Răpire internațională de copii. Decizia 1606/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (2181/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.1606.
Ședința publică de la 23 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristina Nica
JUDECĂTOR 2: Mariana Haralambe
JUDECĂTOR 3: Fănica Pena
GREFIER - - -
***** *****
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - legal reprezentat de procuror.
Pe rol se află soluționarea cererii de revizuire formulată de revizuienta -, împotriva deciziei civile nr. 1314/14.10.2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, PRIUN MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și cu AUTORITATEA TUTELARĂ de pe lângă PRIMĂRIA SECTORULUI 2 B precum și a cererii de suspendare a executării hotărârii anterior menționate.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă revizuenta personal și asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.- emisă de Baroul Hunedoara -Cabinet Individual, consilier juridic, pentru intimatul Ministerul Justiției și Libertăților, în baza delegației depuse la dosar lipsind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței depunerea, prin serviciul registratură, la data de 4.11.2009, a unei întâmpinări formulate de către Ministerul Justiției și Libertăților iar la data de 11.11.2009, a unui cereri formulate de către, cerere la care se află atașat un set de înscrisuri.
Revizuenta se legitimează cu Carte de Identitate seria - nr.-, eliberată de Secția 9 poliție, la data de 08.04.2003.
La solicitarea instanței de a preciza dacă insistă în judecarea cererii de suspendare a executării hotărârii atacate, reprezentantul revizuentei arată că nu insistă în judecarea acestei cereri.
Curtea ia act de precizarea revizuentei în sensul că nu insistă în judecarea cererii de suspendare a executării hotărârii atacate.
La solicitarea instanței de a preciza care sunt actele ce fac dovada faptului că revizuenta nu mai are domiciliul pe teritoriul Spaniei, reprezentantul acesteia arată că actele ce fac dovada celor susținute sunt contractul de închiriere precum și dovezile eliberate de către autoritățile locale.
Reprezentantul revizuentei depune la dosar, în traducere autorizată, dovada existenței pe rolul instanței spaniole a litigiului privind custodia minorei.
Părțile declară că nu mai au alte cereri de solicitat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor cererii de revizuire.
Reprezentantul revizuentei solicită admiterea cererii de revizuire astfel cum a fost formulată și modificarea hotărârii pronunțate în recurs în sensul respingerii acestuia și menținerii hotărârii pronunțate de către instanța de fond ca fiind temeinică și legală; nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
Se invocă dispozițiile art.322 pct.5 Cod de procedura civilă.
Mai arată că, în speță, instanța nu a făcut aplicabilitatea dispozițiilor art.12 din Convenția d l Haga.
Reprezentantul intimatului Ministerul Justiției și Libertăților solicită respingerea cererii de revizuire conform motivelor pe larg arătate în întâmpinarea depusă la dosar.
Apreciază pe de o parte că nu este îndeplinită condiția înscrisului nou iar pe de altă parte înscrisul invocat nu atestă o altă situație de fapt decât cea avută în vedere de instanță anterior judecării recursului.
Mai arată că o altă condiție neîndeplinită este cea care impune că înscrisul să nu fi putut fi prezentat fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică fie printr-o împrejurare mai presus de voința părții or ceea ce revizuenta invocă în susținerea imposibilității de prezentare este propria culpă.
Arată că dispozițiile art.12 al.2 din Convenția d l Haga sunt aplicabile numai dacă cererea de înapoiere s-a făcut după împlinirea termenului de 1 an.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de revizuire apreciind că înscrisurile invocate nu au caracter de înscrisuri noi în sensul dispozițiilor art.322 pct.5 Cod de procedura civilă.
CURTEA,
Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 1314/14.10.2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Minori și Familie în dosarul nr- (1636/2009), s-au admis recursurile formulate de Ministerul Justiției și Libertăților și de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București împotriva sentinței civile nr.661/06.05.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în contradictoriu cu intimatul prin Ministerul Justiției, intimata-pârâtă și Autoritatea Tutelară Sector 2 B, a fost modificată sentința în sensul că s-a admis acțiunea, pârâta fiind obligată să înapoieze pe minora, născută la data de 01.01.2007 în, Spania, la reședința sa obișnuită din Spania, în termen de 2 luni de la data pronunțării deciziei, sub sancțiunea unei amenzi de 1000 lei, în favoarea statului.
În considerentele deciziei s-a reținut că printr-o hotărâre a instanțelor spaniole din 21.02.2008, s-a dispus încredințarea minorei, mamei-pârâte, urmând ca pentru stabilirea domiciliului minorei și cu privire la deplasarea acesteia în afara Spaniei, pârâta să obțină în prealabil, acordul instanței.
Pârâta a obținut acordul instanței spaniole pentru deplasarea minorei pe teritoriul României la data de 31.07.2008, pe durata lunii august 2008, pentru ca, ulterior, autorizația din 31.07.2008 să fie anulată de către Judecătoria d e Primă Instanță și Instrucție nr.2 del, Spania, astfel că pârâta a fost notificată la data de 23.10.2008 să se prezinte la Ambasada Spaniei, pentru a i se pune la dispoziție actele necesare readucerii minorei în Spania, pârâta refuzând să se prezinte la Ambasadă.
S-a constatat astfel, că prin refuzul pârâtei de a readuce minora în Spania și menținerea acesteia în țară, peste termenul acordat - august 2008, pârâta s-a făcut vinovată de neînapoierea ilicită a minorei în Spania, în sensul art.3 din Convenția d l Haga.
S-a apreciat că apărările pârâtei referitoare la obținerea de către tatăl minorei a unei sentințe nedefinitive de reîncredințare a minorei către el, dar care a fost atacată cu recurs de către pârâtă, nu au relevanță și oricum, o astfel de hotărâre este pronunțată, ulterior momentului neînapoierii ilicite a minorei în Spania.
La data de 16.10.2009, intimata-pârâtă - a formulat o cerere de revizuire împotriva deciziei susmenționate nr.1314/14.10.2009 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Minori și Familie în dosarul nr-, în baza art.322 pct.5 Cod procedură civilă.
În motivarea cererii s-a arătat că la data judecării recursului, revizuienta a fost în imposibilitate de a aduce dovezile cerute de instanța de recurs cu privire la condițiile de administrare a cererii de exequator, referitoare la împrejurarea că hotărârea instanței din Spania (privind reîncredințarea minorei, tatălui - nota red.), a fost supusă recursului, încă nesoluționat.
Aceste dovezi au fost obținute prin diligențe ulterioare pronunțării deciziei ce face obiectul revizuirii de față, de la autoritățile spaniole.
De asemenea, s-a arătat că revizuienta a intrat și în posesia dovezii privind împrejurarea că nu mai domiciliază în Spania de mai bine de 1 an de zile, la reședința obișnuită unde ar urma să fie readusă minora, pârâta domiciliind în România.
S-a solicitat admiterea cererii de revizuire, cu consecința admiterii recursului și menținerii soluției de respingere a cererii introductive de instanță pronunțată de Tribunalul București, Curtea urmând a dispune și suspendarea executării deciziei supuse revizuirii potrivit art.325 Cod procedură civilă.
Ulterior, s-a arătat că nu se mai insistă în cererea de suspendare a executării.
S-a atașat dosarul de fond.
Ministerul Justiției și Libertăților a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, întrucât motivul invocat prevăzut de art.322 pct.5 Cod procedură civilă nu poate fi reținut în cauză, întrucât nu ne aflăm în situația descoperirii unui înscris nou, care trebuia să releve împrejurări noi, necunoscute de către instanța de recurs, ceea ce nu se regăsește în speță, ca și condiția ca înscrisul să aibă o importanță deosebită, hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii. Or, neprezentarea dovezii promovării propriului recurs împotriva hotărârii spaniole a fost determinată de propria culpă, și nu din cauză de forță majoră.
În cuprinsul revizuirii s-au depus: o declarație a revizuientei autentificată sub nr.1049/22.10.2009 la BNP prin care arată că nu deține pe teritoriul Spaniei nici un spațiu de locuit, locuind în România, împreună cu minora, încă din august 2008, recursul declarat de revizuientă împotriva acesteia, înregistrat în dosarul nr.348/2007 la Tribunalul d e Primă Instanță nr.2 din del, corespondență, certificat de al minorei - în limba spaniolă și în traducere autorizată - certificate "conform cu originalele" potrivit art.139 Cod procedură civilă, precum și un memoriu din care rezultă că pârâta se află în situația nefericită de a-și pierde copilul pe care îl crește, care nu are nici o relație cu tatăl său, nu știe limba spaniolă, fiind acuzată în mod nefondat de răpire internațională a copilului, de către tatăl acestuia, prin intermediul Ministerului Justiției, Tribunalul București pronunțând în cauză o hotărâre temeinică și legală.
S-a depus apoi și o nouă cerere de reîncredințare a minorei către mamă (revizuientă) înregistrată la Judecătoria d e Primă instanță și Instrucție nr.1 - - del la data de 13.11.2009 - în sensul de a se dispune măsuridefinitivede încredințare, custodie și autoritate părintească, domiciliul, regim de vizite și vacanță și pensie alimentară.
Curtea, analizând cererea de revizuire, în raport de motivul invocat prevăzut de art.322 pct.5 Cod procedură civilă și probele administrate, constată că ea este nefondată, pentru considerentele ce urmează:
Pentru ca înscrisurile invocate - dovada faptului că revizuienta nu mai are reședința în Spania din august 2008 până în prezent și a declarării recursului împotriva hotărârii de reîncredințare a minorei de către tată, pronunțată de o instanță spaniolă, să poată face obiectul unei cereri de revizuire potrivit art.322 pct.5 Cod procedură civilă, textul susmenționat cere îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții, care în speță nu sunt îndeplinite.
Astfel, deși înscrisurile noi prezentate referă împrejurări care existau la data soluționării recursului de către Curtea de APEL BUCUREȘTI, fără a fi cunoscute de instanța de recurs, ele nu sunt determinante, hotărâtoare pentru a se obține anularea deciziei din recurs și rejudecarea recursului, spre a se obține anularea deciziei din recurs și rejudecarea recursului, spre a se obține menținerea sentinței Tribunalului București - aspect care a și fost reținut în considerentele deciziei din recurs, Curtea, apreciind ca lipsite de relevanță apărările fondate pe situațiile de fapt ce urmau a fi dovedite cu cele două înscrisuri, mai mult, constatând că oricum, acestea sunt ulterioare refuzului ilicit de înapoiere a minorei în Spania, la reședința sa obișnuită.
În plus, lipsa reședinței obișnuite din Spania a fost determinată de însăși revizuientă, prin revenirea definitivă în România cu minora, deși se obținuse acordul instanței spaniole, doar limitat pentru luna august 2008, or legiuitorul nu a avut în vedere prin dispozițiile art.322 pct.5 teza I Cod procedură civilă, înscrisuri care să dovedească situații de fapt create de însăși revizuientă, prin propria sa acțiune.
În textul invocat, nici înscrisul depus constând în noua cerere de reîncredințare înregistrată la instanța spaniolă, nu îndeplinește criteriile pentru a fi admisă revizuirea, pentru aceleași considerente.
A primi aceste înscrisuri, spre a anula decizia din recurs și a rejudeca din nou recursul, ar echivala în a admite un nou recurs la recurs - aspect inadmisibil în dreptul procesual românesc.
Curtea observă că analiza susmenționată a înscrisurilor noi depuse de revizuientă, determină soluția de respingere pe fond a cererii de revizuire, iar nu soluția de respingere ca inadmisibilă, astfel cum s-a solicitat prin întâmpinarea de la dosar.
Susținerea că neîntoarcerea minorei la reședința obișnuită a minorei din Spania nu are finalitate, în sensul că nu mai există o reședință a mamei în Spania, încă din august 2008, nu poate determina admiterea cererii de revizuire, fiind o problemă doar de executare a deciziei din recurs.
Pentru considerentele reținute, cererea de revizuire va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuienta -, împotriva deciziei civile nr.1314/14.10.2009, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Minori și Familie, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, PRIN MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și cu AUTORITATEA TUTELARĂ DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA SECTORULUI 2.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnodact.
2 ex./ 08.12.2009
- S 3 -;
-;
-
Președinte:Cristina NicaJudecători:Cristina Nica, Mariana Haralambe, Fănica Pena
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Divort. Decizia 1971/2009. Curtea de Apel Cluj → |
|---|
