Plasament. Decizia 182/2010. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 182/
Ședința publică din 23 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 3: Dorina
Grefier șef sectie
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public - - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI C în contradictoriu cu intimatele pârâte DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI B, și CENTRU DE PRIMIRE ÎN REGIM DE URGENȚĂ G, având ca obiect: "plasament", împotriva sentinței civile nr. 1243 din 9 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Covasna.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă: cj. pentru intimata pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI B, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului:
consilier juridic, pentru intimata pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI B, solicită respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate.
Recurenta își motivează calea de atac pe dispozițiile art. 5 din Legea nr. 272/2004, care nu au aplicabilitate în speța de față.
În cauză este vorba despre doi minori care au locuit cu bunicii materni și având în vedere că aceștia nu mai aveau posibilitatea să-i întrețină, în prezent ei au fost instituționalizați, aflându-se la CENTRU DE PRIMIRE ÎN REGIM DE URGENȚĂ
Recurenta susține că a identificat-o pe mama minorilor și se impune ca aceștia să-i fie încredințați, însă asistenții de la s-au deplasat la domiciliul indicat, unde mama nu a vrut să discute cu ei și proprietarul locuinței nu și-a declinat identitatea. Din informațiile pe care le deține în prezent, aceasta a plecat în străinătate să muncească.
De asemenea, trimiterea copiilor la un centru din B nu ar fi benefică minorilor, întrucât la centrul din Sf. G îi vizitează bunicii materni, iar la nu ar mai putea fi vizitați atât de des.
Apreciază că interesul superior al minorilor ar fi ca aceștia să fie păstrați în centrul din Sf.
Pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate.
Reprezentanta Ministerului Public, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond, ca temeinică și legală.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că mama nu s-a implicat în creșterea minorilor, doar bunicii materni.
Consideră că în interesul superior al minorilor se impune menținerea acestora în centru din Sf.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 1243/2009 a Tribunalului Covasnaa respins ca neîntemeiata acțiunea formulata de reclamanta DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI C in contradictoriu cu pârâții DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI B, si CENTRUL DE PRIMIRE IN REGIM DE URGENTA
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Copiii născut la data de 16.05.1995 in B jud. B, născuta la data de 30.08.1997 in B jud. B, născuta la data de 16.11.1998 in B jud. si născut la data de 05.07.2002 in G jud. C provin din relațiile ocazionale ale mamei lor, nici unul dintre aceștia neavând paternitatea stabilita.
S- reținut ca mama celor patru copiii nu s-a implicat in creșterea acestora, astfel ca toți cei patru minori au fost crescuți de către bunicii lor si - audiați in calitate de martori, iar in condițiile in care aceștia din urma au fost evacuați din locuința datorita neplății cheltuielilor de întreținere in luna decembrie 2006, fost instituit cu privire la minori plasamentul in regim de urgenta, ulterior măsura fiind înlocuita de instanța de judecata cu măsura plasamentului la Centrul de Primire in Regim de Urgenta G conform sentinței civile nr. nr. 769/14.06.2007 a Tribunalului Covasna.
De la momentul instituirii primei masuri de protecție si pana in prezent cei patru copii au locuit in centrul de primire mai sus arătat, aceștia menținând o relație constanta cu bunicii lor, cu care s-au întâlnit aproape zilnic, astfel cum au arătat copiii si cum rezulta din declarațiile celor doi bunici.
Obiectul prezentei acțiuni vizează mutarea minorilor la un centru din Județul B, acțiunea fiind motivata in esența pe posibilitatea reintegrării copiilor in familia naturala alături de mama lor cu privire la care se arata ca locuiește in județul B si pe crearea premiselor apropierii acestora de mama.
In soluționarea acțiunii instanța a avut in vedere ca potrivit disp.Art. 1 alin.3 din Legea 272/2004- " Principiulinteresului superior al copiluluiva prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.", iar potrivit art. 44 - "copilul are dreptul de a beneficia de un mod de trai care să-i permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială."
Totodată potrivit art. 60 alin.(3) din Legea 272/2004 - "La stabilirea măsurii de plasament se va urmări: a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsă sau la familia substitutivă; b) menținerea fraților împreună; c) facilitarea exercitării de către părinți a dreptului de a vizita copilul și de a menține legătura cu acesta." In același sens art. 54 alin.3 prevăzând ca- "La stabilirea obiectivelor planului individualizat de protecție se acordă prioritate reintegrării copilului în familie sau, dacă aceasta nu este posibilă, plasamentului copilului în familia extinsă"
Prin prisma acestor dispoziții legale s-a reținut caorice măsura cu privire la minor trebuie sa fie subscrisa interesului acestuia, instanța fiind obligata sa analizeze orice cerere cu soluționarea căreia este investita luând in considerare cu precădere interesul copilului de interesul celorlalte persoane implicate, fiind obligatoriu ca măsura dispusa sa fie cea mai potrivita in primul rând pentru copil.
Pe alta parte s-a reținut ca instanța are îndatorirea sa analizeze de fiecare data in ce măsura este posibila in mod efectiv reintegrarea copilului in familia naturala, fiind necesar sa fie luate in considerare toate condițiile concrete de natura a contura situația de fapt, reintegrarea neputând avea loc daca la momentul respectiv aceasta nu este in interesul copilului ci in detrimentul sau.
In cauza, instanța a reținut in sensul celor de mai sus in primul rând faptul ca cei patru copii au trăit întotdeauna împreuna cu bunicii lor, aceștia fiind crescuți de la naștere de către bunici, relația cu aceștia fiind foarte strânsa, aceasta situație de fapt rezultând din raportul psihologic întocmit in anul 2007 pentru fiecare minor la momentul instituirii plasamentului, bunicii materni fiind persoane de referința pentru copiii, iar intre aceștia existând o relație puternica de atașament.
Pe de alta parte instanța a reținut ca pe toata durata plasamentului copiii s-au întâlnit zilnic cu bunicii, atât la inițiativa acestora din urma, in sensul ca i-au vizitat in fiecare zi, cat si la inițiativa minorilor, din același raport rezultând ca si au mers zilnic in vizita la bunici, frecvent luând masa de prânz la aceștia.
instanța reținut ca minorii au întâlnit-o foarte rar pe mama lor, care nu a ținut legătura cu ei, din planul individualizat de protecție rezultând ca mama i-a vizitat pe copii de trei ori pe întreaga durata a plasamentului, relația cu mama fiind pentru acest motiv inexistenta.
Se retine in privința mamei ca aceasta nu are un domiciliu stabil, locuind sporadic in localitatea T din județul B, fiind inițial identificata la aceasta adresa, intr-o locuința compusa din o camera si bucătărie, fără a avea un loc de munca si fără a dispune de condiții minim necesare pentru primirea copiilor, astfel cum rezulta din raportul privind situația copiilor întocmit la data de 10.09.2009.
Pe de alta parte raportul de întrevedere din data de 07.07.2009 reflecta faptul ca mama locuia la momentul respectiv împreuna cu un care nu a dorit sa își decline identitatea, cei doi nevrând sa dea relații cu privire la spațiul in care locuiau fără forme legale sau cu privire la relația dânșilor, situația socio-economica fiind precara, mama dând la aceeași data o declarație potrivit căreia "nu dorește sa renunțe la copii" dar nu ii poate prelua pana când nu își rezolva problema financiara.
de care a fost promovata acțiunea de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Caf ost aceea ca in prezent mama locuiește in județul B si astfel ii va putea vedea mai des pe copii, putându-se apropia de aceștia.
In acest sens instanța a reținut ca astfel cum rezulta din raportul de vizita întocmit de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B la data de 13 octombrie 2009, aceasta fiind cea mai recenta încercare de contactare a mamei, mama copiilor parata a plecat in Spania in urma cu o luna, fiind prima plecare de acest gen si fiind posibil sa revină in luna decembrie, din cele relatate de numita rezultând ca aceasta nu locuiește stabil la adresa respectiva in Timsul de ci vine si apoi pleacă, stand acolo de fiecare data doar câteva zile.
de aceasta situație de fapt instanța a constatat ca în speța o eventuala mutare a copiilor la un centru de primire din județul B ar fi evident in detrimentul acestora la acest moment, in condițiile in care nu exista nici o certitudine ca mama lor sau vreo alta ruda locuiesc stabil pe raza Județului B, pentru a putea fi astfel facilitata o eventuala apropriere de aceștia.
Pe de alta parte, de atitudinea mamei care in luna iulie 2009 fost contactata de reprezentanții Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C cu privire la copii, iar ulterior a plecat din tara, instanța a constatat ca dezinteresul acesteia de copii este evident, de altfel fiind de observat ca nici din declarația sa nu rezulta ca își dorește intr-adevăr sa aibă o legătura mai strânsa cu minorii, simpla afirmație ca "nu dorește sa renunțe la ei" fiind lipsita de consistenta din acest punct de vedere.
cu cele de mai sus, in condițiile in care pe de parte atitudinea mamei nu denota vreun interes de copii sau vreo dorința deosebita de a-i vedea mai des, iar pe de alta parte nici copiii nu au manifestat o dorința de a fi mai aproape de mama lor, de care din declarații nu rezulta ca ar manifesta un deosebit atașament, singurele persoane către care se îndreaptă căldura acestora si de la care la rândul lor au primit afecțiune fiind bunicii care locuiesc in G, instanța a constatat ca o soluție de transferare a copiilor la un centru de primire din Municipiul B este contrara intereselor minorilor.
Sub acest aspect, relativ la invocarea de către reclamanta a faptului ca bunicii trăiesc in condiții precare - situație ce rezulta din plasele fotografice depuse la dosar precum si din referatul de ancheta sociala - instanța a constatat ca aceasta împrejurare prezintă relevanta in ceea ce privește faptul ca minorii nu pot fi reintegrați in familie, respectiv cu privire la împrejurările ce au determinat instituirea unei masuri de protecție pentru copii, insa faptul ca bunicii nu dispun de condiții materiale corespunzătoare pentru a-i prelua pe copii nu poate constitui un motiv de mutare a copiilor la un centru de plasament de pe raza altui județ.
Având in vedere toate considerentele expuse, instanța a constatat ca la momentul actual interesul copiilor este de a rămâne in continuare in cadrul unui centru din Județul C, menținând astfel legătura cu singurele persoane care au manifestat si manifesta constant interes de ei - bunicii, respectiv cu persoanele care reprezintă practic familia lor, mutarea acestora in alt județ neputând fi justificata pe nici un considerent si fiind contrara interesului superior al acestora.
Pentru aceste motive, reținând si faptul ca cei patru frați sunt atașați unul de celalalt si au trăit întotdeauna împreuna, astfel cum rezulta din toate probele administrate, luând de asemenea in considerare ca mutarea acestora in cursul anului școlar intr-un mediu care nu le este familiar - si in lipsa oricărui motiv justificat - nu poate fi benefica pentru aceștia, transferarea doar pe considerentul ca astfel s-ar crea premisele reintegrării in familia naturala nejustificându-se, in acest mod copiii îndepărtându-se de singurele persoane care au reprezentat familia lor si care au manifestat interes si afecțiune de acesta pe parcursul timpului, prevalenta fiind in concluzie păstrarea relațiilor si a mediului in care copiii au crescut de posibilitatea iluzorie a reintegrării alături de mama care nici nu a manifestat un interes de a-i întâlni pe viitor, instanța a constatat ca in prezent interesul superior al minorilor reclama menținerea plasamentului la CENTRUL DE PRIMIRE IN REGIM DE URGENTA, acest interes prevalând in cauza, acțiunea fiind prin urmare neîntemeiata, aceasta fiind respinsa ca atare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului arătând că este în interesul copiilor modificarea măsurii de plasament care ar putea pregăti reintegrarea în familie a acestora.
Recursul nu este fondat.
Așa cum legal a reținut prima instanță, orice măsură de ocrotire a copilului trebuie dispusă cu luarea în considerare a interesului superior al acestuia (art. 1 alin. 3 din Legea nr. 272/2004), iar în ce privește plasamentul, cu observarea dispozițiilor art. 60 alin. 3 din același act normativ.
Fără îndoială părinții sunt primii chemați să socializeze cu copilul și să asigure reintegrarea acestuia în familie, însă trebuiesc avute în vedere și condițiile oferite de aceștia, care în cauză, nu sunt cele optime, prima instanță reținând corect că persoanele care s-au interesat de soarta copiilor fiind bunicii acestora și ar fi în detrimentul lor să-i lipsească de singura relație familială.
De aceea, curtea reține că în prezent interesul superior al copiilor este să relaționeze cu bunicii lor, or o modificare a plasamentului ar periclita-o și ar îngreuna reiterarea familială.
Deși în motivarea recursului s-au invocat dispozițiile art. 304 punctele 8 și 9 Cod procedură civilă, nu se arată în concret în ce constă schimbarea naturii juridice a actului juridic, făcându-se confuzie între actul reglementat de punctul 8 și măsura plasamentului ori textul de lege încălcat sau aplicat greșit de instanță, astfel că potrivit art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va fi respins ca nefondat menținându-se hotărârea atacată ca legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI C, împotriva sentinței civile nr. 1243/9 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Covasna.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 23.02.2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier șef sectie, |
Red. -/18.03.2010
Dact. /22.03.2010
Jud. fond:
Președinte:Mihail LohănelJudecători:Mihail Lohănel, Roxana Maria Trif, Dorina
← Divort. Decizia 89/2009. Curtea de Apel Alba Iulia | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
---|