Plasament. Decizia 95/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 95/
Ședința publică din data de10 februarie 2009
PREȘEDINTE: Irina Alexandra Bodleavicepreședintele Curții de Apel
JUDECĂTOR 2: Viorica Mihai Secuianu
Judecător - - -
Grefier - -grefier șef secție
-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de către pârâtul, împotriva sentinței civile nr. 1320 din 22.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta DIRECȚIA GENERALA DE ASISTENTĂ SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI G, în acțiunea civilă având ca obiect plasament.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimata-reclamantă consilier juridic în baza delegației pe care o depune la dosar, lipsă fiind recurentul-pârât.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Reprezentantul intimatei-reclamante, își menține punctul de vedere exprimat și la termenul anterior în sensul că semnătura de pe motivele de recurs nu aparține recurentului, comparând semnăturile existente pe alte acte aflate în dosarul instanței de fond. Recurentul-pârât nu și-a angajat apărător pentru acest termen, astfel că susține că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Parchetului nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea contată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Reprezentantul intimatei-reclamante apreciază că recursul declarat de către pârât este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Susține că recurentul a manifestat o atitudine ostilă față de lucrătorii sociali, refuzând să colaboreze cu reprezentanții Direcției. Susține că minorul se află în Centrul de primire Copii " și Stuart" și anul trecut, pentru anumită perioadă de timp a fost în învoire la tată.
În prezent minorul se află la domiciliul tatălui, însă acesta trebuie să formuleze o cerere de reintegrare a minorului la domiciliul său, să se prezinte la o întâlnire cu psihologul direcției, aspecte care nu s-au întâmplat, fiind vădit dezinteresul pârâtului față de minorul în cauză. Relațiile dintre copil și tată au fost labile; a intervenit și bunica maternă cu care pârâtul se află în conflict. Relațiile minorului cu bunica maternă sunt bune.
În concluzie, neexistând o cerere din partea pârâtului de reintegrare a minorului, solicită respingerea recursului formulat și menținerea ca fiind legală și temeinică a sentinței instanței de fond, care este și în interesul major al copilului.
Reprezentantul Parchetului pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținere ca fiind legală și temeinică sentinței instanței de fond.
CURTE
Asupra recursului civil de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1320 din 22.10.2008 Tribunalul Galați, Secția civilă a admis acțiunea formulată de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului G în contradictoriu cu pârâtul și, în consecință, a dispus menținerea măsurii de plasament în regim de urgență privind pe minorul, născut la data de 06.12.1993. S-a delegat exercitarea drepturilor părintești Președintelui Consiliului Județului
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut următoarele:
Copilul provine dintr-o familie monoparentală. Mama minorului și anume a decedat în anul 2003 - Certificat de deces seria - nr. -.
La momentul decesului, aceasta era divorțată de tatăl copilului conform sentinței civile nr. 4362/08.05.2003, minorul fiind încredințat spre creștere și educare mamei.
Copilul - a fost crescut de către bunicii materni, deoarece mama a plecat să muncească în Italia, unde a și decedat prin asfixiere cu monoxid de carbon.
După decesul mamei, tatăl solicitat autorităților reîncredințarea copilului. Noul mediu familial nu a fost benefic copilului. Tatăl avea o relație de concubinaj pe care copilul nu o accepta, conflictul dintre tată și fiu fiind frecvente, principala cauză fiind absenteismul copilului de la școală.
Cazul copilului a fost sesizat la telefonul copilului 983 de către în anul 2007.
Urmare a sesizării primite, reprezentanții DGASPC G s-au deplasat la domiciliul pârâtului, pentru a verifica situația copilului -, în vârstă de 14 ni.
Copilul și tatăl său au fost incluși într-un program de consiliere psihologică, care s-a realizat parțial ca urmare a slabei participări din partea tatălui și a fiului.
În anul 2008, tatăl a revenit și a solicitat a fi sprijinit de DGASPC G pentru a putea rezolva problemele fiului său. În urma solicitării o echipă a DGASPC G s-a deplasat din nou la domiciliul familiei.
Din discuțiile purtate cu tatăl minorului s-a aflat că minorul a fugit de acasă din data de 17 iunie, iar în noaptea de 18 spre 19 iunie a fost găsit împreună cu alți prieteni de către un echipaj al jandarmeriei și dus la domiciliul tatălui, de asemenea a mai declarat tatăl că nu se mai înțelege deloc cu el, este repetent, delincvent și nu îl mai poate controla, solicitând în scris ca fiul său să fie internat într-un centru de plasament.
Astfel prin Dispoziția Directorului General al DGASPC G s-a dispus instituirea măsurii de plasament în regim de urgență în Centrul de primire copii " și Stuart" G - pentru minorul -.
În dovedirea acțiunii se folosește de proba cu înscrisuri depunându-se la dosar: certificatul de naștere al minorului, raport de evaluare psihologică a copilului, plan individual de protecție, raport de evaluare psihosocială a minorului, raport de întrevedere, raport de anchetă socială, declarațiile pârâtului și a minorului, raport de la compartimentul de intervenție primară și telefonul copilului, adeverință de elev, fișă deschidere caz, două fișe de convorbire, adresă de la secția 2 de poliție, sentința civilă nr. 4362/8.05.2002, acte de stare civilă.
Minorul a fost audiat în Cameră de Consiliu la data de 29.08.2008, fila 52 dosar, reținând că acesta ar dori să se reîntoarcă la tată și că ar încerca o conciliere cu mama vitregă cu care nu se înțelege.
În drept Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 61 și 137 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Acțiunea este fondată.
Conform art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, statul are obligația de a proteja viața de familie existentă.
Părinții trebuie să joace un rol suficient de important în procesul decizional, să fie "implicați în procesul decizional privit ca un întreg, într-un grad suficient pentru a le asigura protejarea intereselor".
Curtea a stabilit ca după ce măsura de plasament a fost luată, statul are obligația pozitivă de a facilita reunirea familiei, luând toate măsurile necesare pentru a menține legăturile personale și, la momentul oportun, reconstituind familia, în special prin renunțarea la măsura de plasament luată atunci când circumstanțele o permit.
În prezent, măsura menținerii măsurii de plasament este o obligație pozitivă a reclamantei ca reprezentantă a statului, cu restricții privitoare la exercitarea drepturilor părintești.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, declarat recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate prin prisma aplicării greșite a legii, motiv prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Susține recurentul că ancheta socială a fost efectuată la domiciliul bunicilor materni și nu la domiciliul său, unde locuiește efectiv minorul și astfel susține că, cele consemnate în respectivul referat sunt fictive, instanța nu ar fi trebuit să-și formeze convingerea pe baza acestor date. Că, prin menținerea măsurii de plasament în regim de urgență a fost ignorat tocmai interesul superior al minorului, acesta manifestându-și dorința de a locui împreună cu tatăl său.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii ca nefondate.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente.
Este adevărat că ancheta socială a fost efectuată la domiciliul bunicilor materni, dar cel care a refuzat constant să colaboreze cu reclamanta, atunci când s-a încercat clarificarea situației minorului, cu prilejul vizitei făcute la domiciliul pârâtului în G, dul -, -.1,.77, a fost tocmai tatăl copilului.
Pârâtul nu numai că a refuzat să prezinte informațiile necesare întocmirii referatului de anchetă socială, dar a și avut o atitudine mai mult decât ostilă, de nervozitate accentuată, cerându-le autorităților părăsirea locuinței sale.
Mai mult, pârâtul a fost cel care a solicitat luarea unei măsuri de protecție față de minor, declarând în acest sens, pe propria răspundere la data de 07.07.2008, că nu mai dorește să îl crească și educe, că nu înțelege să mai răspundă pentru faptele sale.
În acest context, nu poate fi primită critica ignorării interesului superior al copilului și nici cel al neveridicității datelor culese cu privire la situația copilului.
Deși recurentul se opune măsurii de urgență dispuse, nu a făcut dovada că s-au modificat condițiile în familie, astfel încât copilul să fie crescut într-un mediu securizant.
Relațiile tensionate dintre el și concubina tatălui, lipsa unei locuințe stabile, sunt factori care au o influență negativă asupra dezvoltării fizice, morale și spirituale a copilului, or, este în interesul superior al minorului ca acesta să trăiască într-un mediu propice dezvoltării armonioase, chiar dacă nu este mediul familial.
Desigur, în situația în care pârâtul (și concubina acestuia) își reevaluează atitudinea și își schimbă obiceiurile și va dovedi că poate oferi copilului un mediu propice dezvoltării sale, poate solicita oricând reclamantei reîncredințarea copilului în familie, deoarece scopul măsurii nu este luarea copilului din familie, ci evitarea situațiilor traumatizante pentru minor.
Curtea, apreciază că motivele de recurs invocate sunt nefondate, astfel încât în temeiul art.304/1 raportat la art.312 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de către pârâtul,împotriva sentinței civile nr. 1320 din 22.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./02.03.2009
VM/04.03.2009
2 ex./04.03.2009
Fond: Tribunalul Galați: judecător -
Președinte:Irina Alexandra BodleaJudecători:Irina Alexandra Bodlea, Viorica Mihai Secuianu
| ← Stabilire domiciliu minor. Decizia 1527/2009. Curtea de Apel... | Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 106/2008. Curtea de... → |
|---|
