Plasament. Decizia 700/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROM ÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

Complet specializat de familie și minori

DECIZIA CIVILĂ NR.700

Ședința publică din 23 iunie 2009

PREȘEDINTE: Maria Lăpădat

JUDECĂTOR 2: Erica Nistor

JUDECĂTOR 3: Claudia Rohnean

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr.347/01.04.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C-S și, având ca obiect plasament.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul recurent personal, pârâta intimată personal și asistată de avocat și consilier juridic în reprezentarea pârâtei intimate Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C-

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Procedura legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, instanța pune în vedere reclamantului recurent să precizeze unde locuiesc în prezent.

Reclamantul recurent precizează că în prezent locuiesc în comuna

nr.40, urmare a unui contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată valabil, prezentând spre vedere actul de identitate în care figurează respectivul domiciliu.

Apărătorul pârâtei intimate invederează instanței că la doar există probe din care rezultă că persoanele cu care a încheiat contractul nu au calitatea necesară de a încheia un astfel de contract.

Instanța pune în vedere reclamantului să precizeze care este cuantumul veniturilor recurenților.

Reclamantul recurent arată că el lucrează cu ziua, realizând un venit mediu de circa 6-8 milioane vechi pe lună, iar reclamanta are o pensie de 11 milioane lei vechi.

Constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul în recurs.

Reclamantul recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Apărătorul pârâtei intimate solicită respingerea recursului, arătând că instanța de fond a făcut o amplă cercetare judecătorească, recurenții fiind tolerați în imobilul din, din ancheta socială efectuată în cauză rezultând că în acel imobil locuiesc 4 persoane, recurenta fiind foarte bolnavă, având nevoie de însoțitor, astfel că nu se poate ocupa de îngrijirea copilului, de vreme ce, asistentul maternal s-a ocupat ireproșabil de îngrijirea cestuia, neavând un alt copil.

Reprezentantul pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C-S arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.

Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că la data când copilul a fost rupt de familie acesta se afla în situația de risc maternal, astfel că este în interesul acestuia să se dezvolte într-un mediu normal.

CURTEA,

Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul C-S sub nr. 3060 / 115/ 17.11.2008, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C-S și pe pârâta, solicitând instanței, prin hotărârea ce o va da, să se dispună încetarea măsurii de protecție specială a plasamentului instituită pentru copilul prin sentința civilă nr. 3000 / 02.11.2005, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr. 6663 / C / 2005 și reintegrarea copilului în mediul familial.

Nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cererea nu a fost motivată în drept.

În motivarea acțiunii, au arătat că în prezent dețin condiții corespunzătoare pentru creșterea și educarea copilului.

Prin sentința civilă nr. 347/1.04.2009, Tribunalul C-S a respins acțiunea formulată de reclamanții și împotriva pârâtelor Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C- și și i-a obligat pe reclamanți să plătească pârâtei 1500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 05.10.2005, dată la care copilul a fost dat în plasament în regim de urgență la asistentul maternal profesionist, acesta se afla într-o stare clinică foarte proastă, respectiv, deși avea aproximativ 1 an și 9 luni, nu mergea, nu vorbea, nu se hrănea singur, având și o deformare la un picior, fapt ce a impus tratament ortopedic de specialitate. Pentru a putea recupera perioada de timp în care copilul a fost în îngrijirea reclamanților și a înregistrat un regres în dezvoltare, pârâta a fost nevoită să ofere copilului tratament medical de specialitate, efectuând periodic deplasări împreună cu acesta la clinici de specialitate în localitatea

În urma eforturilor substanțiale depuse de pârâtă, copilul și-a revenit, fiind clinic sănătos. În prezent, copilul are numai probleme oftalmologice, care necesită tratament și verificări periodice.

Din declarațiile martorilor audiați rezultă că numai pentru tratamentul oftalmologic recent, pârâta a plătit o sumă de 500 lei, sumă pe care reclamanții nu o dețin, neputând asigura astfel un tratament de specialitate pentru copilul lor.

Din probele administrate rezultă că reclamanta mai are dintr-o altă relație încă doi copii minori, respectiv pe, născut la 16.02.1994, și pe, născut la 12.10.2000.

Conform sentinței civile nr. 2100 / PI / 09.05.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, copilul se află în plasament la bunica sa maternă, iar conform hotărârii nr.478 / 20.09.2007, dată de Comisia pentru Protecția Copilului T, copilul se află de asemenea în plasament la bunica sa maternă.

Din declarațiile martorilor audiați rezultă că fără consimțământul bunicii și al copilului, copilul a fost luat de reclamanți și dus la domiciliul lor, în localitatea.

Cu ocazia vizitelor efectuate la domiciliul pârâtei, bunica maternă, numita, a relatat că acest copil nu beneficiază de o bună îngrijire, deoarece reclamanții nu au condiții materiale, iar reclamanta este foarte bolnavă, neputându-se ocupa nici de îngrijirea propriei sale persoane și prin urmare nici copilul nu ar putea beneficia de o îngrijire la fel de bună la reclamanți ca și cea oferită de pârâtă.

Din probele administrate rezultă că reclamanta este bolnavă, fiind încadrată în gradul I de handicap, având diagnosticul de TBC pulmonară secundară fibrocazeoasă policavitară lob superior drept, piopneuromotorax stâng, rezolvat prin pleurotomie stâng, plămân stâng distrus TBC, casexie TBC.

Datorită acestei boli, reclamanta nu s-a putut ocupa de îngrijirea nici unuia dintre cei trei copii pe care îi are, toți fiind în situație de risc, motiv pentru care pentru protejarea acestora a fost instituită măsura de protecție specială a plasamentului.

Anterior instituirii măsurii de protecție a plasamentului, copilul a fost lăsat de mama sa în îngrijirea tatălui său, care însă neavând nici un venit a fost nevoit să practice cerșetoria în gara și autogara din localitatea O, folosind copilul pentru impresionarea cetățenilor. Datorită imposibilităților fizice și materiale, reclamanții nu au putut asigura acestui copil în primele luni de viață condiții decente de trai, fapt ce a marcat dezvoltarea ulterioară a copilului.

Prin instituirea măsurii de protecție specială, copilul a beneficiat în familia pârâtei de cele mai bune condiții materiale și spirituale, fiind tratat ca și propriul copil al familiei.

În toată perioada de timp în care copilul s-a aflat în îngrijirea pârâtei, a beneficiat de cele mai bune tratamente medicale, de afecțiune, grijă și condiții materiale superioare.

Din ancheta-socială dispusă în cauză la domiciliul pârâtei ( fila 25 ), rezultă că pârâta are condiții materiale și spirituale foarte bune și se ocupă foarte bine de copil, putând și pe viitor să îi asigure o bună dezvoltare fizică și psihică.

Pârâta deține două imobile proprietate personală, unul compus din două camere, în care locuiește împreună cu soțul său și copilul în cauză și un alt imobil compus din trei camere. Imobilul în care locuiește este dotat cu toate cele necesare traiului.

Din ancheta-socială efectuată la domiciliul reclamanților (fila 40 ), rezultă că aceștia nu au condiții materiale bune, locuind într-un imobil degradat, din care se poate folosi o singură cameră și o bucătărie, imobilul nefiind racordat la sistemul de energie electrică decât în ianuarie 2009.

În imobil locuiesc reclamanții, mama reclamantului și copilul.

Reclamanții nu dețin teren, animale, păsări.

Din planșele foto depuse la dosar și declarațiile martorilor audiați, rezultă că imobilul în care locuiesc reclamanții este un imobil aflat într-o stare avansată de degradare, cu pereții crăpați, umezi și țigla de pe acoperiș veche și parțial distrusă.

În acest imobil reclamanții nu pot să ofere condiții materiale bune copilului pentru a-i asigura o dezvoltare optimă pe viitor.

Unica sursă de venituri deținută de reclamanți este pensia de boală a reclamantei în sumă de 1071 lei.

În cauză împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii de protecție specială a plasamentului nu s-au schimbat așa cum susțin reclamanții în cererea lor.

Reintegrarea copilului în familia sa ar genera un grav prejudiciu acestuia, fiindu-i afectată dezvoltarea sa viitoare deoarece reclamanții nu dispun de condiții materiale corespunzătoare creșterii în condiții de siguranță fizică și psihică a unui copil de o vârstă relativ mică.

Din întreg probatoriul administrat rezultă că interesul superior al copilului este acela de a rămâne în continuare în plasament la pârâta, care îi oferă condiții materiale și spirituale superioare și care cu un efort material, fizic și psihic foarte mare a reușit să înlăture regresul înregistrat în dezvoltarea copilului pe perioada de timp în care acesta s-a aflat alături de părinții săi.

Împotriva sentinței civile nr. 347/01.04.2009 a Tribunalului C-S au declarat recurs în termenul legal reclamanții, solicitând admiterea lui și modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii.

În motivarea cererii de recurs s-a susținut că prima instanță a apreciat eronat probatoriul administrat în cauză, că în speță s-a făcut dovada că reclamanții dispun de condiții corespunzătoare, materiale și morale pentru a avea grijă de minor al cărui interes este de a fi reintegrat în familia naturală care se poate ocupa de creșterea și educarea lui.

Recursul nu a fost motivat în drept.

Pârâta intimată nu a depus întâmpinare.

Curtea, analizând recursul declarat de reclamanți în raport de criticile formulate și motivele invocate, a apreciat că este nefondat.

Astfel, din materialul probator existent la dosar, rezultă că prima instanță a reținut o corectă stare de fapt, respectiv că în speță reclamanții nu dispun de condiții socio - economice, în vederea creșterii și educării copilului, probele administrate în cauză fiind edificatoare pentru a se concluziona că este în interesul superior al minorului să rămână în plasament la asistentul maternal care îi oferă condiții materiale și educaționale superioare și cu ajutorul major al acesteia s-a înlăturat regresul înregistrat în dezvoltarea copilului pe perioada de timp cât acesta s-a aflat la reclamanți.

Astfel, din anchetele sociale și celelalte înscrisuri depuse, se confirmă faptul că în, în casă locuiesc 4 persoane, mama recurentului și minorul -, luat cu forța de la bunica maternală unde era încredințat în plasament.

Persoanele sus enumerate nu realizează nici un fel de venituri, trăind toți din pensia de boală pentru handicap, cu însoțitor a recurentei, adică 1000 lei ron.

În ceea ce o privește pe recurenta, aceasta are o boală incurabilă contagioasă, TBC, motiv pentru care e pensionată pe caz de boală.

Referitor la condițiile morale oferite de părinții naturali ai minorului, s-au depus la dosarul cauzei sentințe judecătorești, prin care ceilalți doi copii ai recurentei au fost dați în plasament, în motivarea acestor sentințe, consemnându-se faptul că mama nu se interesează de situația copiilor, iar martorii audiați declarând că tatăl copilului nu a fost niciodată încadrat în muncă, îndeletnicindu-se cu cerșetoria, dorind să-și ducă copilul într-o improvizată.

În consecință, neputându-se reține ignorarea dispozițiilor art. 5 alin. 2, art. 6 lit. d, art. 8 alin. 2 și art. 30, 31 și 33 din Legea nr. 272/2004, apreciind că în speță în mod corect instanța de fond a reținut că este în interesul superior al copilului să rămână în continuare la pârâta, care îi oferă condiții optime de dezvoltare și educare, Curtea urmează ca în baza art. 312 alin. 1. pr. civ., să respingă recursul declarat de reclamanții recurenți și împotriva sentinței civile nr.347/01.04.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.

Fără cheltuieli de judecată, nesolicitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanții recurenți și împotriva sentinței civile nr.347/01.04.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C-S și

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 23 iunie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. /24.06.2009

Dact. 2 ex./29.06.2009

Președinte:Maria Lăpădat
Judecători:Maria Lăpădat, Erica Nistor, Claudia Rohnean

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plasament. Decizia 700/2009. Curtea de Apel Timisoara