Răpire internațională de copii. Decizia 668/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(830/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 668
Ședința publică din 16.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Corina Gabriela Buruiană
JUDECĂTOR 2: Stere Learciu
JUDECĂTOR 3: Claudiu
Grefier -
- XX -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procurorul.
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de recurenta pârâtă, împotriva încheierilor de ședință din camera de consiliu din 5.02.2009, pronunțate de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant Ministerul Justiției - pentru și cu autoritatea tutelară de pe lângă Primăria sectorului 3
La apelul nominal se prezintă avocatul pentru recurenta pârâtă, în baza împuternicirii nr. 8454/2009, eliberată de Baroul București și lipsesc intimatul reclamant Ministerul Justiției - pentru, precum și autoritatea tutelară de pe lângă Primăria sectorului 3
Se face referatul cauzei de către grefier, învederându-se faptul că procedura este legal îndeplinită, după care:
Avocatul recurentei arată că a formulat recurs atât împotriva încheierii prin care tribunalul a respins cererea de recomunicare a sentinței, cât și împotriva încheierii prin care a fost admisă în parte cererea de îndreptare a erorii materiale, ambele recursuri fiind înregistrate sub același număr de dosar, datorită sistemului informatic al instanței. Depune la dosar copii ale cererilor, purtând mențiunea referitoare la înregistrarea lor sub același număr de dosar.
Partea prezentă, prin avocat și reprezentantul Ministerului Public arată că nu au alte cereri sau probe de solicitat.
Având în vedere faptul că nu se solicită administrarea de probe, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Avocatul recurentei arată că principala problemă care trebuie rezolvată se referă la faptul că hotărârea instanței de fond nu a fost comunicată la adresa de domiciliu a pârâtei - identificată ca urmare a interogatoriului luat părții.
Instanța a respins cererea privind recomunicarea, invocând prevederile art. 98 din Codul d e Procedură Civilă, reținând că partea nu a făcut o cerere expresă în acest sens, o astfel de cerere fiind formulată după pronunțarea sentinței. Dar, în conformitate cu prevederile art. 129 din Codul d e Procedură Civilă, instanța trebuia să facă tot posibilul atât pentru aflarea adevărului, cât și pentru evitarea unor erori. Astfel, deși s-a procedat la legitimarea pârâtei, instanța a făcut mențiunea că a făcut acest lucru numai pentru a fi identificată persoana.
Definiția domiciliului unei persoane este cea prevăzută la art. 13 din Decretul nr. 31/1954, astfel că, în cauză, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 98 din Codul d e Procedură Civilă, primul domiciliu al pârâtei, în România, fiind cel de reședință, menționat în actul de identitate eliberat în anul 2008 la data de 23 octombrie, act prezentat instanței la data de 30.10.2008 și care ar fi trebuit avut în vedere la comunicarea hotărârii.
Pentru acest motiv, solicită admiterea recursului întemeiat pe aceste susțineri, arătând încă odată că aceasta este cauza pentru care nu a putut motiva recursul în termen.
Un al doilea motiv de recurs îl constituie nelegalitatea celor două încheieri de ședință, aspect prevăzut de art. 304 pct. 2 din Codul d e Procedură Civilă, în sensul că au fost pronunțate de un alt judecător decât cel care a soluționat cauza pe fond. Apreciază că în cazul înlocuirii judecătorului, trebuia făcută mențiune în încheiere privind motivul pentru care s-a procedat la această schimbare.
Solicită, așadar, admiterea recursurilor și casarea încheierilor atacate, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 3 din Codul d e Procedură Civilă.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor.
Referitor la înlocuirea judecătorului care a pronunțat sentința, arată că legea nu prevede obligativitatea ca același judecător să soluționeze eventualele cererii de îndreptare a unor erori materiale, atâta vreme cât acestea nu privesc fondul cauzei.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, apreciază că instanța a reținut în mod corect faptul că nu se pot îndrepta așa zise erori materiale, atâta vreme cât în dosarul de fond a fost respectată procedura, iar Ministerul Justiției a solicitat relații la Ministerul d e Interne în legătură cu domiciliul unde pârâta se afla cu minorul, iar partea a fost reprezentată în proces de un avocat. Mai mult, instanța i-a comunicat pârâtei sentința și la domiciliul pe care aceasta l-a indicat în cuprinsul întâmpinării, așa încât nu se poate susține că nu au fost respectate prevederile art. 129 din Codul d e Procedură Civilă.
Consideră că, în speță, s-a făcut în mod corect aplicarea dispozițiilor art. 98 din Codul d e Procedură Civilă, care stabilesc limpede procedura ce trebuie urmată de parte.
Conform teoriei și practicii judiciare nu are relevanță înțelesul dat de art. 13 din Decretul nr. 31/1954 noțiunii de domiciliu, ci adresa precizată de părți în cererile introduse la instanță. Singurul aspect că pârâta a depus la dosar o copie a actului de identitate nu duce la concluzia că aceasta dorește să i se comunice actele de procedură la domiciliul menționat în acest act.
În replică, avocatul recurentei arată că, pentru respectarea dreptului la un proces echitabil, comunicarea hotărârii trebuia să fie făcută la toate domiciliile pârâtei menționate în dosar.
CURTEA
Prin încheierile de ședință din Camera de consiliu de la 05.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, s-a admis în parte cererea formulată de pârâta, s-a dispus îndreptarea erorii materiale cu privire la numărul corect al dosarului, care este -, nu -, cum din eroare s-a menționat în sentința civilă nr.1559/30.10.2008; s-a respins ca neîntemeiată solicitarea de îndreptare a erorii materiale privind domiciliul reclamantei, s-a respins ca neîntemeiată cererea de recomunicare a sentinței civile nr.1559/30.10.2008.
Împotriva încheierilor din data de 05.02.2009, pronunțate în dosarul nr.- a formulat recurs recurenta, arătând următoarele:
- hotărârea a fost dată de alți judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii, conform art.304 pct.2 Cod de procedură civilă;
- conform art.304 pct.9 Cod de procedură civilă, în mod greșit s-a respins cererea recurentei privind îndreptarea erorii materiale referitoare la domiciliul reclamantei.
Recursurile sunt nefondate.
Astfel, critica referitoare la înlocuirea judecătorului care a pronunțat sentința, urmează a fi respinsă, întrucât legea nu prevede obligativitatea ca același judecător să soluționeze eventualele cereri de îndreptare a unor erori materiale, atâta vreme cât acestea nu privesc fondul cauzei.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, Curtea apreciază că instanța a reținut în mod corect faptul că nu se pot îndrepta așa-zise erori materiale, atâta vreme cât în dosarul de fond a fost suspendată procedura, iar Ministerul Justiției a solicitat relații la Ministerul d e Interne în legătură cu domiciliul unde pârâta se află cu minorul, iar partea a fost reprezentată în proces de un avocat.
Mai mult, instanța i-a comunicat pârâtei sentința și la domiciliul pe care aceasta la indicat în cuprinsul întâmpinării, așa încât nu se poate susține că nu au fost respectate prevederile art.129 Cod de procedură civilă.
În speță, s-a făcut în mod corect aplicarea dispozițiilor art.98 Cod de procedură civilă, care stabilesc procedura ce trebuie urmată de parte.
Conform teoriei și practicii judiciare, nu are relevanță înțelesul dat de art.13 din Decretul nr.31/1954 noțiunii de domiciliu, ci adresa precizată de părți în cererile introduse de instanță. Singurul aspect că pârâta a depus la dosar o copie a actului de identitate nu duce la concluzia că aceasta dorește să i se comunice actele de procedură la domiciliul menționat în acest act.
În consecință, Curtea va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de recurenta pârâtă împotriva încheierilor de ședință din camera de consiliu din 5.02.2009, pronunțate de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr.-, în contradictoriu cu intimatul reclamant MINISTERUL JUSTIȚIEI și Autoritatea tutelară de pe lângă Primăria Sectorului 3
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnodact.
2 ex./3.06.2009
----------------------------------------------------
- Secția a III-a -
Președinte:Corina Gabriela BuruianăJudecători:Corina Gabriela Buruiană, Stere Learciu, Claudiu
| ← Reintegrare în familie. Decizia 39/2009. Curtea de Apel Alba... | Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 1364/2009. Curtea de... → |
|---|
