Recunoastere paternitate. Decizia 383/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - recunoaștere paternitate -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 383
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 2 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Dumitraș Daniela
JUDECĂTOR 2: Ciută Oana
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în S, str. -, nr. 9,. 78,. D,.9, județul S, împotriva deciziei civile nr. 288 din 6 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 25 noiembrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței de judecată de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, pentru a da posibilitatea părților de a formula concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 2 decembrie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la data de 11 februarie 2008 la Judcătoria F reclamantul, în contradictoriu cu pârâta, a contestat recunoașterea paternității minorului, născut la data de 11 mai 1992, recunoaștere făcută prin decizia civilă nr. 261 din 4 martie 1996, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr. 5320/1994, deoarece nu corespunde adevărului, tatăl minorului fiind un alt.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că la sfârșitul anului 1992, pârâta l-a acționat în judecată pentru stabilirea paternității minorului. Prin sentința civilă nr. 10073/1993 Judecătoria Constanțaa respins acțiunea ca nefondată. În apelul promovat de pârâtă, în temeiul art. 1206 cod civil a recunoscut paternitatea minorului, iar în baza acestei recunoașteri, Tribunalul Constanțaa admis acțiunea pârâtei, constatând că este tatăl minorului.
Pârâta, prin întâmpinarea depusă la dosar, a invocat excepțiile inadmisibilității acțiunii, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prescrise de dispozițiile art. 57 al. 2 din Codul familiei și autorității de lucru judecat, dedusă din decizia civilă nr. 261 din 4 martie 1996 a Tribunalului Constanța.
Prin sentința civilă nr. 1099 din 21 aprilie 2008, Judecătoria Fălticenia respins excepțiile de inadmisibilitate a acțiunii și autorității de lucru judecat. De asemenea, prin aceeași hotărâre, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamant ca nefondată.
Apelul declarat de reclamant împotriva hotărârii menționate a fost admis de Tribunalul Suceava prin decizia civilă nr. 293 din 9 septembrie 2008, cu consecința desființării hotărârii atacate și trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, cu motivarea că aceasta, în mod nelegal, a schimbat obiectul acțiunii și temeiul juridic al acesteia.
Curtea de APEL SUCEAVA, prin decizia civilă nr. 134 din 10 decembrie 2008, respins recursul declarat de pârâta, menținând, deci, hotărârea tribunalului.
Reinvestită cu judecarea cauzei, Judecătoria Fălticeni, prin sentința civilă nr. 1214 din 4 iunie 2009, admis excepția inadmisibilității invocată de pârâtă și a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit art. 58 din Codul familiei recunoașterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată de orice persoană.
Articolul 57 al 2 din Codul familiei stabilește modalitățile prin care se poate face recunoașterea, respectiv declarație la serviciul stării civile, prin înscris autentic sau prin testament, în această situație recunoașterea paternității fiind făcută cu știință de tatăl copilului.
În speță, pârâta, în calitate de mamă a minorului, născut la data de 11 mai 1992, chemat în judecată pe reclamant, pentru stabilirea paternității acestuia, cerere ce a fost admisă prin decizia civilă nr.261/1996 a Tribunalului Constanța, în considerentele acesteia reținându-se că reclamantul este tată minorului, ca urmare a probatoriului administrat, respectiv a interogatoriului luat acestuia, prin care recunoaște întreținerea de relații intime cu mama copilului, dar și a expertizei medico legale, care concluzionează că din punct de vedere dermatoglific paternitate este probabilă, iar sanguin poate fi tatăl copilului.
Pentru că stabilirea paternității minorului s-a făcut printr-o hotărâre judecătorească, intrată în puterea lucrului judecat, prima instanță a constatat că nu ne aflăm în situația unei recunoașteri extrajudiciare, ce ar putea fi contestată în condițiile prevăzute de art. 58 al. 1 din Codul familiei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, care a criticat soluția primei instanțe pentru interpretarea restrictivă a dispozițiilor art. 57 al. 2 din Codul familiei și pentru aspectul că nelegal i-au fost respinse toate probele solicitate.
Tribunalul Suceava, prin decizia civilă nr. 288 din 6 octombrie 2009 a respins apelul ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că paternitatea minorului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească, pe bază de probe și nu prin modalitățile expres reglementate de prevederile art. 57 din Codul familiei, situație în care acțiunea formulată de reclamant este inadmisibilă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, în motivarea căruia a arătat că excepția inadmisibilității acțiunii nu operează în prezenta cauză. Astfel, acțiunea în contestarea recunoașterii paternității este reglementată de art. 58 al. 1 din Codul familiei, fiind, deci, o acțiune numită, adică o acțiune expres prevăzută de un text de lege. Inadmisibilitatea acțiunii ce face obiectul prezentului dosar nu poate fi reținută deoarece această excepție presupune ca o acțiune în constatarea unui drept să nu poată fi primită când există calea acțiunii în realizarea dreptului, potrivit art. 111 Cod procedură civilă.
Precizează, de asemenea, că primele instanțe au dat o eronată interpretare și aplicare dispozițiilor art. 57 din Codul familiei.
Examinând recursul, prin prisma motivelor formulate, ce vizează dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
Inadmisibilitatea este un mijloc de apărare cu o natură juridică mixtă: diferă de apărările de fond și se apropie de excepțiile de procedură prin obiectul ei; diferă de excepțiile de procedură și se apropie de apărările de fond prin rezultatul i - dacă e primită conduce la respingerea acțiunii.
Obiectul excepției de inadmisibilitate îl reprezintă contestatarea dreptului reclamantului de a sesiza instanța.
Efectele produse de inadmisibilitate au un alt temei decât al apărărilor pe fond și ele duc la respingerea acțiunii nu pentru că dreptul invocat nu există sau nu mai există ci pentru că respectivul drept ipotetic nu poate fi protejat în justiție pe calea aleasă de reclaman.
Deci, în concluzie, excepția de inadmisibilitate se referă la un gen de acțiune care nu poate fi promovată în justiție, dreptul pretins încălcat neregăsindu-și ocrotire în sfera juridicului și care îl pune pe magistrat în imposibilitate să o analizeze.
Ori, în speță, nu este aplicabilă această excepție, reclamantul investind instanța cu o acțiune în contestarea recunoașterii paternității, reglementată de art. 58 al. 1 din Codul familiei, conform căruia recunoașterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată de orice persoană interesată. Deci, în considerarea și a dispozițiilor art. 57 al. 2 din Codul familiei, instanțele de fond, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, trebuiau să analizeze incidența acestor dispoziții legale, urmând a stabili dacă condițiile prescrise de textele de lege menționate pot fi reținute în cauză sau nu.
În consecință, pentru cele reținute, Curtea, în baza art. 312 al. 5 Cod procedură civilă, constatând că instanțele de fond au soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, va admite recursul, va casa cele două hotărâri, și va trimite cauza pentru soluționare în fond Judecătoriei Fălticeni.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în S, str. -, nr. 9,. 78,. D,.9, județul S, împotriva deciziei civile nr. 288 din 6 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosarul nr-.
Casează decizia civilă nr. 288 din 6 octombrie 2009 a Tribunalului Suceava și sentința civilă nr. 1214 din 4 iunie 2009 a Judecătoriei Fălticeni și trimite cauza spre rejudecare instanței de fond ( Judecătoria Fălticeni ).
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 decembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. apel:;
Jud. fond: M;
Tehnored.
Ex. 2/21.12.2009
Președinte:Dumitraș DanielaJudecători:Dumitraș Daniela, Ciută Oana, Andrieș Catrinel
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
