Plasament. Decizia 505/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 505
Ședința publică din data de 3 iunie 2009
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 2: Adriana Maria Radu
JUDECĂTOR 3: Elisabeta
Grefier -
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții G și, ambii domiciliați în B str.- -.10.10.37 jud. B, împotriva sentinței civile nr. 398 din 9 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI, cu sediul în B,-, județul B,
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții pârâți G și, personal, lipsind intimata reclamantă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se mai învederează că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar de către intimata-reclamantă Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului B întâmpinare, înregistrată sub nr. 10794 din 27 mai 2009.
Recurenții pârâți, având pe rând cuvântul,arată că alte cereri nu mai au de formulat solicitând cuvântul în fond.
Reprezentantul Parchetului declară, de asemenea, că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Curtea ia act de declarația părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Recurenta - pârâtă având cuvântul susține oral motivele de recurs arătând în esență că au o singură sursă de venituri, respectiv salariul ei, soțul fiind bolnav și necesită, pe fondul stării precare de sănătate, tratamente medicale, în atare situație nu au venituri suficiente pentru a plăti contribuția lunară de întreținere în favoarea minorului.
Solicită admiterea recursului modificarea sentinței pronunțată de Tribunalul Buzău în sensul respingerii capătului de cerere privind obligarea la plata contribuției lunare de întreținere.
Recurentul pârât G având cuvântul solicită admiterea recursului modificarea sentinței pronunțată de Tribunalul Buzău în sensul respingerii capătului de cerere privind obligarea la plata contribuției lunare de întreținere, întrucât de la data de 1 aprilie 2009 rămas fără loc de muncă datorită absențelor de la serviciu când încerca să îl găsească pe fiul său.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul solicită admiterea recursului modificarea sentinței în sensul respingerii capătului de cerere privind obligarea la plata contribuției lunare de întreținere.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Buzău sub nr.1189/114 la data de 23.03.2009 reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții G și, înlocuirea plasamentului în regim de urgență a copilului cu plasamentul la. prin Complexul de Servicii Comunitare nr.4 Stîlpu.
A solicitat instanței să se pronunțe și cu privire la exercitarea drepturilor părintești asupra copilului.
În motivarea în fapt a acțiunii se arată că minorul, născut la data de 23.12.1993 în B, este fiul pârâților și prin dispoziția de plasament nr.180/16.03.2009 a Directorului General al DGASPC Baf ost plasat în regim de urgență la nr.4 Stîlpu deoarece se afla în situație de risc.
Minorul, se arată în acțiune, a mai beneficiat de măsura de protecție la nr.2 B, iar după revocarea acestei măsuri timp de două luni de zile nu a mai prezentat tulburări mari de comportament, și-a finalizat semestrul I fără corigențe, și-a luat periodic medicamentația și a respectat programul împreună cu părinții.
Ulterior minorul își face noi prieteni, cu care de la orele de curs și merge într-un club de internet gratuit pentru elevi, refuză să se mai conformeze regulilor din familie, părăsește domiciliul pentru a vagabonda pe străzi, cerșește țigări și mâncare, lipsește nopțile de acasă, mănâncă și doarme prin diverse locuri, astfel că părinții au fost nevoiți să-l caute în tot orașul.
În momentul în care a fost depistat de părinți, acesta a refuzat să revină în domiciliu, cerându-le să-l lase în. În noaptea de 10.02.2009 minorul a fost găsit de tată dormind într-un bloc vecin pe niște saci de ciment aflați pe scara blocului, iar în momentul în care tatăl i-a cerut să meargă acasă să se spele și să se odihnească în mod civilizat acesta a refuzat, i-a adresat injurii tatălui său și a fugit, împrejurare în care tatăl a solicitat sprijinul poliției pentru a-l interna la
Arată reclamanta că la momentul efectuării monitorizării post reintegrare, a fost informată de către cei doi părinți ai minorului că nu doresc să-.l mai primească în familie pe deoarece tatăl a fost amenințat cu un cuțit de acesta, iar mama a suferit o depresie datorită comportamentului copilului și necesită internare într-un spital de specialitate, astfel încât toate demersurile făcute în sensul unei posibile reintegrări în familie au fost ferm refuzate deoarece amândoi sunt epuizați psihic și nu mai pot face față situației.
În drept cererea a fost întemeiată pe prev.art.64, art.65 alin.1, art.66 alin.1 și 2, art.124 al.1 coroborat cu art.59, art.125-129 și art.63 din Lg.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
În dovedirea acțiunii au fost depuse la dosar acte.
La termenul din 2.04.2009, fiind prezenți în instanță, pârâții au depus la dosar acte medicale, atât pentru minor cât și ale pârâtei, hotărârea nr.2030/18.11.2000, dovadă venituri, fișă privind traseul educațional al copilului și foaie matricolă precum și întâmpinare conform art.115-117.pr.civ.
Prin întâmpinarea depusă, pârâții precizează că achiesează la primul capăt de cerere privind plasamentul copilului, motivat de faptul că la acest moment el a devenit o reală amenințare la adresa lor prin conduita sa. Arată că și-au dorit foarte mult să fie o familie împlinită, motiv pentru care l-au adoptat de când avea aproape 4 ani, l-au crescut cu afecțiune, și înțelegere, ca pe un copil pe care și l-au dorit din tot sufletul.
La momentul în care au apărut tulburările de comportament au depus toate diligențele pentru a-l sprijini și a identifica toate cauzele ce au determinat acest lucru, inclusiv cele de sănătate, iar în momentul în care au constatat că toate stăruințele lor au înregistrat un eșec total, au apelat la DGASPC, astfel că s-a hotărât primul plasament al copilului.
Chiar și pe perioada instituirii măsurii de protecție, minorul a manifestat un comportament antisocial, iar la acest moment el constituie o reală amenințare pentru părinți. Astfel, le adresează amenințări, are o atitudine agresivă față de ei, fură din casă bani, fiind astfel într-o imposibilitate reală de a-și exercita drepturile și îndatoririle părintești.
Pe fondul acestei stări conflictuale, arată pârâta, i-au fost create grave probleme de sănătate, iar tatăl pârât a fost concediat datorită absențelor de la locul de muncă, urmare a faptului că era nevoit să-l supravegheze pe minor la școală și să-l caute atunci când dispărea din domiciliu.
Referitor la cererea privind obligarea la plata unei contribuții lunare, solicită respingerea acestui capăt de cerere motivat de faptul că au o singură sursă de venituri și necesită, pe fondul stării precare de sănătate, tratamente medicale.
Solicită ca instanța să aibă în vedere că lor nu li se poate reține o culpă sub forma dezinteresului sau relei-credințe în exercitarea obligațiilor părintești și nici abandonul copilului, iar conform art.63 din Lg.272/2004 o astfel de obligație se impune numai dacă este cazul.
Reclamanta a depus la dosar adeverința nr.110/20.03.2009 privind cheltuielile determinate de instituționalizarea minorului - a se vedea fila 60 dosar.
La termenul din 9.04.2009, fiind audiat în camera de consiliu în prezența psihologului, minorul a precizat că are vârsta de 15 ani, este elev la Școala Sportivă și îi place să meargă la internet deoarece deși au calculatoare și la Stâlpu, acestea s-au. Se simte bine la Complexul de la Stâlpu, unde are libertate și este de acord să rămână momentan acolo. Arată că a fost căutat de Poliție pentru că a furat o unitate de calculator, care a rămas la un alt băiat, pe nume, să fie vândută. A făcut această faptă pentru că nu mai avea bani. A precizat că a fost la apartamentul părinților, vineri 03.04.2009, pentru a-și lua niște haine, dar nu i s-a deschis motiv pentru care a dat cu piciorul în ușă. Precizează că nu îl mai suportă pe tatăl său, de aceea are acest comportament față de el.
Prin sentința civilă nr. 398 din 9 aprilie 2009, tribunalul a admis cererea formulată de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI
A dispus înlocuirea plasamentului în regim de urgență cu plasamentul copilului - născut la data de 23.12.1993 în mun. B, jud.B, fiul lui G și, CNP: -, cu plasament la DGASPC B prin Complexul de Servicii Comunitare nr.4 Stîlpu, pe o perioadă de 3 luni.
A dispus delegarea drepturilor privitoare la persoana copilului către șeful Complexului de Servicii Comunitare nr. 4 Stîlpu, iar cele privitoare la bunurile copilului către Președintele Consiliului Județean B, pe durata măsurii dispuse.
A dispus obligarea pârâților la plata contribuției lunare de întreținere în favoarea minorului, în cuantum de 150 lei lunar, cu începere de la data de 23.03.2009 și până la încetarea măsurii dispuse.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că prin dispoziția nr.180 emisă la data de 16.03.2009 de Directorul General al DGASPC B, copilul a fost plasat în regim de urgență la nr.4 Stîlpu începând cu data de 12.03.2009. S-a instituit această măsură motivat de faptul că minorul manifestă tulburări comportamentale deviante, beneficiind și de multe internări în secții de specialitate psihiatrică. La momentul instituirii măsurii minorul se afla internat în secția de B, iar familia nu s-a prezentat pentru a-l externa, aceștia nemaidorind să-l primească în familie deoarece au fost bătuți de minor și amenințați cu moartea - a se vedea fila 11 dosar.
Din cererea aflată la filele 12-13 dosar instanța reține că cei doi pârâți, la data de 23.02.2009, au informat reclamanta cu privire la conduita necorespunzătoare a minorului față de ei și starea de pericol creată de acesta în familie pe fondul problemelor grave de sănătate pe care le are. Rezultă că, dată fiind această situație, consideră că fiul lor nu mai poate rămâne în familie, cu atât mai mult cu cât nici el nu mai dorește acest lucru. În nenumărate rânduri, se arată în cerere, minorul a furat diferite lucruri și bani din casă, motiv pentru care sunt obligați să stea cu ușile încuiate.
Din raportul privind situația minorului, aflat la filele 4-9 dosar, rezultă că minorul, născut la data de 23.12.1993 este fiul pârâților, fiind adoptat de aceștia în anul 1998 când avea doar 4 ani. Minorul, se arată în raport, până în clasa a IV-a a obținut la școală rezultate mediocre, iar din anul 2006 început să absenteze de la cursuri, astfel că a ajuns în situație de repetenție, motiv pentru care i s-a condiționat promovarea anului școlar de transferul său la o altă școală, așa încât în anul școlar 2007-2008 fost transferat la Școala nr.8. Nici aici însă conduita sa nu a fost una corespunzătoare în raport cu colegii și cadrele, astfel că din nou i s-a condiționat promovarea anului școlar de transferul la o altă școală.
Ulterior, la recomandarea medicului specialist, minorul a fost internat la Spitalul de, unde a refuzat să meargă la școală, așa încât în anul 2007-2008 rămas repetent, iar la sfârșitul lunii iunie a revenit în familie. După revenirea în familie comportamentul minorului s-a înrăutățit, a început să fure bani din casă, a fugit de acasă, și-a agresat fizic și verbal părinții, amenințându-i chiar și cu moartea. S-a încercat rezolvarea acestor probleme prin internarea copilului în spitale de specialitate, pârâții manifestând un deosebit interes pentru rezolvarea problemelor de comportament, însă situația s-a agravat din ce în ce mai mult, astfel încât minorul a devenit un real pericol pentru părinți, împrejurare în care aceștia au solicitat sprijinul reclamantei, așa încât la data de 2.09.2008 copilul a fost plasat la nr.2 conform Hotărârii nr.1414/2.09.2008. Și aici minorul a avut un comportament agresiv fizic și verbal la adresa personalului și celorlalți copii, fugea din centru și deși a beneficiat de o atenție și o supraveghere strictă nu s-a putut realiza reabilitarea lui, așa încât s-a dispus reintegrarea în familie a copilului și tratarea acestuia pentru problemele psihice sub supravegherea familiei - a se vedea și actele medicale aflate la dosar.
Pentru a nu mai fi internat în spital de specialitate minorul are o bună colaborare cu părinții până la începutul semestrului II 2009, când acesta din nou de acasă, motiv pentru care, așa cum s-a menționat în considerentele ce preced pârâții au solicitat din nou sprijinul reclamantei.
Pe fondul problemelor comportamentale ale copilului, mama pârâtă a suferit o tulburare depresivă persistentă declanșată și întreținută reactiv, necesitând internări în Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță - a se vedea filele 16, 46-47 dosar, inclusiv pe perioada derulării acestui proces.
În aceste condiții, față de cele ce preced și având în vedere și poziția minorului exprimată cu ocazia audierii în camera de consiliu, tribunalul constată că acțiunea de față este întemeiată în sensul că minorul, din motive neimputabile părinților ci datorate stării de sănătate precară a acestuia, nu mai poate rămâne în familie.
Fiind incidente în cauză.art.56 al.1 lit.b din Lg.272/2004, instanța va dispune înlocuirea plasamentului în regim de urgență, măsura prevăzută de art.56 lit.b cu referire la art.58 alin.1 lit.c din Legea 272/2004, cu plasamentul copilului la DGASPC B prin Complexul de Servicii Comunitare nr.4 Stîlpu, pe o perioadă de 3 luni, măsura prev.de art.56 lit.a cu referire la art.58 alin.1 lit.c din aceeași lege, pe o perioadă de 3 luni.
Referitor la capătul de cerere având ca obiect stabilirea cuantumului contribuției lunare a părinților la întreținerea copilului, instanța constată de asemenea că este întemeiată pentru următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art.63 din Lg.272/2004 comisia pentru protecția copilului sau, după caz, instanța va stabili dacă este cazul și cuantumul contribuției lunare a părinților la întreținerea copilului, în condițiile stabilite de codul familiei art.86 și 94, sume ce se constituie venit la bugetul județului de unde provine copilul.
În speță, din actele aflate la filele 51-52 dosar, rezultă că pârâta realizează un salariu net de 730 lei, în timp ce pârâtul nu realizează venituri ca urmare a faptului că de la 1.04.2009 raporturile sale de muncă cu SC SRL încetează.
În aceste condiții, tribunalul constată că obligarea pârâților la plata contribuției lunare de întreținere în favoarea minorului, în cuantum de 150 lei lunar, cu începere de la data de 23.03.2009 și până la încetarea măsurii dispuse corespunde criteriilor stabilite atât de Legea 272/2004 cât și de art 86 și 94 cod familie.
În baza art.63 alin.1 din Legea 272/2004 va dispune delegarea drepturilor privitoare la persoana copilului către șeful Complexului de Servicii Comunitare nr. 4 Stîlpu, iar cele privitoare la bunurile copilului către Președintele Consiliului Județean B, pe durata măsurii dispuse.
Împotriva aceste decizii au declarat recurs pârâții și criticând-o pentru nelegalitate în legătură cu capătul de cerere privind obligarea acestora de plată unei contribuții lunare de întreținere de 150 lei pe lună, motivat de faptul că dispozițiile art. 63 din Legea nr. 272/2004, instituie posibilitatea de obligare la plată cu sintagma "dacă este cazul", instanța făcând o aplicare greșită a acestor dispoziții.
Susțin recurenții - pârâți că au demonstrat la fond că în cauză nu este vorba despre reaua lor credință în exercitarea drepturilor părintești, dezinteres sau rele tratamente aplicate minorului care ar fi putut determina scoaterea sa din mediul familial și aplicarea unei măsuri de protecție iar în ceea ce privește veniturile lor lunare acestea sunt foarte reduse, există doar salariul soției, recurentului încetându-i raportul de muncă.
Au mai arătat recurenții - pârâți că veniturile (recurentei) sunt afectate de perioada de internări și concedii medicale pentru afecțiunile generate tocmai de comportamentul și problemele generate de fiul lor precum și de costul tratamentelor.
Se solicită pentru motivele invocate admiterea recursului, modificarea sentinței de fond în sensul respingerii capătului de cerere privind obligarea lor la plata contribuției lunare de întreținere.
În dovedirea motivelor de recurs a fost depusă în copie un bilet de externare al Spitalului de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță - B.
Intimata - reclamantă a formulat întâmpinare prin care a arătat că fiind vorba în recurs doar de înlăturarea obligației de plată a contribuției lunare de întreținere la care au fost obligați pârâții, lasă la aprecierea instanței de judecată cu privire la soluția ce urmează să fie dată.
Curtea, examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate actelor și lucrărilor dosarului dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 63 din Legea nr. 272/2004 Comisia pentru protecția copilului, sau după caz instanța va stabili "dacă este cazul" și cuantumul contribuției lunare a părinților la întreținerea copilului, în condițiile stabilite de Codul familiei, art. 86 și 94, sume care se constituie venit la bugetul județului de unde vine copilul.
Prevederile art. 94 alin.2 Codul familiei arată că instanța judecătorească va putea mări, sau micșora obligația de întreținere sau hotărî încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care dă întreținerea sau nevoia celui ce o primește.
În cauza dedusă judecății din actele dosarului, precum și din înscrisul depus în fața instanței de recurs, respectiv biletul de externare din Spitalul de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță - B, rezultă că recurenții pârâți au o situație materială precară, doar mama copilului realizează venituri, tatăl nefiind încadrat în muncă, mama, respectiv recurenta - pârâtă fiind și bolnavă, având multe internări și concedii medicale.
Rezultă așadar că deși aceasta realizează venituri lunare în cuantum de 730 lei așa cum a reținut instanța de fond, ele mai sunt diminuate și datorită stării de sănătate și a concediilor medicale, soțul acesteia nu este încadrat în muncă, astfel că este fondat recursul, și urmează să fie admis în baza dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă.
Potrivit dispozițiilor art. 304 pct.9 Cod procedură civilă va fi modificată sentința instanței de fond iar în conformitate cu dispozițiile art. 94 alin.2 Codul familiei va fi înlăturată obligarea recurenților la plata contribuției lunare de întreținere în cuantum de 150 lei, lunar.
Vor fi menținute în rest dispozițiile sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții G și, ambii domiciliați în B str.- -.10.10.37 jud. B, împotriva sentinței civile nr. 398 din 9 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI, cu sediul în B,-, județul
Modifică în parte sentința sus menționată în sensul că înlătură obligația recurenților la plata contribuției lunare de întreținere în cuantum de 150 lei.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 3 iunie 2009.
Președinte, Judecători,
C a,
Grefier,
,
Fiind în CM
semnează grefier șef secție
Red. CP
Tehnored.CN
2 expl./10.06.2009
nr- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Adriana Maria Radu, Elisabeta
| ← Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 36/2009. Curtea de... | Stabilire program vizitare minor. Decizia 527/2009. Curtea de... → |
|---|
