Plasament.
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
D E IZIA NR.880
Ședința publică din data de 11 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Elena Staicu
JUDECĂTORI: Elena Staicu, Iolanda Mioara Grecu Aurelia
- -
Grefier -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de pârâta (), domiciliată în comuna Merei, județul B, cod poștal -, împotriva sentinței civile nr.671 din 06 august 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI B, cu sediul în B,-, cod poștal -, județul și intimatul pârât C, domiciliat în comuna Merei, cod poștal -, județul.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta pârâtă () personal, intimata reclamantă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și intimatul pârât C.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că recursul este nemotivat și că apărătorul recurentei depus la dosar o cerere prin care solicită eliberarea unei copii de pe sentința civilă nr.671/06.08.2009, întrucât nici până în prezent nu a intrat în posesia acesteia, pentru a putea redacta motivele de recurs.
Curtea, din oficiu, invocă excepția nulității recursului, față de faptul că recurenta pârâtă, nu a motivat recursul.
Recurenta, (), având cuvântul, solicită a se aprecia cu privire la nulitatea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită constatarea nulității recursului, față de nemotivarea acestuia.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr-, reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bas olicitat, în contradictoriu cu pârâții C și (fostă ), înlocuirea plasamentului în regim de urgență, cu plasamentul copilului C la B- prin Complexul de Servicii Comunitare nr. 3
De asemenea, reclamanta a solicitat instanței să se pronunțe și cu privire la exercitarea drepturilor părintești privitoare la persoana copiilor.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta arată că minora C, născută la 26.01.1997 în B, a fost plasată în regim de urgență la Complexul de Servicii Comunitare nr.3 din cadrul B, conform sentinței civile nr. 611/17.06.2009 a Tribunalului Buzău, pe cale de ordonanță președințială, ca urmare a faptului că se afla în situație de risc.
A arătat reclamanta că, la data de 16.06.2009, reprezentanții s-au deplasat împreună cu reprezentantul Primăriei comunei Merei la domiciliul părinților minorei C, iar din discuțiile purtate cu minora, precum și din declarația scrisă, înregistrată la DG. B, rezultă că aceasta a fost abuzată emoțional și fizic de către persoanele care o au în îngrijire, părinții au "vândut-o" în repetate rânduri, iar în prezent intenționează să o "vândă" din nou, conform obiceiurilor etniei rome, unei familii din județul C, cu care părinții minorei au făcut o înțelegere.
Reclamanta a mai susținut că minora a declarat faptele doar în prezența reprezentanților - C, deoarece se teme de reacțiile părinților care îi aplică pedepse corporale și a solicitat sprijinul acestei instituții, întrucât nu mai dorește să rămână în familie, manifestându-și dorința de a fi protejată în cadrul
S-a învederat că executarea ordonanței președințiale s-a finalizat la 19.06.2009, cu scoaterea copilului din mediul familial.
La data de 16.07.2009, reclamanta a depus la dosar cerere de modificare (întregire) a acțiunii, în sensul înlocuirii plasamentului în regim de urgență cu plasamentul copilului la B- prin Complexul de Servicii Comunitare nr. 3, precum și de a limita dreptul la vizită a mamei copilului la o dată pe lună, cu acordul reprezentantului legal al copilului, în vederea evitării influenței negative a mamei asupra minorei.
Copilul Caf ost audiat la același termen, din 16 iulie 2009, în Camera de consiliu, care, în prezența psihologului, a arătat că are 12 ani și J, că în prezent stă la Complexul de Servicii Comunitare, dar nu-i place acolo și nu poate da o explicație cu privire la motivul pentru care nu poate să stea în centru.
Minora a mai arătat că a urmat patru clase, după care a abandonat școala, deoarece tradiția la țigani este să facă doar 4 clase, însă a precizat că i-a plăcut la școală și ar dori să meargă în continuare, însă părinții nu sunt de acord să continue studiile.
Totodată, minora a învederat instanței că, atunci când avea 11 ani a mai fost măritată de părinți în B, cu, care avea 13 ani, cu care a stat 2 luni și a întreținut raporturi sexuale, după care, urmare unei sesizări, a fost luată din familia respectivă cu poliția.
De asemenea, minora a arătat că a mai fost căsătorită la F, cu, cu care a stat o lună, apoi a fost scoasă din familia lui tot cu poliția, dar de niciunul din cei doi băieți nu i-a plăcut, însă a fost măritată de către mamă.
Minora a mai arătat că, în urmă cu o lună și J, deși mama dorea să o țină lângă ea, bărbatul cu care aceasta trăiește intenționa să o vândă la C, motiv pentru care a mers la primărie și a fost adusă în centru, unde sunt condiții mai bune decât acasă, dar dorește să stea cu mama.
Pârâta () a învederat instanței că minora a fugit din domiciliu, nu a fost vândută, iar ea a fost nevoită să meargă cu reprezentanții poliției și primăriei să o aducă acasă.
După analizarea întregului material probator administrat în cauză, Tribunalul Buzău, prin sentința civilă nr.671 din 06.08.2009, a admis cererea formulată în baza Legii 272/2004 de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B, în contradictoriu cu pârâții C și (), astfel cum a fost completată, dispus înlocuirea plasamentului în regim de urgență a copilului C, cu plasamentul la. B- prin Complexul de Servicii Comunitare nr.3
Prin aceeași sentință s-a delegat exercițiul drepturilor privitoare la persoana copilului către Șeful Complexului de Servicii Comunitare nr.3 B, iar cele privitoare la bunurile copilului către Președintele Consiliului Județean B, dispunându-se limitarea dreptului la vizită a mamei copilului la o dată pe lună.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Buzăua reținut că minora C este rezultată din relația de concubinaj a mamei (fostă ) cu numitul C și că, în prezent minora beneficiază de o măsură de protecție specială, fiind plasată în regim de urgență la B- prin Complexul de Servicii Comunitare nr. 3 B, în baza sentinței civile nr. 611/17.06.2009 a Tribunalului Buzău, pusă în executare la data de 19.06.2009.
Instanța a mai reținut că din considerentele hotărârii judecătorești mai sus menționată, care se coroborează cu raportul privind situația minorei și cu fișa de semnalare obligatorie și evaluare inițială a situațiilor de abuz/neglijare/exploatare a copiilor, reiese că măsura specială de protecție a fost instituită ca urmare a situației de risc în care se afla minora în domiciliul mamei și actualului soț al acesteia - G, aceasta fiind abuzată fizic și emoțional.
S-a constatat că minora se află în evidențele B din luna mai a anului 2008, când s-a înregistrat sesizarea reprezentantului Primăriei Merei cu privire la faptul că minora Caf ost logodită, conform tradiției rrome cu un băiat domiciliat în
Tribunalul a mai reținut că în urma verificărilor efectuate la acea vreme s-a constatat că minora locuia la o mătușă și refuza categoric să revină în domiciliul părinților, astfel încât, prin sentința civilă nr.582/5.06.2008 s-a dispus plasamentul copilului la maternă, măsură ce a fost revocată la cererea mamei, în luna august 2008, conform sentinței civile nr.806/07.08.2008, astfel că, minora a revenit în familie. însă, ulterior, la 8.12.2008, soții și aduceau la cunoștință reclamantei situația de risc în care se afla nepoata lor, C, care întreținea o relație de concubinaj în localitatea
De asemenea, s-a reținut că în urma verificărilor efectuate s-a constatat că minora se afla în domiciliul numitului, de 13 ani, din F și refuza revenirea sa în familie, însă la 20.01.2009, aceasta a fost luată cu ajutorul poliției, iar ca urmare a acestor constatări, s-a considerat necesar includerea familiei pârâtei într-un program de consiliere psihologică derulat în cadrul B, în vederea responsabilizării părinților minorei pentru a-și îndeplini obligațiile cu privire la creșterea și îngrijirea copilului.
Tribunalul a mai reținut că la data de 16.06.2009 s-a înregistrat la B cererea formulată de minora C, prin care aceasta a solicitat să fie protejată, relatând că la vârsta de 10 ani a fost vândută de mama sa și de concubinul acesteia, G, la o familie care avea un băiat de 14 ani și cu care a fost obligată să întrețină relații sexuale și că din familia acestuia a fost luată cu poliția, dar la vârsta de 11 ani a fost vândută din nou la o familie din F care avea un copil în vârstă de 10 ani, numit.
Prin cererea înregistrată la B, minora a solicitat ajutor deoarece mama sa și concubinul acesteia doresc din nou să o vândă la o familie d e țigani din C -tranzacție ce urmează a avea loc pe data de 21.06.2009- și datorită faptului că nu mai dorește să mai fie vândută este agresată fizic de concubinul mamei.
S-a mai reținut că, în prezent, reclamanta solicită înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu plasamentul minorei la B-prin Complexul de Servicii Comunitare nr. 3 B, opinându-se în continuare asupra situației de risc, întrucât climatul familial nu este favorabil asigurării nevoilor de bază ale copilului, minora nu beneficiază de îngrijire, educație și supraveghere corespunzătoare în familia mamei sale.
Coroborând probele administrate în dosar, instanța a constatat că este în interesul superior al copilul C să beneficieze în continuare de protecție specială, prin plasamentul la C B - Complexul de Servicii Comunitare nr. 3 B, întrucât mediul familial nu este favorabil dezvoltării corespunzătoare a minorei, existând, în continuare, riscul exercitării abuzului fizic și emoțional asupra copilului, precum și posibilitatea expunerii minorei de către părinți la situații ce-i pot periclita viața, dezvoltarea fizică și psihică.
Mai mult, instanța a constatat că pârâta are o influență negativă asupra minorei, în condițiile în care la audierea în Camera de consiliu din 16.07.2009 copilul a exprimat o poziție oscilantă, astfel încât, s-a apreciat că este întemeiată solicitarea reclamantei de a limita dreptul la vizită al pârâtei la o dată pe lună.
instanța că revenirea în familie a minorei nu este posibilă, deși aceasta, cu ocazia audierii în Camera de consiliu, a susținut că dorește să revină în domiciliul mamei, întrucât se impune o supraveghere corespunzătoare și o consiliere de specialitate a minorei, lucru care, în domiciliul pârâtei, nu se poate asigura.
Împotriva sentinței Tribunalului Buzăua formulat recurs pârâta (), solicitând să fie analizată hotărârea sub aspectele netemeiniciei și nelegalității, urmând ca motivele de recurs să le depună la primul termen de judecată.
a termenul de judecată din data de 11 noiembrie 2009, instanța de recurs a invocat excepția nulității recursului declarat în prezenta cauză.
Analizând excepția sus-menționată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului cât și a textelor legale incidente, Curtea constată că aceasta este întemeiată, iar
recursul declarat de către pârâta (), este nul, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
Sentința civilă atacată, nr. 671/2009 a Tribunalului Buzău, a fost comunicată recurentei la data de 19 august 2009, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de comunicare, atașată la dosarul de fond, fila 46.
Potrivit art. 301 pr.civilă, ermenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, iar conform art. 3021pr.civilă, cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității și motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;
Tot astfel, art. 303 pr.civilă, arată că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
După cum se poate lesne observa, din analiza cererii de recurs atașată la dosarul cauzei, fila 4, recurenta nu a indicat niciunul din motivele de recurs limitativ și expres prevăzute de art. 304 pr.civilă și nu au dezvoltat motivele de nelegalitate sau netemeinicie pentru ca instanța să aibă posibilitatea de a le încadra în vreunul din cazurile în care se poate solicita recurarea unei hotărâri, precizând doar că decizia pronunțată în apel este nelegală și netemeinică.
Potrivit art. 306 pr.civilă, ecursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția motivelor de ordine publică, care pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care, însă, este obligată să le pună în dezbaterea părților.
Cum în speță de față, analizând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs a constatat că nu sunt incidente niciunul din motivele de ordine publică prevăzute de lege și care ar atrage nulitatea hotărârilor atacate, iar recursul nu a fost motivat în înțelesul textelor legale sus-menționate, Curtea, va admite excepția nulității recursului și va constata nul recursul declarat de pârâta ().
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul formulat de pârâta (), domiciliată în comuna Merei, județul B, cod poștal - împotriva sentinței civile nr.671 pronunțată la 6 august 2009 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI B, cu sediul în B,-, cod poștal -, județul și cu pârâtul C, domiciliat în comuna Merei, cod poștal -, județul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Elena Staicu, Iolanda Mioara Grecu Aurelia
- - - - - -
Grefier,
Red. ES
Tehnored.PJ
6 ex/20.11.2009
f- Tribunalul Buzău
I
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Elena StaicuJudecători:Elena Staicu, Iolanda Mioara Grecu Aurelia
| ← Divort. Decizia 513/2009. Curtea de Apel Ploiesti | Stabilire paternitate. Decizia 235/2009. Curtea de Apel Cluj → |
|---|
