relevă faptul că aceasta își exprimă cu greu sentimentele, că a afișat o mimică de bună dispoziție deși a relatat experiențe cu încărcătură negativă, și-a exprimat fără dificultate propriile opinii, atitudinea fiind apreciată ca un distres emoțional de intensitate medie datorat neînțelegerilor dintre bunicii paterni și maternă.
Consilierul evaluator conchide faptul că minora resimte nevoia unui mediu stabil și unitar, dominat de afecțiune și principii coerente de educație.
Instanța a audiat pe minoră la data de 09.12.2008, dată la care aceasta a susținut că din 08.12.2008 stă cu mama la maternă în D, că în cursul verii 2008 împreună cu mama sa a stat la ambii bunici - materni și paterni, și că ar dori să locuiască la D unde are mai multe posibilități de distracție.
La fila 143 s-a depus o declarație a minorei prin care solicită a fi încredințată mamei.
A fost audiată în cauză martora care declară că din 2008 minora o vizitează și se plânge de condițiile necorespunzătoare din casa bunicilor paterni, de faptul că îmbrăcămintea este murdară. În ziua anterioară depoziției (09.03.2009) minora era încălțată cu teniși, aceștia fiind plini de apă.
Martora a aratat de asemenea că în săptămâna anterioară minora și-a schimbat hainele la locuința martorei, maternă cumpărându-i o fustă neagră și o bluză albă.
Aceeași martoră cunoștea despre pachetele trimise de mama minorei pe adresa bunicii materne, iar de la maternă cunoștea despre interdicția impusă de bunicii paterni de a vorbi la telefon cu mama sa.
Martorul a aratat că locuința bunicilor paterni are toate utilitățile, că bunicii se ocupă constant de minoră și că aceasta este întotdeauna curată.
A fost audiată și martora care confirmă conținutul declarației extrajudiciare din 20.03.2009 și care a aratat că minora este foarte bine îngrijită de bunicii paterni.
Martora declară că în prezența sa, minora a relatat bunicilor despre sfaturile date de maternă în sensul de a nu-i asculta pe aceștia, de a nu învăța pentru școală întrucât numai așa mama sa o va putea lua de la bunici. maternă a promis minorei un ceas de aur dacă va procedat conform sfaturilor ei.
O asemenea mărturisire din partea minorei a avut loc anterior sărbătorilor de iarnă 2008-2009 dar și la începutul anului 2009 martora arătând că susținerile minorei au fost aceleași de fiecare dată iar reacția bunicilor paterni s-a concretizat în sfatul dat minorei de a opta în mod liber dacă aceasta dorește să plece de la ei.
Nu s-au dovedit în cauză susținerile petentei ori ale mamei referitoare la lipsa de grijă a bunicilor paterni sau faptul că aceștia ar fi dus pe minoră la curățenia blocurilor.
Probațiunea administrată după prima audiere a minorei a impus reaudierea acesteia, conform procesului-verbal din 14.04.2009.
Minora a susținut că maternă a sfătuit-o să declare neadevăruri în legătură cu modul în care este îngrijită de bunici și că dorește să plece în Italia, deși ea nu dorește acest lucru.
Întrebată fiind despre incidentul cu tenișii uzi, minora arată că profesoara de sport le-a cerut să meargă încălțați în teniși, pe care i-a udat și de aceea prietena bunicii materne a observat că tenișii erau murdari.
Cu aceeași ocazie minora confirmă că mama vine rar în țară și că față de mama sa minora are o anumită reținere. La datele stabilite pentru proces mama nu ia legătura întotdeauna cu minora dar chiar și mama a îndemnat-o să declare că dorește să plece în Italia.
Tribunalul a apreciat că această ultimă poziție a minorei este cea reală deoarece confirmă poziția anterior exprimată în mai multe acte în sensul că dorește să rămână la bunicii paterni, că reafirmă în ce mod a fost influențată de mamă și maternă. Incidentul cu tenișii este și el revelator, minora neavând de unde cunoaște despre depoziția martorei
S-a depus în cauză dovada că mama locuiește în - Italia din 03.12.2007, că din 20.06.2007 aceasta este angajată pe durată nedeterminată cu o retribuție lunară de 900 Euro, în actul depus existând precizarea că încheierea contractului de muncă este subordonată rezultatului pozitiv al perioadei de probă, existând posibilitatea rezilierii contractului în orice moment.
Legea nr. 272/2004 creează cadrul general al respectării promovării și garantării drepturilor copilului, principiul esențial afirmat fiind acela al interesului superior al copilului, principiu enunțat la art. 2. Acest principiu prevalează în toate demersurile și deciziile care privesc pe copil.
Prin art. 6 din același act normativ sunt prevăzute modalitățile în care se realizează respectarea și garantarea drepturilor copilului între care și asigurarea stabilității și continuității în îngrijirea acestuia.
Prin hotărâre judecătorească a fost stabilită măsura alternativă de protecție a plasamentului minorei fără a se face dovada că ulterior acestei hotărâri date în anul 2006, mama ar dispune de condiții certe care să îi permită să își ducă fiica în Italia.
Existența contractului de locațiune sau a contractului de muncă nu reprezintă garanții certe și de durată asupra condițiilor în care minora ar fi crescută, mai ales în actuala conjunctură economică în care există posibilitatea încetării în orice moment a raporturilor de muncă adică există un risc asumat. O atare posibilitate ar crea consecințe mai mult decât negative asupra minorei care, la bunicii paterni se bucură de o stabilitate concretă și evidentă din punct de vedere material, locativ dar și afectiv.
Este deosebit de important și faptul că minora este atașată de cei care au crescut-o dintotdeauna, adică bunicii paterni, cărora le recunoaște meritele și alături de care a declarat categoric că dorește să rămână.
S-a dovedit de asemenea că bunicii paterni nu au interzis nicicând relația mamă - fiică, că nu au impus minorei cum anume să declare în legătură cu această cerere dar s-a dovedit conduita inadecvată a mamei sub aspectul dezinteresului față de minoră până în anul 2008.
Luarea minorei de la bunicii paterni ar crea un grav dezechilibru psiho-sentimental și ar putea avea consecințe nedorite pentru minoră. Probațiunea administrată confirmă faptul că nu s-au produs modificări a împrejurărilor care au condus la măsura plasamentului minorei în sensul art. 68 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 ci dimpotrivă, rapoartele întocmite chiar de petentă confirmă că măsura plasamentului se impune a fi menținută.
Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus arătate, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri pârâta - a declarat recurs în termen legal solicitând instanței admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii precizării de acțiune formulată de către reclamanta-intimata Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C, respectiv: încetarea măsurii de protecție specială a plasamentului la bunicii paterni-intimații senior și, cu reintegrarea minorei la pârâta recurentă, mama minorei; sistarea locației de plasament, față de familia extinsă, începând cu data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii pronunțate; precum și obligarea pârâților-intimați senior, și jr. în solidar, la plata cheltuielilor de judecată, în fond și în recurs.
În motivarea recursului pârâta arată că, reclamanta DGASPC Caf ormulat acțiunea introductivă de instanță, prin care a solicitat inițial încetarea măsurii de protecție specială a plasamentului la bunicii paterni-intimații senior și, cu reintegrarea minorei, în familia pârâtei, pentru ca ulterior, reclamanta să formuleze precizarea de acțiune, prin care a menținut solicitarile inițiale, diferența constând că reclamanta a cerut ca minora să fie reintegrată la mama sa, pârâta recurentă.
entinta civila nr.234/21.04.2009 a Tribunalului Cluj este nelegala deoarece cuprinde cuprinde motive contradictorii, motiv de recurs prevezut de art.304 pct. 7.pr.civ.
Astfel, instanta retine ca pârâta a prezentat dovezi legate de situatia financiară, ca are un contract de munca pe durata nedeterminata, ca salariul realizat este de 900 euro/luna, insa instanta conchide că exista posibilitatea rezilierii contractului de munca in orice moment, loc din care apoi extrage o posibila nesiguranta legata de situatia financiara a pârâtei.
În dosar a fost depusă finalizarea contractului de munca, adica trecerea peste perioada de proba si acceptarea pârâtei ca si angajata pe durata nedeterminata.
Instanta de fond ar fi trebuit, asa cum dealtfel retine pur teoretic, sa examineze care este locul in care interesul minorei ar fi mai bine indeplinit și nu a observat sau a trecut peste detaliile ca:
-bunicii paterni nu au ambii un venit de natura certa, respectiv paterna poate ca obtine mici venituri din efectuarea curateniei la blocuri, insa acestea sunt aleatorii, iar in legatura cu pensia bunicului patern, nu a fost depus un cupon de pensie, pentru a se vedea concret care este aceasta;
-tatal minorei nu are un venit, mai exact anterior incarcerarii acestuia, intimatul nu a avut un loc de munca, iar de un loc de munca stabil, nici nu a putut fi vorba;
-tatal minorei a fost supus unei pedepse privative de libertate, a carei durata s-a situat C putin in perioada 2006-2009, aspect din care instanta putea sa concluzioneze, in paralela care ar fi trebuit sa o faca sub aspectul interesului minorei.
Prima instanta nu trateaza, din acelasi punct de vedere, situatia cert instabila a paratilor, care apar ca isi sustin material existenta exclusiv din pensia bunicului patern, ceea ce inseamna 3 persoane adulte, la care se adauga minora.
Daca instanta a apreciat ca cele doua acte, contractul de munca si contractul de locatiune, care au fost insotite si de o sumedenie de alte acte, care atesta legalitatea sederii pârâtei in Italia, nu ar reprezenta garantii certe si de durata sub aspectul conditiilor oferite minorei, se pune intrebarea unde sunt aprecierile legate de conditiile oferite de parati, cantarirea acestora fata de cele expuse de subsemnata, iar apoi, unde este concluzia motivata a alegerii unui tip de conditii, fata de celalalt tip. Stabilitatea "concreta si evidenta din punct de vedere material, locativ." pe care instanta o noteaza pentru a argumenta alegerea paratilor, pe ultima pagina a hotarari, nu este decat enuntata, intrucat existenta unei case, existenta unei singure surse banesti pentru 3 +1 persoane, caracterul aleatoriu al muncii bunicii paterne nu pot conduce la inferiorizarea conditiilor probate si oferite de mama copilului.
Legat de stabilitatea afectiva si apropierea emotionala a minorei fata de pârâta, in comparatie cu bunicii paterni, instanta din nou are o motivare contradictorie, deoarece exclusiv din afirmatiile minorei de 12 ani, extrage pretinsa afectiune mai mare a minorei fata de bunicii paterni, in comparatie cu pârâta. Atasamentul minorei fata de cei care au crescut-o din totdeauna, adica bunicii paterni, nu poate fi privit desprins din context, asa cum face instanta deoarece: in primul rand, copilul este calificat ca fluctuant emotional, de insusi un psiholog; in al doilea rand este cunoscut ca la aceasta varsta, un copil nu are o vedere asupra unor atari situatii, in functie de conjunctura oferita de adulti, copilul poate sa "fuga" afectiv, de la un adult, la altul; instanta de recurs urmeaza a retine si faptul ca minora, dupa audierea sa, urma a se intoarce in mediul bunicilor paterni, unde evident puteau fi luate diferite masuri punitive, daca minora ar fi declarat altfel decat optica bunicilor paterni; apoi, instanta a retinut ca minora, de la nastere, a fost crescuta de mama ei, care a locuit impreuna cu paratii si copilul, in acelasi domiciliu iar cu toate acestea, instanta retine ca bunicii paterni au crescut-o "din totdeauna".
In aceste imprejurari, instanta o califica negativ pe pârâtă, ca si pe materna, in sensul că nu au luat masuri identice cu paratii bunicii paterni, in conditiile in care s-a dovedit si recunoscut existenta intelegerii dintre aceștia.
Referitor la situatia scolara a minorei, desi s-a depus punctul de vedere al dirigintei fetitei, din care rezulta ca fetita are o situatie scolara precara, s-a depus caietul de corespondenta scolar, chiar si reclamanta, prin reprezentant, a ajuns la aceeasi concluzie, instanta pe de o parte, utilizeaza in motivare aceste elemente, pentru ca ulterior, sa nu acorde nici o valoare acestora, desi pregatirea scolara este unul din punctele forte la care instanta ar fi trebuit să se opreasca.
n alt motiv de recurs se refera la existenta unor motive e de natura cauzei, aspect prevăzut de art. 304 pct. 7.pr.civ. Atasamentul minorei fata de bunicii paterni, care este desprins exclusiv din declaratia minorei, in paralel cu acelasi atasament fata de subsemnata, expus si acesta instantei; din acest punct de vedere, apare ca instanta a considerat exclusiv aspectul afectiv, care nu este de ignorat, dar nu poate prima, raportat la ceea ce legea solicita: cantarirea interesului minorei.
Opinia instantei sub aspectul gravului dezechilibru psiho-sentimental asupra minorei, daca aceasta ar fi luata de la bunicii paterni, este un element de cauza intrucat numai un psiholog ar putea opina serios din acest punct de vedere, aceasta s-ar putea intampla dupa luarea unei atari masuri, in prezent nu exista asa ceva, iar pe de alta parte, aici intervine caracterul fluctuant al unui copil de 12 ani, care observa efortul mai multor adulti, in ce il priveste, utilizand fericit pentru el, acest efort; instanta nu vede faptul ca acest copil agreeaza regimul liber, fara program, in care este lasat de catre bunicii paterni, cu primele efecte asupra scolii.
Consecintele nedorite de care face vorbire instanta atunci cand apreciaza ce s-ar intampla daca minora ar fi luata de la bunicii paterni reprezinta iarasi un aspect de cauza dealtfel nu exista o exemplificare a acestor consecinte.
Hotararea este criticabila si pentru ca este lipsita de temei legal fiind antrenate prevederile art. 304 pct.9 pr.civ. sens in care instanța a omis examinarea multor probe aflate la dosarul cauzei, omisiune care refera atat la enumerarea lor, cat si la constructia considerentelor, raportat la aceste probe.
Cu titlu de exemplificare, instanta nu include in atentia sa dovada incalcarii interesului minorei in a avea pasaport, constand din adeverinta nr.18/2009, emanand de la BNP G din care reiese ca tatal minorei se opune unei masuri normale pentru un copil, in anul 2008, de a i se intocmi pasaport; caietul de corespondenta din partea scolii, de unde rezulta carentele minorei, aflata sub indrumarea bunicilor paterni; adeverinta nr.362/2009, de la scoala din D, de unde rezulta rezultatele scolare ale fetitei, numarul mare de absente, chiar si motivate, dar mai rezulta si aspecte legate de modul de comportare al minorei si atentia bunicilor paterni la chemarile cadrelor didactice; anchetele sociale contradictorii, cu mentiunea ca am depus ancheta sociala efectuata in dosar nr- al Judecatoriei D e j, care putea fi comparata cu rezultatele gasite de reclamanta; inscrisurile prin care am prezentat variante de program scolar, oferite de scolile italiene; elemente de comportament, ale bunicii materne, cat si ale paratilor, rezultand din probele testimoniale. Instanta retine numai aspecte in favoarea paratilor din probele testimoniale.
Un alt motiv de recurs refera la caracterul nelegal al hotararii, care a fost pronuntata atat cu incalcarea legii, cât si cu aplicarea gresita a acesteia, cu accent asupra Legii nr.272/2004.
Interesul minorei este factorul principal care ar fi trebuit sa dea nota in aceasta cauza, or interesul minorei a fost considerat strict pe declaratia acesteia si nu in baza legii, de asemenea, desi s-a observat ca paratii au o situatie personala, ca si o situatie materiala, inferioara celei oferite de pârâtă, s-a considerat ca ar fi mai bine ca fetita sa fie in continuare, la acestia, desi rezultatele de pana acum nu sunt dintre cele mai fericite.
Interesul minorei urma a fi examinat din urmatoarele puncte de vedere: conditiile materiale ale partilor; conditiile locative ale pârâtei, fata de paratii bunicii paterni, cu observatia ca nu s-a efectuat o reala ancheta sociala la domiciliul paratilor; conditiile pentru urmarea unei scoli, oferite de pârâtă raportat la conditiile oferite de parati si rezultatul acestora; preocuparea concreta a paratilor pentru respectarea programului scolar al minorei, rezultatele acesteia la scoala sub imperiul supravegherii paratilor; varsta minorei si sexul acesteia, raportat la mama, fata de paratii bunici paterni, varsta acestora; caracterul aleatoriu al conditiilor financiare, referitor la bunicii paterni si impartirea acestor conditii pe patru persoane în fata situatiei oferite de pârâta;
Reclamanta intimată DGASPC C, prin întâmpinare, a arătat că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al recursului și solicită a se avea în vedere interesul superior al copilului în privința reintegrării acestuia la mama lui, respectiv la părâta recurentă (18-20).
În susținerea poziției procesuale reclamanta intimata DGASPC Caa rătat că în data de 19.06.2009 în cadrul unei noi vizite de monitorizare a situației copilului s-a constatat că tatăl s-a eliberat din penitenciar, locuiește împreună cu minora și bunicii paterni, minora a păstrat legătura cu tatăl, în timpul detenției prin vizite, iar de la întoarcerea tatălui în familie, fetița este mult mai îngrijită. S-a remarcat că situația locativă s-a mai îmbunătățit, minora are camera ei cu utilitățile necesare, cu TV și calculator.
Pârâții intimați senior și, prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică (28-30).
În susținerea poziției procesuale, pârâții intimați au relevat că motivele care au stat la baza luării măsurii speciale de protecție a plasamentului se mențin în continuare, iar din probele administrate rezultă cu evidență această împrejurare.
Pârâtul intimat junior, prezent personal în ședința publică din 03.07.2009, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate Curtea, în temeiul art.3041pr.civ. reține următoarele:
Minora este născută la 17.07.1997 din relația din afara căsătoriei a mamei cu tatăl, fiind recunoscută de acesta din urmă ( 12 dosar fond).
Prin sentința civilă nr.788/20.09.2006 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, rămasă definitivă și irevocabilă, s-a admis cererea formulată de petenta DGASPC C în contradictoriu cu intimații jr. senior, și Primăria mun. D și s-a stabilit măsura de protecție specială a plasamentului minorei, născută la 17.07.1997, în D, CNP -, fiica lui jr. și la bunicii paterni, senior și, dispunându-se plata alocației de plasament în favoarea bunicilor paterni, începând cu data de 20.09.2006 (10-22 dosar fond).
La stabilirea măsurii de protecție specială a plasamentului, Tribunalul Cluja avut în vedere faptul că părinții minorei au locuit împreună cu bunicii paterni în localitatea Cetan, de unde s-au mutat într-o locuință proprietate personală în localitatea. În urmă cu aproximativ 4 ani părinții minorei s-au despărțit și au lăsat minora în grija bunicilor paterni. După despărțirea părinților, mama nu a mai păstrat legătura cu minora, iar tatăl a fost închis în Penitenciarul Gherla pentru executarea unei pedepse privative de libertate. Având în vedere că bunicii paterni au fost cei care și-au asumat responsabilitatea creșterii și educării minorei instanța a apreciat că este în interesul superior al minorei de a crește în continuare în familia bunicilor paterni unde beneficiază de afecțiune, sprijin material și moral.
Prin cererea depusă la DGASPC C din 10.10.2008 pârâta a solicitat reîncredințarea minorei arătând că doar la data de 22.09.2008 a aflat de faptul că minora se află în plasament la bunicii paterni întrucât nu a fost citată în proces, măsură cu care nu este de acord, iar în prezent lucrează în mod legal cu contract de muncă în Italia (32 dosar fond).
Având în vedere cererea mamei copilului, reclamanta DGASPC Caî naintat instanței judecătorești prezenta cerere de încetare a plasamentului minorei și reintegrarea acesteia în familia mamei.
În referatul de situație întocmit la 31.10.2008 de DGASPC C s-a arătat că la data de 24.10.2008 s-a efectuat o vizită la școala unde învață minora, iar în urma discuției cu diriginta d-na, s-a constatat că minora merge de multe ori necorespunzător îmbrăcată la școală, cu lecțiile nefăcute și neînvățate și este obraznică. Copilul a dat o declarație scrisă prin care a arătat că dorește să plece la mama ei în Italia și să locuiască cu ea și a afirmat că paternă o duce să facă curățenie la scările de bloc unde aceasta este angajată și că de multe ori mergeau cu autobuzul de 5 dimineața deoarece aveau de făcut curățenie în 19 scări. Fetița a arătat că era nemâncată și primea mâncare de la vecini, iar bunicul patern nu o lăsa să vorbească cu mama ei deoarece nu este de acord ca fetița să plece de la ei, iar dacă vorbește cu mama ei nu o mai lasă să se joace pe calculator. Bunicii paterni îi cumpără haine și rechizite. În urma vizitei din 30.10.2008 la domiciliul bunicilor paterni în localitatea, senior, a dat o declarație scrisă că nu este de acord ca minora să plece în Italia. Mama copilului îi trimitea câte 50 euro, o dată la 3-4 luni și câteva haine. Bunicii paterni nu și-au terminat de construit casa, iar toți membrii familiei locuiesc într-o singură cameră care este mobilată: 2 paturi, o masă unde se află calculatorul fetiței, un frigider, un televizor și 2 dulapuri (4-6 dosar fond).
În raportul de vizită încheiat la 24.11.2008 de DGASPC C s-a consemnat același comportament al minorei la școală, iar aceasta a declarat că nu își face lecțiile deoarece de multe ori își uită caietele și temele acasă și se joacă pe calculator în jur de 3 ore, de aceea merge la școală cu temele nefăcute. Minora a arătat și că maternă o vizitează în fiecare zi la școală și îi cumpără rechizite sau ceea ce își dorește, în valoare de 20-30 lei/zi. Copilul a confirmat că dorește să rămână în continuare în grija bunicilor paterni (42-43 dosar fond).
La aceeași dată s-a încheiat și un raport psihologic de către consilierul principal, psiholog, care în urma examinării fetiței a confirmat că minora este spontană, imaginativă, deschisă spre cei din jur, cu un "eu" bine dezvoltat, ce resimte nevoia unui mediu stabil și unitar dominat de afecțiune și principii coerente de educație. Aceasta se află la vârsta la care manifestă pregnant nevoia de orientare, organizare, încurajare și mai ales acceptare. În acest moment, adulții din familie sunt absorbiți de relațiile dintre ei, distanțându-se simțitor față de. Din această perspectivă, pentru o bună dezvoltare psiho-emoțională se recomandă: constanță educațională, suport emoțional, evitarea situațiilor solicitante emoțional negativ, oferirea unui mediu securizant emoțional (44-45 dosar fond).
Minora a fost audiată de prima instanță în două etape. Astfel, la data de 09.12.2008, copilul a declarat că dorește să locuiască în D, la maternă unde ar avea mai multe posibilități de distracție, iar ulterior la data de 14.04.2009 și-a manifestat dorința de a rămâne alături de tată și bunicii paterni (107, 169 dosar fond).
Pârâta a dovedit că este stabilită în localitatea, Italia, din 03.12.2007 și are încheiat un contract individual de muncă pe durată nedeterminată cu G & N Project SRL începând cu data de 20.06.2007, în calitate de operator curățenie, cu o retribuție lunară brută de 906,68 euro (23-27, 124-125 dosar fond). Totodată, pârâta a probat că a închiriat în localitatea, Italia, un apartament compus din 3,5 încăperi, bucătărie și dependințe, începând cu data de 03.11.2007, pe o durată de 4 ani cu posibilitatea de reînnoire (50-54 dosar fond).
Bunicii paterni au depus extras CF nr.665 din care rezultă că dețin în proprietate cu titlu de cumpărare, ca bun comun, terenul pentru construcții și arător în suprafață de 2800 mp. cu nr.top.1653/246/2 și cuponul de pensie a pârâtei aferent lunii octombrie 2008, în valoare de 505 lei (79; 86 dosar fond).
În legătură cu situația școlară a copilului, din adresa nr.362/02.03.2009 eliberată de Școala cu clasele I-VIII nr.1 D, s-a relevat faptul că rezultatele modeste la învățătură ar avea ca principală cauză insuficienta pregătire a elevei. Aceasta își dezinformează bunicii paterni în privința pregătirii temelor, iar dirigintele clasei a recomandat bunicilor să vină săptămânal la școală și să se informeze despre situația școlară prin carnetul de corespondență. Fetița nu este atentă la ore, nu vine tot timpul cu manualele și caietele necesare orelor din ziua respectivă, neglijează respectarea orarului și nu se pregătește constant pentru lecții, iar uneori deranjează orele (vorbește cu colegii). În privința ținutei eleva este mai ordonată, vine constant îmbrăcată în uniforma școlară fiind mai îngrijită (138-142; 148 dosar fond).
Pârâta depus în probațiune un înscris intitulat "cerere de înscriere la școala secundară de primul nivel" la școala medie de stat " D " din, Italia, din care rezultă condițiile în care studiază elevii în această unitate de învățământ (149-153 dosar fond).
În speță, plasamentul copilului s-a dispus la bunicii paterni senior și prin hotărârea judecătorească mai sus arătată întrucât minora a fost neglijată de părinții ei.
Din interpretarea art.50 alin.1 coroborat cu art.55, art.56 și art.58 alin.1 din Legea nr.272/2004, plasamentul copilului constituie o măsură de protecție specială care are un caracter temporar.
Potrivit art.68 alin.2 din același act normativ, în cazul în care împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii de protecție specială s-au modificat, direcția generală de asistență socială și protecția copilului este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecția copilului, sau după caz instanța judecătorească, în vederea modificării sau după caz, a încetării măsurii.
Articolul 70 alin.1 din Legea nr.272/2004 stabilește că, la încetarea măsurilor de protecție specială copilul se reintegrează în familia sa.
Din ansamblul probelor mai sus arătate rezultă, fără echivoc, că împrejurările care au stat la baza stabilirii plasamentului copilului s-au modificat, în sensul că pârâta a reușit să încheie un contract de muncă în Italia care să îi permită obținerea unor venituri din muncă, și-a rezolvat situația locativă și a cerut ca minora să-i fie reîncredințată spre creștere și educare astfel încât prima instanță a interpretat și aplicat greșit art.68 alin.2 din Legea nr.272/2004.
Art.2 din Legea nr.272/2004 consacră principiul interesului superior al copilului care este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal. De asemenea, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii intreprinse de autoritățile publice și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Așadar, conform art.4 lit.b din Legea nr.272/2004, prin familie se înțelege părinți și copiii rezultați, iar din interpretarea art.30-33 din același act normativ rezultă că, copilul are dreptul să crească alături de părinții săi și ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor. Copilul nu poate fi separat de părinții săi sau de unul dintre ei, împotriva voinței acestuia, cu excepția cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare și numai dacă acest lucru este impus în interesul superior al copilului.
Prin urmare, din ansamblul prevederilor Legii nr.272/2004 rezultă că interesul superior al copilului se determină prin examinarea tuturor criteriilor de apreciere cum sunt: vârsta copilului; starea sănătății lui; opinia exprimată de copil; posibilitățile materiale ale părinților; posibilitățile pe care părinții le oferă copilului pentru dezvoltarea fizică, morală și intelectuală; comportamentul fiecărui părinte față de copil; posibilitățile lor concrete de a se ocupa efectiv de copil; legăturile de afecțiune stabilite între copil și părinți; moralitatea părinților și, în general, existența celor mai prielnice condiții pentru creșterea, dezvoltarea și educarea copilului.
În speță, la stabilirea interesului superior al copilului, instanța de fond s-a limitat doar la opinia copilului și atașamentul acestuia față de bunicii paterni, cu ignorarea celorlalte criterii de apreciere care dacă ar fi fost analizate în mod corespunzător, ar fi conturat interesul superior al copilului.
Prima instanță a ignorat examinarea interesului superior al copilului din perspectiva stabilirii în mod cert a condițiilor materiale și locative oferite de părinți, a posibilităților părinților de a oferi copilului cele mai bune condiții pentru creșterea și dezvoltarea fizică, morală și intelectuală, a comportamentului părinților față de minoră, precum și, a vâstei și sexului minorei.
Considerentele tribunalului privitoare la existența posibilității de încetare a contractului de muncă și a celui de locațiune încheiate de pârâta recurentă în actuala conjunctură economică, cele privitoare la gravul dezechilibru psiho-sentimental pe care l-ar suferi minora dacă ar fi luată de la bunicii paterni sunt străine de natura pricinii astfel încât este îndeplinită cerința prevăzută de art.304 pct.7 pr.civ.
Pentru aceste considerente, în speță, fiind îndeplinite cerințele art. 304 pct.7 și pct.9 pr.civ. Curtea în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. coroborat cu art.3041pr.civ. și art.312 alin.3 pr.civ. va admite recursul pârâtei, va casa hotărârea atacată întrucât în cauză modificarea acesteia nu este posibilă fiind necesară administrarea de probe noi și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Cluj.
În rejudecare, instanța de fond va proceda la suplimentarea probațiunii prin efectuarea anchetelor sociale în vederea stabilirii condițiilor materiale și locative ale părților, va administra probele necesare pentru stabilirea certă a condițiilor de dezvoltare și educare oferite de părți, a comportamentului părinților față de minoră, iar dacă va considera oportun, va solicita și întocmirea unui raport de evaluare psihologică al copilului întocmit de psihologul instanței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr. 234 din 21.04.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr- pe care o casează și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul Cluj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 6 iulie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
- - - - - - -- -
GREFIER
Red.P/Dact.
3 ex./08.07.2009
Jud.fond:
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Alina Rodina, Ioan
| ← Divort. Decizia 8/2009. Curtea de Apel Iasi | Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 87/2009. Curtea de... → |
|---|
