Plasament. Decizia 56/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 56

Ședința publică de la 20 Ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Nela Drăguț

JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava

JUDECĂTOR 3: Mihaela Loredana

Grefier: -

Ministerul Public reprezentat de procuror din

cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova

Pe rol, judecarea recursului formulat de intimatul CONSILIUL JUDEȚEAN D - COMISIA PENTRU PROTECȚIA COPILULUI D împotriva sentinței civile nr. 282 din 07 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata petentă și intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D, având ca obiect plasament.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns intimata petentă, reprezentată de avocat, lipsind recurentul intimat CONSILIUL JUDEȚEAN D - COMISIA PENTRU PROTECȚIA COPILULUI D și intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.

Avocat, pentru intimata petentă, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind legală și temeinică, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar, apreciind că în mod corect instanța de fond a admis contestația formulată, a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta să emisă o altă hotărâre în raport de constatările făcute în dosar, din raportul de expertiză efectuat de IML rezultând în mod cert că minora se încadrează în grad de handicap grav și nu accentuat; fără cheltuieli de judecată.

Reprezentantul Ministerului Publica pus concluzii respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate ca fiind legală și temeinică.

După strigarea dosarului, dar până la sfârșitul ședinței de judecată, s-a prezentat consilier juridic, pentru recurentul intimat CONSILIUL JUDEȚEAN D - COMISIA PENTRU PROTECȚIA COPILULUI D, care a solicitat admiterea recursului, potrivit motivelor formulate în scris, modificarea sentinței civile pronunțată de instanța de fond în sensul respingerii contestației promovate în cauză și menținerea hotărârii nr. 806/19.05.2009 de încadrare în grad de handicap, emisă de Comisia pentru Protecția Copilului

CURTEA:

Asupra recursului civil de față;

Prin cererea înregistrată la data de 15.06.2009, petenta, în calitate de reprezentant legal al minorei, a formulat contestație împotriva hotărârii nr. 806/19.05.2009 emisă de Comisia Județeană D pentru Protecția Copilului, prin care minora fost încadrată în gradul de handicap accentuat i s-a emis un nou certificat de încadrare în grad (modificându-se gradul de handicap grav stabilit anterior).

În fapt, petenta a arătat că prin hotărârea nr. 806/19.05.2009 din dosarul nr.1650/2009, emisă de Comisia pentru Protecția Copilului D, s-a modificat încadrarea în grad de handicap al minorei, fiica petentei, născută la 21.09.1992, din handicap grav în accentuat și s-a emis certificatul de încadrare în grad de handicap nr.806/19.05.2009.

A precizat că, deși copilul are grave afecțiuni psihice (întârziere mentală severă, disladie ce împiedică comunicarea, comportament haotic-agresiv), care au determinat menținerea sa în grad de handicap grav mai mulți ani, prin noua încadrare a considerat că s-a făcut o mare nedreptate, aceasta neputându-se descurca singură, fără asistare personală, petenta iind cea care îi acordă această îngrijire fiind blocată, practic, la domiciliu.

A arătat că starea minorei nu-i permite să o lase singură, fiind ajutată de petentă la orice activitate, îmbrăcat, hrănit, spălat deplasare la școală, supravegheată în permanență, având repetate crize de epilepsie, neorientată spațio-temporar, cu crize de agresivitate față de persoane străine, manifestări de distrugere a obiectelor din jur, neputând comunica cu alte persoane, doar membrii familiei intuind ce dorește să facă din comportamentul său.

Din această perspectivă realitatea este expusă și în ancheta socială efectuată de reprezentantul primăriei, care a bifat rubrici importante din planul anchetei sociale.

Petenta a mai susținut că, pentru această îngrijire este obligată să rămână în preajma copilului, prin dispoziția atacată trebuind să încerce să obțină surse de venit plecând la un serviciu și lăsând astfel minora cu handicap fără supraveghere cel puțin câteva ore. A învederat că ceilalți membrii ai familiei (soțul) sprijină în activitatea cu minorul, dar la rândul lor nu-i pot prelua rolul de până acum, deoarece se zbat să muncească pentru a asigura venituri și nu înțeleg în totalitate comportamentul copilului.

A arătat petenta că evaluarea medicală s-a făcut de către doi medici care urmăresc îndeaproape copilul de mult timp, ambele opinii concluzionând că necesită îngrijire și însoțitor permanent.

Astfel, certificatul medical nr.3002/27.04.2009 întocmit de dr. - Copii C, atestă întârzierea mintală precum și diagnosticul de epilepsie cu crize parțiale i generalizate. Fișa medicală întocmită la 07.05.2009 de medicul de familie - dr. -, confirmă evoluția epilepsiei (debut la 1 an și 3 luni) manifestată și în prezent, în ciuda tratamentului administrat, dublată de întârziere mintală, fapt care impune supraveghere permanentă.

Cu toate că i membrii comisiei aveau posibilitatea să observe manifestările exterioare ale minorei care țin de retardul psihic, nu au solicitat o evaluare a coeficientului de inteligență, element important pentru încadrarea în gradul de handicap "grav", și preluând doar diagnosticul de epilepsie au făcut încadrarea în gradul accentuat.

A arătat că QI este extrem de redus, adresându-se ulterior psihologilor din cadrul - Copii C, aceștia stabilind că minora prezintă un QI 30, respectiv prezintă un retard mental sever, element care o plasează în gradul de handicap.

Psihologul a reținut că retardul mental al copilului este sever, cu crize repetate de agresivitate, cu dificultăți în vorbire dar și refuz de comunicare chiar și cu familia, neorientat spațio-temporar, fapte dublate și de afecțiunea neurologică a epilepsiei care declanșează crize în cele mai neașteptate momente.

Că, deși are vârsta de 16 ani, copilul frecventează Școala Specială "Sf. ", făcând cu greu față pregătirii școlare. Or, un asemenea copil nu poate fi lăsat nesupravegheat chiar în propriul domiciliu, putând să ajungă la distrugerea involuntară a spațiului unde stă sau la cauzarea vătămării persoanei sale și celor din jur. Faptul că are o ținută îngrijită și unele momente în care nu este agitată, se datorează tocmai eforturilor pe care le face petenta de a comunica cu minora și de a o supraveghea.

A solicitat petenta reevaluarea minorei prin expertizare în vederea stabilirii corecte a gradului de handicap la care trebuie să fie încadrat cu toate consecințele ce decurg de aici, respectiv anularea hotărârii atacate, a certificatului de handicap emis în baza acesteia și obligarea comisiei la emiterea unui certificat cu încadrare corectă pentru gradul de handicap grav.

În drept,cererea a fost întemeiată pe dispozițiile HG 1437/2004 și Ordinul Ministerului Sănătății nr. 725/2002, Legea nr.272/2004 coroborată cu D nr. 201/2004 și Legea nr. 448/2006 republicată.

In timpul judecății instanța, la solicitarea contestatoarei, a dispus efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească deficiențele funcționale ale copilului în raport de diagnosticul pe care îl prezintă, să stabilească dacă minorul are capacitatea de autoservire neformată, pierdută sau diminuată, gradul de dependență fizică și psihică față de alte persoane, stabilirea gradului de autonomie, autoservire, autocontrol, concentrare și reacția la stimuli externi, precum și gradul de handicap.

Contestatoarea a depus la dosar acte medicale privind starea de sănătate a copilului.

Cu adresa nr.2520/A1/16.09.2009 Caî naintat instanței raportul de constatare medico-legală întocmit la solicitarea instanței, prin care a concluzionat: focală criptogenică rezistentă la tratament (crize sub tratament). psihic sever () cu crize de agitație psihomotiroe cu auto și hetero - agresivitate. Copilul are o capacitate limitată de autoservire, autonomie, autocontrol, concentrare și reacții la stimuli externi prezentând un grad ridicat de dependență fizică și psihică față de alte persoane.

Concluzia este aceea că datorită severității întârzierii mintale și tulburărilor endocrine, somatice și motorii, s-a apreciat că minorul este dependent total față de persoanele de atașament.

Prin sentința civilă nr.282 din 07 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis contestația formulată de petenta, în contradictoriu cu intimata Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean

S-a anulat hotărârea nr. 806/19.05.2009, emisă de Comisia Județeană pentru Protecția Copilului și a fot obligată Comisia să emită o hotărâre de încadrare în grad de handicap grav pentru minora -, născută la 21.09.1992.

Pentru a decide astfel, tribunalul a avut în vedere concluziile raportului de constatare medico - legal, din care rezultă că datorită severității întârzierii mintale și tulburărilor endocrine somatice și motorii, copilul este dependent total față de persoanele de atașament.

Împotriva sentinței, în termen legal a declarat recurs intimata, susținând că în mod greșit a fost admisă contestația, că au fost combătute susținerile contestatoarei, în sensul că în anii 2005, 2006 și 2007 minora a fost încadrată în gradul de handicap accentuat, și nu în gradul grav; că în anul 2008 Comisia pentru Protecția Copilului Dah otărât încadrarea minorei în gradul grav de handicap, numai pe motive sociale.

A arătat că, potrivit diagnosticelor din actele medicale, încadrarea corectă este în gradul accentuat, și nu grav cum pretinde mama minorei.

Că, necesitatea îngrijirii speciale și supravegherii permanente, se stabilesc de comisia pentru protecția copilului în baza Raportului de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilități, raport care cuprinde toate elementele necesare pentru încadrarea într-un grad de handicap, conform HG nr.1437/2006.

Că, față de această reglementare legală, medicul de familie care recomandă supraveghere permanentă nu are acest drept, el depășindu-și competențele profesionale.

A susținut recurenta că în mod greșit instanța de fond nu a ținut cont de Raportul de Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilități, efectuat la 18.05.2009 de Serviciul de Evaluare, raport care tratează toate elementele cerute de Ordinul comun nr.725/2002 și nr.12709/2002 și pe baza acestuia s-a stabilit încadrarea minorei în gradul de handicap "accentuat".

Că, instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize medico - legale în vederea stabilirii deficiențelor funcționale ale minorei în raport de diagnosticul pe care îl prezintă, deși contestatoarea avea posibilitatea, potrivit art. 21 lit. g din HG nr.11437/2006, de a se adresa Comisiei pentru Protecția Copilului D, printr-o cerere de reevaluare privind încadrarea copilului într-un grad de handicap, lucru pe care nu l-a făcut.

În cauză, petenta intimată a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

Recursul este nefondat.

Prin HG nr.1437/2004 privind organizarea și metodologia de funcționare a comisiei pentru protecția copilului, la art. 1 se definește noțiunea de comisie, ca fiind organul de specialitate fără responsabilitate juridică al consiliului județean, respectiv al consiliului local al sectorului Municipiului B, cu activitate decizională în materia protecției și promovării dreptului copilului.

Art.2 al hotărârii stabilește atribuțiile acestui organ, una dintre atribuții fiind stabilirea încadrării copilului cu dizabilități într-un grad de handicap și după caz, orientarea școlară a acestuia ( art. 2 lit. a ).

În exercitarea acestei atribuții, Comisia eliberează certificate de încadrare a copilului într-un grad de handicap și certificate de expertiză și orientare școlară și profesională ( art. 3 alin. 1 ).

În art. 9 alin.8 din hotărâre se stipulează că în cazul copilului cu dizabilități, dosarul acestuia include și raportul de evaluare complexă, precum și planul de recuperare, structura - cadru a planului de recuperare a copilului cu dizabilități este prevăzută în anexa 3.

Certificatul de încadrare a copilului într-un grad de handicap, certificatul de expertiză și orientare școlară, profesională și după caz, planul de reabilitare a copilului cu dizabilități, constituie anexe ale hotărârii comisiei și fac parte integrantă din aceasta, conform art. 18 alin. 2.

Art. 10 alin. 1 dispune că hotărârea comisiei este executorie, se comunică părinților și poate fi atacată la tribunalul d e la domiciliul copilului, pentru a se exercita un control al legalității și temeiniciei acestuia.

În Legea nr.272/2004 se stipulează că dispozițiile acestei legi se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului d e procedură civilă.

Or, în cadrul acestei proceduri judiciare, în virtutea rolului activ și pentru o aplicare corectă a legii în scopul pronunțării unei hotărâri legale și temeinice, judecătorul poate ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.

În consecință, efectuarea unei expertize tehnico - legale încuviințată și administrată potrivit art. 201 și următoarele Cod pr. civilă, a fost privită ca fiind utilă în cauză, întrucât era necesară pentru lămurirea unor împrejurări de fapt, părerea unor specialiști stabilindu-se prin expertiză punctele asupra cărora urmează să se pronunțe.

Este neîntemeiată critica recurentei referitoare la faptul că eventualele înscrisuri medicale prezentate în instanță de contestatoare, trebuiau depuse la Comisie în vederea reevaluării situației medicale a copilului, fiindcă această reevaluare urma să aibă loc în 2010.

Nu poate fi primită susținerea recurentei că în anii 2005, 2006 și 2007 minora a fost încadrată în gradul de handicap accentuat, iar certificatul nr.852/2008, prin care s-a hotărât încadrarea în handicapul "grav", s-a bazat pe motive speciale.

Soluția adoptată de instanță este corectă și are la bază un raport medico - legal în care se concluzionează că, datorită întârzierii mintale și tulburărilor endocrino - somatice și motorii, copilul este dependent total față de persoanele de atașament.

În consecință, apreciind că soluția pronunțată este legală și temeinică, urmează ca în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, să se respingă recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de intimatul CONSILIUL JUDEȚEAN D - COMISIA PENTRU PROTECȚIA COPILULUI D împotriva sentinței civile nr. 282 din 07 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata petentă și intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI D, având ca obiect plasament.

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 20 Ianuarie 2010.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- - -

Grefier,

Red.Judec. -

Tehn./2 ex.

26.01.2010

Jud.tr.

Președinte:Nela Drăguț
Judecători:Nela Drăguț, Mariana Mudava, Mihaela Loredana

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plasament. Decizia 56/2010. Curtea de Apel Craiova