Divort. Decizia 1971/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1971/R/2009
Ședința publică din:14.10.2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Traian Dârjan
JUDECĂTORI: Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania
- -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 342/A din 02 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-, privind și pe reclamanta intimată precum și pe intimatul autoritate tutelară CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C N-SERVICIUL AUTORITATE TUTELARĂ, având ca obiect divorț.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă în instanță recurentul pârât, asistat de avocat și reclamanta intimată asistată de avocat, lipsă fiind intimata Consiliul Local al Municipiului C N-Serviciul Autoritate Tutelară.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 5 lei /fila 5/.
S-a făcu referatul cauzei după care, reprezentantul recurentului, avocat, depune la dosar timbrul judiciar în sumă de 1,5 lei.
Se constată că la dosar s-a înregistrat la data de 13.10.2009, întâmpinare de către reclamanta prin avocat.
Instanța, ia act de întâmpinarea depusă la dosar prin registratura instanței și comunică la acest termen un exemplar reprezentantului recurentului avocat. Față de această împrejurare, instanța pune în vedere reprezentantului recurentului că are posibilitatea să studieze întâmpinarea lăsând cauza la a doua strigare.
Reprezentantul recurentului față de cele de mai sus, arată că nu dorește a se lăsa cauza la a doua strigare pentru a lectura întâmpinarea.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri prealabile de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri judiciare.
Reprezentantul recurentului avocat, susține recursul și solicită admiterea acestuia, modificarea deciziei recurate pronunțată de Tribunalul Cluj în temeiul art.312 alin.3 pr.civ. ca fiind neîntemeiat.În suținerea recursului declarat, reprezentantul recurentului arată că, instanța de fond respectiv Judecătoria Cluj N, în mod temeinic și legal a reținut ca motiv de respingere a cererii de divor,ț nesusținerea cererii de divorț la termenul de judecată din 11.12.2008 de către reclamanta și în mod legal a dispus respingerea acțiunii având ca obiect divorț în temeiul art.616 pr.civ.La termenul din 12.02.2009, instanța de fond în mod corect a reținut inexistența motivelor prev.de art.614 pr.civ.De precizat este și faptul că instanța de apel, respectiv Tribunalul Cluj, a încuviințat în probațiunea audierea martorului, care se afla în relații de dușmănie cu pârâtul, fapt dovedit cu procesul verbal nr.- încheiat la data de 12.02.2009 de Jandarmeria C-Din procesul verbal indicat rezultă că martorul a avut o altercație cu recurentul în incinta Judecătoriei Cluj N.Martoul este concubinul reclamantei, iar declarația acestuia a fost neserioasă, neverosimilă, contradictorie, iar instanța de apel a audiat un martor care era direct interesat de inducerea în eroare a instanței de apel, deoarece este concubinul reclamantei.
Reprezentanta reclamantei avocat, solicită respingerea recursului formulat de recurentul, nu solicită cheltuieli de judecată. În susținerea întâmpinării reprezentanta reclamantei arată că instanța de fond în mod greșit a respins cererea de divorț ca nesusținută pe lipsa nejustificată a reclamantei la termenul de judecată din data de 11.12.2008. Reclamanta, și-a justificat absența, motivând că datorită amenințărilor primite de recurentul nu s-a prezentat la instanță.Având în vedere comportamentul defectuos al recurentului, caracterul excesiv de violent atât verbal cât și psihic, reclamanta a avut convingerea că amenințările vor fi puse în practică, având în vedere că la data de 12.02.2009 a avut loc un incident pe holul Judecătoriei Cluj - Cu privire la martorul, reprezentanta reclamantei arată că, recurentul, nu s-a opus audierii acestuia, și nici nu a formulat cereri în probațiune pentru a dovedi contrariul celor susținute de reclamanta și de martorul.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1823/12.02.2009 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N s-a respins cererea formulată de reclamantă ca nesusținută și aceasta a fost obligată să plătească pârâtului suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanta lipsit la termenul din 11.12.2008 și la termenul următor deși aceasta invocat necunoașterea legii și existența unei stări tensionate între părți, instanța a apreciat că acestea nu sunt motive prevăzute de art. 614 Cod proc.civ. și a respins acțiunea.
Prin decizia civilă nr. 322/A/2 iunie 2009 Tribunalului Cluja fost admis apelul declarat de împotriva Sentinței civile nr. 1823/12.02.2009 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, care a fost desființată și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că, disp. art. 616 Cod proc.civ. sancționează lipsa nejustificată a reclamantului de la termen, însă din probatoriul administrat în cauză, audierea unui martor și mai multe procese verbale de contravenție, tribunalul a reținut că lipsa reclamantei la termen nu a fost nejustificată, ci cauzată de temerea că va fi supusă la violențe din partea rudelor acesteia, a intimatului și rudelor acestuia, ceea ce s- și întâmplat la termenul de judecată din 12.02.2009. Acest incident a fost reținut de tribunal prin audierea martorului și proceselor verbale de constatare contravențiilor din data de 12.02.2009.
Prin urmare, tribunalul a apreciat că în acest context, lipsa reclamantei la termenul de judecată nu poate fi considerată nejustificată și, în consecință, în temeiul art. 297 alin. 1 Cod proc.civ. a fost admis apelul și trimisă cauza spre rejudecare instanței de fond.
Împotriva acestei decizii declarat recurs în termen legal pârâtul, solicitând modificarea deciziei civile nr. 342/A/2009.
În motivarea recursului se arată că martorul audiat de instanța de apel este concubinul reclamantei și în aceste condiții, declarația acestora a fost neverosimilă, contradictorie și dată de o persoană interesată în cauză.
Faptele relatate de martori sunt neverosimile deoarece reclamanta nu a vorbit cu mama ei în data de 10.12.2008 cum susține, ci ultima convorbire telefonică cu mama ei a avut lor în 6.12.2008 și îl viza pe fiul ei minor. Totodată, pârâtul arată că nu putea s-o amenințe pe reclamantă prin intermediul mamei reclamantei, iar deplasarea cu trenul nu este singurul mod de deplasare la care reclamanta putea apela.
Pârâtul mai susține că instanța de apel trebuia să clarifice cu cine a vorbit reclamanta la telefon și din partea cui veneau amenințările, a mamei reclamantei sau pârâtului și dacă au fost cumpărate bilete de tren sau nu.
Interpretarea evenimentelor din 12.02.2009 făcută de instanța de apel este eronată, deoarece cu ocazia acestor incidente reclamanta nu a fost atinsă de pârât și amenințările din partea mamei reclamantei nu puteau avea relevanță pentru soluționarea procesului între și.
În opinia pârâtului, motivele invocate de Curtea de APEL CLUJ nu sunt pertinente, verosimile și concludente pentru a justifica lipsa reclamantei de la primul termen de judecată.
În drept, a fost invocat art. 304 alin. 7 Cod proc.civ.
Prin întâmpinare, reclamanta solicitat respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată. Reclamanta a arătat că temerile de a se prezenta la primul termen de judecată i-au fost confirmate prin evenimentele din 12.02.2009, dovadă fiind incidentul dintre reclamantă și rudele acesteia, când soțul reclamantei împreună cu frații lui și cu rudele reclamantei i-au agresat verbal, și în ultimul moment au fost agresați de jandarmi, dovadă fiind procesele verbale de constatare a contravențiilor. Recurentul pârât nu s- opus audierii martorului propus de reclamantă, și nu a solicitat în probațiune un martor pentru a dovedi contrariul celor susținute de reclamantă, deși avea această posibilitate.
Analizând decizia pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Critica principală formulată în recurs de către pârâtul vizează greșita administrare a probațiunii testimoniale în apel, întrucât martorul era concubinul reclamantei, deci persoană interesată în cauză. Curtea reține că instanța de fond respins acțiunea, întrucât cererea de divorț a fost nesusținută.
Potrivit disp. art. 614 Cod proc.civ. reclamantul în acțiunea de divorț este obligat să se prezinte în fața instanțelor de fond. Prin această dispoziție legală ( derogatorie de la dreptul comun) s-a urmărit, pe de o parte împăcarea părților dacă este posibil și pentru aceasta este necesară prezența soților, iar pe de altă parte, numai părțile pot să ofere instanței explicații lămuritoare cu privire la relațiile dintre soți. După cum rezultă din dispozițiile care guvernează divorțul, acțiunea de divorț se poate stinge oricând prin împăcarea soților, indiferent dacă are loc în fața instanței de apel sau de recurs, întrucât valorile sociale ocrotite impun o soluție diferită față de alte acțiuni.
În ipoteza în care reclamantul nu se prezintă la un termen, se prezumă că părțile s-au împăcat și atunci soluția este respingerea acțiunii de divorț ca nesusținută.
Împrejurarea că reclamanta a declarat apel împotriva sentinței de respingere acțiunii de divorț, denotă faptul că părțile nu s-au împăcat și starea de fapt care a dus la promovarea acestei acțiuni de divorț subzistă.
Instanța de apel a administrat probe pentru verifica dacă lipsa reclamantei la termenul de judecată din 11.12.2008 a fost nejustificată și în acest sens a administrat proba testimonială, fiind audiat martorul. Acesta învederat instanței că apelanta a fost amenințată de pârât și de familia acesteia, cu acte de violență dacă se va prezenta la termenul de judecată din 11.12.2008. Este real că acest martor este concubinul reclamantei și depoziția acestuia poate fi afectată de parțialitate, însă în apel au fost depuse mai multe procese verbale de constatare unor contravenții, întrucât la următorul termen de judecată, 12.02.2009 reclamanta a fost agresată fizic și verbal de rudele sale și rudele pârâtului.
Prin urmare, instanța de apel a administrat și alte probe, nu numai depoziția martorului mai sus arătat prin care se confirmă susținerea reclamantei că a fost amenințată și acesta a fost motivul pentru care nu s- prezentat în instanță.
Împrejurarea că reclamanta nu a fost agresată de către pârâtul cu ocazia incidentului din 12.02.2009 nu are relevanță, relevant este faptul că s-au materializat amenințările telefonice cu ocazia prezentării reclamantei la următorul termen de judecată, termenului la care lipsit.
Art. 616.Pr.Civ. permite ca în situația în care, la termenul de judecată, în prima instanță, reclamantul lipsește nejustificat să respingă cererea ca nedovedită, însă aceasta dispoziție legală nu este o sancțiune, ci respingerea cererii ar fi consecința desistării sau a dezinteresului manifestat de soțul care a promovat acțiunea. Prin urmare și cererea de apel formulată de reclamantă este o dovadă clară că aceasta nu a intenționat să renunțe la acțiunea promovată, dimpotrivă a dovedit prin probele administrate de instanța de apel că a fost amenințată că va fi agresată dacă va veni în C, un incident violent desfășurându-se pe coridoarele judecătoriei la următorul termen, după cum rezultă din procesele verbale ( 26-31). Deci depoziția martorului nu poate fi apreciată ca fiind subiectivă deoarece cele relatate de acesta se coroborează cu procesele verbale încheiate în data de 12.02.2009.
Curtea constată că disp. art. 616 Cod proc.civ. au fost legal aplicate de instanța de apel, lipsa reclamantei nu a fost nejustificată, nefiind incident motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod proc.civ.
Recurentul mai invocă incidența art. 304 alin. 7 Cod proc.civ. arătând că hotărârea cuprinde motive contradictorii și străine naturii pricinii, însă nu face decât să enunțe prevederile art. 304 pct. 7 Cod proc.civ. fără să arate în concret care sunt acele motive contradictorii sau străine naturii pricinii avute în vedere de instanța de apel, așa încât această critică nu poate fi primită.
Pentru considerentele mai sus reținute, curtea în temeiul art. 312 Cod proc.civ. va respinge ca nefondat recursul pârâtului împotriva deciziei civile nr. 342/A din 02.06.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 342/A din 02.06.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania
- - - - - - -
GREFIER
Red. dact. GC
5 ex/30.10.2009
Jud.apel:,
Președinte:Traian DârjanJudecători:Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania
| ← Răpire internațională de copii. Decizia 1606/2009. Curtea de... | Divort. Decizia 66/2009. Curtea de Apel Suceava → |
|---|
