Plasament. Decizia 814/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(736/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.814
Ședința publică din 12 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristina Nica
JUDECĂTOR 2: Mariana Haralambe
JUDECĂTOR 3: Fănica Pena
GREFIER - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procurorul.
Pe rol se află pronunțarea recursului formulat de recurenții pârâți și, împotriva sentinței civile nr. 1825 din 3.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 6 B și cu intimatul pârât -.
are ca obiect - plasament.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 11 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, care face parte integrantă din prezenta decizie; pentru a da posibilitate părților să depună note scrise și în vederea deliberării, Curtea a amânat pronunțarea cauzei la data de12 mai 2009, când a decis următoarele:
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
La data de 31.07.2008 petenta Direcția Generală de Asistența Copilului Sector 6 Bas olicitat, în contradictoriu cu pârâtul, instituirea măsurii de protecție specială a plasamentului pentru minorii - născut la data de 01.08.1993 și născută la data de 18.05.1997, la bunica maternă pe nume, domiciliată în B,-, -5,.3,.3,.43, sector 6.
În motivarea cererii s-a arătat că cei doi copii au rezultat din căsătoria părinților și, locuind împreună în apartamentul familiei situat în B,-, -5,.3,.3,.43, sector 6.
În anul 1999, mama copiilor a decedat, copiii rămânând în grija tatălui și a bunicii materne,.
În cursul anului 2000, tatăl copiilor a intrat într-o relație de concubinaj, mutându-se din domiciliu, copiii rămânând în grija bunicii paterne.
În perioada anilor 2000-2007, copiii au rămas în grija bunicilor paterni, tatăl fiind implicat în creșterea și educarea lor.
Relațiile însă, dintre tatăl copiilor, și familia (din partea mamei copiilor), s-au degradat în tot acest timp.
În prezent, minorii locuiesc împreună cu bunica maternă la domiciliul acestuia, refuzând să mai locuiască împreună cu tatăl pe care-l caracterizează drept agresiv.
Tatăl și-a exprimat opinia că în ultima vreme, copiii locuiesc la bunica maternă, întrucât ei preferă să locuiască împreună cu bunicii materni, întrucât aceștia nu se interesează cu strictețe de programul lor și au o atitudine permisivă și excesiv de îngăduitoare - aspecte ce reies din raportul emis de Serviciul Anchete -Sociale înregistrat sub nr.C/4918/27.06.2008.
Față de aceste aspecte, petenta a formulat prezenta acțiune la cererea bunicilor materni, și înregistrată sub nr. C/10146/28.11.2007 prin care se solicită instituirea unei măsuri speciale pentru minorii și, respectiv plasamentul copiilor la familia bunicilor materni și delegarea excercițiului drepturilor părintești către bunicii materni și de a ridica alocația de întreținere pentru minori, precum și celelalte drepturi bănești de care aceștia beneficiază pe perioada plasamentului conform legii.
În drept, s-au invocat prevederile Legii nr.272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copiilor.
În cauză s-au administrat probele cu înscrisuri, raport de anchetă socială, plan individualizat de protecție pentru copii, raport de consiliere, raport psihosocial, declarații olografe, adeverințe medicale, sentințe judecătorești.
Prin sentința civilă nr. 1825/03.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, s-a respins ca nefondată acțiunea.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de judecată a reținut că din raportul de anchetă psihosocială, rezultă că minorii sunt clinic sănătoși, iar minora, de când și-a schimbat domiciliul și locuiește la bunicii materni, se află într-o perioadă de regres școlar, obținând medii de "suficient", atitudinea minorei față de școală devenind mai pasivă, absențele sale școlare înmulțindu-se.
În perioda 2000-2007, după moartea mamei copiilor, aceștia au locuit la bunicii paterni, tatăl implicându-se în supravegherea, creșterea și educarea minorilor.
Instanța a constatat că între tatăl minorilor și bunicii materni există o stare conflictuală care se răsfrânge în mod negativ asupra celor doi copii.
Tribunalul a apreciat astfel, că este în interesul superior al copiilor și în considerarea art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ca aceștia să crească alături de tatăl lor.
Din economia Legii nr.272/2004, rezultă prioritatea răspunderii părinților pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului și complementaritatea intervenției statului, în acest domeniu, prin instituțiile sale cu activitate specifică - dar ambele forme de ocrotire a minorilor, fiind subordonate interesului superior al copilului, în sensul Convenției.
S-a reținut că jurisprudența CEDO este constantă în a aprecia că, pentru părintele și copilul său, faptul de a fi împreună, constituie un element fundamental al vieții de familie, iar măsurile interne care împiedică acest lucru, reprezintă o ingerință în dreptul la respectarea vieții de familie, astfel cum este acesta protejat de art.8 al CEDO.
Măsura plasamentului este o măsură de protecție specială, cu caracter temporar, potrivit art.58 din Legea nr.272/2004 și constituie o ingerință în dreptul de viață familială a părinților și copiilor acestora, astfel că trebuie să fie justificată de motive pertinente și suficiente pentru apărarea drepturilor și libertăților copiilor, care să răspundă unei nevoi sociale presante și să fie proporțională scopului litigiului urmărit.
Or, în speță, s-a constatat că este în interesul superior al copiilor ca aceștia să fie îngrijiți și educați de tatăl lor, iar bunicilor materni să le fie respectat dreptul de vizitare al minorilor stabilit prin sentința civilă nr. 11823/25.10.2002, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6
S-a reținut astfel, din raportul de anchetă socială efectuat de Serviciul Autorității Tutelare Sector 6, că minorii erau atent supravegheați de tată și de bunica paternă, aveau un mod de viață ordonat, tatăl având grijă să asigure copiilor un trai decent, asumându-și responsabilitatea creșterii și educării celor doi copii, vecinii declarând preocuparea reală a tatălui pentru buna creștere a copiilor, tatăl fiind apreciat pentru seriozitate și la locul său de muncă.
Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs intimații și, criticând-o pentru greșita aplicare a legii - art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
În motivare, recurenții au arătat că ei sunt bunicii celor doi minori, și au dovedit în cauză faptul că minorii locuiesc cu bunicii materni de circa 2 ani, copiii refuzând să se întoarcă la domiciliul bunicilor paterni, întrucât tatăl este agresiv, iar în tot timpul celor 2 ani, acesta i-a vizitat rar pe copii, fără a le aduce ceva, mai mult, provocând scandaluri.
În plus, recurenții au arătat că dispun de condiții materiale deosebite, având mai multe case, mașini, electrocasnice, etc. au plătit profesori de limbi străine pentru copii, cu care se înțeleg într-o atmosferă frumoasă de familie, în timp ce tatăl nu are o locuință, decât la concubina și la părinții săi și nu poate oferi copiilor o situație materială și afectivă, astfel cum au posibilitate bunicii materni.
Minorii au fost audiați în repetate rânduri (de trei ori), manifestându-și dorința de a se afla în creșterea și educarea bunicilor materni, ei nu sunt de acord cu relația de concubinaj a tatălui lor, iar bunicii-recurenți nu pot reglementa relația cu minorii, decât solicitând o formă legală de a-i avea în creștere și supraveghere.
S-a solicitat admiterea recursului și admiterea cererii introductive de instanță.
Nu s-au administrat noi probe în recurs de către recurenți.
După dezbateri și reținerea dosarului în pronunțare, prin serviciul arhivă al instanței, s-a depus o întâmpinare la dosar de către tatăl minorilor, intimatul, la care s-a atașat și delegație avocațială și înscrisuri, respectiv adeverințe salariale în cursul anului 2009, privind rezultatele școlare slabe ale celor doi copii, care dețin și un număr foarte mare de absențe de la cursuri.
În întâmpinare s-a solicitat respingerea recursului, întrucât în perioada cât s-au aflat în grija și supravegherea tatălui, 2000-2007, copiii au fost bine îngrijiți și au avut rezultate foarte bune școlare, or în perioada cât s-au aflat la recurenți, situația la învățătură a scăzut, copiii lipsesc frecvent de la cursuri, bunicii având o influență nefavorabilă asupra creșterii și educării lor, prezenta cerere nefiind o dovadă aif ață de copii, ci o nouă dovadă a urii pe care recurenții o poartă intimatului-tată.
Analizând recursul formulat, în raport de criticile formulate, de apărările în cauză, Curtea constată că recursul nu este fondat, pentru următoarele considerente:
Din probele administrate, la fond și la apel, a rezultat că în perioada celor doi ani 2007-2009, cât minorii s-au aflat la bunicii materni, care fără îndoială manifestă o mare față de cei doi copii, oferindu-le o situație materială deosebită, bunicii materni au manifestat și o lipsă de severitate, de disciplină, de control și supraveghere, în ceea ce privește educația copiilor, dovadă fiind rezultatele școlare extrem de slabe și respectiv absențele nenumărate de la cursurile școlare - în comparație cu situația anterioară anului 2007, când copii s-au aflat în supravegherea tatălui, care s-a interesat în mod strict de situația educației celor doi copiii, situația școlară a acestora fiind foarte bună.
Este cert că această constatare a determinat instanța de judecată să rețină că este în interesul superior al copiilor de a se afla în grija, creșterea și educarea tatălui - părintele aflat în viață al copiilor, trecând peste dorința repetată a minorilor de a fi crescuți de bunicii materni - determinată de lipsa de severitate și control strict cu privire la frecventarea școlii și petrecerea timpului liber - dar care nu poate fi primită, în condițiile înregistrării unui regres școlar inadmisibil, al copiilor.
Curtea mai constată că plasamentul este o măsură de protecție specială, cu caracter vremelnic, care se ia doar în situațiile copiilor prevăzute de art.56 din Legea nr.272/2004 - cei doi minori neaflându-se în nici una din cazurile prevăzute de literele a-e) ale articolului susmenționat. În plus, potrivit art.30 din Legea nr.272/2004, copilul are dreptul să crească alături de părinții săi - în speță, alături de părintele aflat în viață - tatăl celor doi copii.
Această dispoziție se completează cu prevederile art.33 din lege care reglementează responsabilitatea părinților față de copii, care trebuie să asigure bunăstarea materială, dar și spirituală a copiilor, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii lor, aceste prevederi fiind obligatorii, în interesul superior al copilului, și care nu pot fi ignorate nici de copii, nici de bunicii materni și cu atât mai puțin, de instanță.
Astfel cum a reținut în mod legal și temeinic prima instanță, relația părinte-copii este esențială pentru conceptul de familie, esențială pentru creșterea și educarea copiilor, în sensul art.8 CEDO.
Iar în fapt, din rapoartele de anchetă socială, a reieșit că tatăl este responsabil pentru soarta copiilor, pentru formarea lor pentru viață, fiind implicat direct în procesul de educație, impunând și un control strict al situației lor școlare și care a avut ca finalitate, o situație școlară bună a copiilor săi, spre deosebire de perioada când bunicii materni au vegheat, în ultimii doi ani, asupra creșterii și educației copiilor, când s-a realizat un regres școlar de neacceptat pentru instanță.
În consecință, potrivit art.312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenții-pârâți și, împotriva sentinței civile nr.1825/03.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI SECTOR 6 B și cu intimatul-pârât -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnodact. / 2 ex./26.05.2009
- Secția a V-a Civ. -
Președinte:Cristina NicaJudecători:Cristina Nica, Mariana Haralambe, Fănica Pena
| ← Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 31/2009. Curtea de... | Plasament. Decizia 901/2009. Curtea de Apel Craiova → |
|---|
