Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 176/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR.176
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ghideanu Anca
JUDECĂTORI: Ghideanu Anca, Susanu Claudia Dumitrescu Daniela
- -
GREFIER: - -
Pe rol judecarea cauzei - Minori și familie - privind pe recurenții și, domiciliați în sat F, comuna, jud. I în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI I și CONSILIUL JUDEȚEAN I, având ca obiect - înapoiere minor, legături personale cu minorul - recurs împotriva deciziei civile nr. 549 din data de 17 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 11 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 18.12.2008, când ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 2611/26.02.2008 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulata de reclamanții si, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean I, Direcția Generala de Asistenta Sociala si Protecția Copilului I si.
S-a stabilit în favoarea reclamanților dreptul de avea legături personale cu minora, născută la data de 23.02.2000, în prima și a treia săptămână din fiecare luna începând de sâmbătă ora 10.00 până duminica orele 18.00, la domiciliul reclamanților.
Au fost obligați pârâții la plata către reclamanți a sumei de 208,3 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamanții au solicitat pronunțarea unei hotărâri de menținere a legăturilor personale cu minora, născută la data de 23.02.2000, minoră care în perioada 2002-2007 s-a aflat în plasament la reclamanta, în calitate de asistent maternal profesionist.
S-a mai reținut că în perioada în care minora s-a aflat la fam. a dezvoltat legături puternice de atașament cu soții reclamanți cărora li se adresa cu " mamă și tată" și era bine îngrijită de aceștia așa cum au menționat în declarații depuse în dosarul de fond, medicul de familie, educatoarea, preotul satului și primarul comunei.
Instanța de fond a constatat că familia este o familie, responsabilă și serioasă iar minora a dezvoltat relații de natură familială cu soții reclamanți, relații care au fost rupte brusc și fără explicații pertinente, de intervenții ale pârâtei care a înlocuit măsura de plasament a minorei la un alt asistent maternal iar din referatele de evaluare s-a reținut o anumită înverșunare a pârâtei în a refuza categoric orice legătură a reclamanților cu minora deși aceștia doreau să o adopte.
Instanța de fond a reținut din referatul de audiere a minorei că aceasta suferă profund din cauza faptului că nu i s-a permis să o revadă pe reclamantă și cu prilejul audierii copilul vorbea printre lacrimi solicitând să rămână cu.
Prima instanță a apreciat că reclamanților trebuie să li se creeze posibilitatea de a avea legături personale cu copilul, în mod firesc, fără a se simți stânjeniți de prezența celuilalt asistent maternal, prin menținerea acestor legături, fetița beneficiind în continuare de grija și afecțiunea de care a avut parte anterior.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Direcția Generala de Asistenta Sociala si Protecția Copilului motivând că în mod greșit prima instanță a admis acțiunea reclamanților, fără a lua în calcul și prev. art. 2 și 3 din Legea 272/2004 care menționează că interesul superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care-i privesc.
S-a mai motivat că prima instanță a luat în considerare ca probe declarațiile: medicului de familie, a educatoarei, a preotului și primarului, deși acestea sunt probe extrajudiciare, persoanele în cauză fiind beneficiarele sponsorizărilor făcute de familia și nu a luat în considerare evaluarea psihologică înregistrată sub nr. 42774/3.10.2007 întocmită în prezența psihologului -director la Fundația " Sociale".
Prin decizia civilă nr. 549/17.09.2008 pronunțată de Tribunalul Iașia fost admis apelul promovat de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului I împotriva sentinței civile nr. 2611/26.02.2008 pronunțată de Judecătoria Iași care a fost schimbată în tot în sensul respingerii acțiunii promovate de reclamanții și privind legăturile personale cu minora.
Pentru a se pronunța în acest sens tribunalul a reținut următoarele:
Minora, are vârsta de 8 ani, iar în perioada 2002-2007 intimata a luat-o în îngrijire, în calitate de asistent maternal profesionist, și în prezent minora se află în îngrijirea unui alt asistent maternal profesionist și anume, în baza sentinței civile 1145/ 8 iunie 2007 a Tribunalului Iași, prin care s- dispus înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgență, luată de Direcția Generala de Asistenta Sociala si Protecția Copilului prin Decizia 85/11.05.2007, ca urmare a suspendării atestatului 811/2005 de asistent maternal profesionist lui.
Se mai reține că familia mai are un fiu, potrivit fișei de evaluare psihologică a fam. si, (filele 30-31 dos. fond) care locuiește împreună cu bunicii săi iar în ce privește latura afectivă se simte puțin singur, mai ales acasă.
În mod greșit prima instanță a reținut că reclamanții pot avea relații personale cu minora, și o pot vizita atâta timp cât din probele dosarului rezultă o altă situație de fapt.
Declarațiile extrajudiciare depuse la dosar la filele 6,7,9,15,16 (preotul paroh, primarul comuna, medicul familiei și educatoarea de la Grădinița din comuna ) și tabelele cu cetățenii din comuna în care-și menționează acordul cu adopția minorei de către familia nu au relevanță în cauză, atâta timp cât referatele întocmite de către Direcția Generala de Asistenta Sociala si Protecția Copilului menționează că intimata se afla sub influența băuturilor alcoolice ( fila 50 - dosar fond ) atunci când erau făcute vizite la domiciliul fam., scopul fiind de evaluare a asistenților maternali profesioniști.
Evoluția minorei rezultă din referatul întocmit de apelantă la 19.06.2007 (fila 54 - dos. fond), prin raportul de vizită la domiciliul asistentei maternale profesioniste, minora îmbunătățindu-și vocabularul, eliminând treptat expresiile obscene însușite în mediul familial anterior și pare mai sigură pe sine și încrezătoare, fiind comunicativă și zâmbitoare.
Potrivit biletului de externare emis de Spitalului Clinic de Psihiatrie "Socola" I (fila73 dosar fond) minora, a fost diagnosticată cu anxietate latentă cu agresivitate în scop de autoapărare,imaturitate emoțională, negativism, dificultăți de adaptare, (simptomatologie declanșată și întreținută de primul plasament familial).
Consumul de alcool al reclamantei, este menționat și în declarația martorei, dată în fața instanței de fond, persoană care efectua evaluarea lunară a asistentului maternal, mențiune făcută și de către psihologul la evaluarea din 3.0ct. 2007 privind familia dar și minora, atunci când a fost audiată de către instanță în Camera de Consiliu în baza disp. art. 24 al. 2 din Legea 272/2004, când a precizat că mama consuma băuturi alcoolice, după care dormea iar minora rămânea singură.
Echilibrul de interese în joc trebuie să țină cont de interesul copilului căci acesta este cel care trebuie să accepte familia cu care intră în relații și nu invers.
Din probele dosarului și în mod special din declarația minorei dată în Camera de Consiliu care a precizat că la fam. a fost bătută și că dorește să fie crescută la familia la care este în prezent, nu rezultă o legătură puternică de afecțiune între minoră și reclamanți pentru a se stabili un cadru prielnic unor legături personale cu aceasta.
Convențiile internaționale în materia protecției și a drepturilor copiilor lasă autorităților o libertate de apreciere cu privire la vârsta la care copilul poate fi considerat suficient de matur pentru ca dorințele sale să fie luate în seamă.
Chiar dacă la dosarul cauzei există declarația apelantei că a cerut încadrarea minorei în grad de handicap grav, existând și un certificat de încadrare al copilului în grad de handicap, valabil 6 luni de la data eliberării si anume 20 nov. 2007, emis de Comisia pentru Protecția Copilului I, instanța a perceput personal starea emoțională a minorei atunci când a audiat-o și apreciază că la vârsta de 8 ani, chiar dacă a fost timorată la începutul momentului audierii, aceasta a putut relata pe deplin conștientă situația afectivă dintre ea și reclamanți, precizând că la părinții la care se află acum este mai bine decât lamama și.
În speță sunt puse în discuție interesele reclamanților și ale minorei.
Din punctul de vedere al minorei nu este justificată crearea, împotriva voinței ei, de relații afective cu persoane cu care nu este unită printr-o legătură biologică și pe care nu le percepe ca fiind o familie.
Deși dorința reclamanților este legitimă și urmărește să creeze o relație de atașament. de afecțiune prin întreținerea de legături cu minora, ea nu se poate bucura de o protecție absolută în virtutea art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în măsura în care intră în conflict cu refuzul minorei de a stabili o relație.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mai multe cauze ( împotriva Italiei din 16 nov. 1999) că-n virtutea aspirațiilor reclamanților de a dezvolta legături de atașament, de a menține o atmosferă de familie, dreptul acestora este limitat de interesul superior al copilului.
Pentru aceste considerente, tribunalul a constatat că apelul este întemeiat și în consecință l-a admis, a schimbat în tot sentința recurată în sensul că a respins acțiunea reclamanților.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții și criticând-o pentru greșita aplicare a legislației românești și internaționale referitoare la drepturile copilului. Astfel, soluția tribunalului a fost fundamentată pe declarația dată de minoră, în fața instanței de apel, reținându-se că nu există o legătură puternică de afecțiune între minoră și recurenți care să asigure un cadru prielnic unor legături personale cu aceasta. Nu s-a menționat în procesul verbal de audiere dacă în afară de judecător, la audiere a asistat și actuala asistentă maternală sau nu reprezentant al
Instanța nu a pus sub semnul întrebării cele relatate de minoră deși acestea erau în totală contradicție cu relatările minorei de la instanța de fond, ce dovedește că are o personalitate ușor influențabilă sub acțiunea unor persoane din mediul în care minora trăiește zi de zi.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iaf ormulat întâmpinare în termenul prev. de art. 308 al. 2 Cod procedură civilă solicitând respingerea recursului motivat de faptul că soluția este legală și temeinică, instanța analizând corect tot materialul probatoriu existent la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate cât și a dispozițiilor legale operante în cauză, Curtea reține următoarele:
Art. 14 din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, statuează asupra dreptului copilului de a menține legături personale cu ambii părinți, cu rudele și cu alte persoane față de care a dezvoltat legături de atașament, atât timp cât asemenea legături nu sunt contrare interesului său.
Din analiza dispoziției legale menționate reiese că ea a fost edictată în vederea protejării interesul superior al copilului care a dezvoltat un atașament ridicat față de alte persoane decât membrii familiei sale.
În speță, reclamanții recurenți aveau sarcina probei, conform disp. art. 1169 Cod civil, în sensul demonstrării faptului că între ei și minora născută la 23.02.2000 s-au dezvoltat relații de atașament și că, ar fi în interesul superior al acesteia să se mențină relații personale și contacte directe întrucât acestea ar fi de natură a contribui la dezvoltarea sa armonioasă din punct de vedere fizic, spiritual, mintal, moral și social.
Situația de fapt a fost corect reținută de instanța de apel.
În cauză nu se mai poate discuta de existența unui atașament al copilului față de persoana recurenților.
Contextul situațional particular al cauzei relevă împrejurările extreme ce au determinat mutarea minorei la un alt asistent maternal profesionist cât și refuzul minorei de a-i vedea pe recurenți.
Prin sentința civilă nr. 1145/08.06.2007 pronunțată de Tribunalul Iașia fost admisă cererea reclamantei I și s-a dispus conform art. 66 alin. 2 Legea 272/2004 înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgență luată de reclamantă prin decizia nr. 85/11.05.2007 cu cea a plasamentului la asistentul maternal profesionist a copilului născută la 23.02.2000 în I, fiica lui G și. Instanța a avut în vedere faptul că în urma evaluărilor lunare efectuate de I la domiciliul asistentului maternal profesionist s-a constatat că aceasta, de fiecare dată, se afla sub influența băuturilor alcoolice (filele 44-45 dosar Judecătoria Iași ) minora fiind total neîngrijită și locuind într-o cameră unde nu era căldură.
Din aceste considerente la data de 12.06.2007 Consiliul Județean I -Comisia pentru Protecția Copilului Iad ispus suspendarea atestatului nr. 811/19.04.2005 a asistentului maternal profesionist.
În raportul de evaluare trimestrială înregistrat sub nr. 43469/9.10.2007 la Consiliul Județean I s-a consemnat faptul că minorul a fost crescut de către bunica paternă până la vârsta de 16 ani, timpul petrecut de acest minor cu părinții fiind limitat.
Recurenta a declarat, la acel moment, că fiul său vine acasă "din când în când" și că nu are -la părinții săi - o cameră a sa, ori alte obiecte personale (33 dosar Judecătoria Iași ). Rezultă astfel că recurenții nu sunt preocupați de unicul lor copil însă pretind existența unei strânse legături cu minora.
Examenul medical efectuat minorei la Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" I evidenția, la data de 19.10.2007, o dezvoltare psihocongenitivă la nivelul deficienței mentale ușoare, anxietate latentă cu agresivitate în scop de autoapărare, imaturitate emoțională, negativism, dificultăți de adaptare, simptomatologie declanșată și întreținută de primul plasament familial ( 73 dosar Judecătoria Iași ).
Toate aceste împrejurări sunt de natură a crea instanței convingerea că cele declarate de minoră cu ocazia audierii în fața instanței de apel - că a fost bătută la familia, că mama consuma băuturi alcoolice după care aceasta adormea iar minora rămânea singură și că dorește să fie crescută la familia la care se află în prezent -sunt conforme cu realitatea și nu constituie o poziție subiectivă a unui copil ușor influențabil de persoanele din mediul în care se află la un anumit moment dat.
Examinarea psihologică a minorei în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie Socola I, a evidențiat, la data de 04.02.2008, randament intelectual global caracterizat de o funcționalitate pozitivă în procesarea achizițiilor, ceea ce conduce spre ideea că mediul în care se află în prezent îi este favorabil unei dezvoltări normale și echilibrate.
În mod corect a reținut tribunalul că dorința reclamanților, deși este legitimă și urmărește crearea unor relații de atașament, de afecțiune prin întreținerea de legături cu minora, nu poate fi analizată fără a fi corelată cu punctul de vedere al minorei, respectiv acela de refuz al unor asemenea relații.
Pe lângă aceste considerente de fapt și de drept particulare speței, Curtea are în vedere și dispozițiile art. 8 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale ce reglementează dreptul persoanei la viața de familie, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului creată în aplicarea acestor dispoziții.
După cum menționează Curtea Europeană în hotărârea sa Marckx contra Belgiei, garantând dreptul la respectarea vieții de familie, articolul 8 presupune existența unei "familii". Simpla dorință de a întemeia o familie, îndeosebi pe calea adopției, nu este așadar protejată de art. 8 al CEDO, în temeiul vieții de familie, aspect ce transpare din hotărârea Frette contra Franței.
În consecință, dorința recurenților de a adopta pe minoră, tabelele întocmite și care conțin numele cetățenilor din comun a care își exprimă acordul în legătură cu adopția minorei de către familia, sunt irelevante sub aspectul în discuție.
Față de cele ce preced Curtea reține că între recurenții reclamanți și minora nu s-a dovedit existența unei relații de atașament așa cum cere expres art. 14 din Legea 272/2004.
Pe de altă parte, stabilirea unor astfel de legături ar fi contrară interesului superior al minorei deoarece, în acea familie aceasta nu a beneficiat de un tratament corespunzător, ceea ce a și dus la scoaterea ei, în regim de urgență, din acel mediu.
Constatând că nu este operant motivul de modificare prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă urmează ca în baza disp. art. 312 Cod procedură civilă să fie respins recursul promovat de reclamanții și, împotriva deciziei civile nr. 549/17.09.2008 a Tribunalului Iași care va fi menținută ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 549 din 17 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.12.2008
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
24.12.2008
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Ghideanu AncaJudecători:Ghideanu Anca, Susanu Claudia Dumitrescu Daniela
| ← Stabilire program vizitare minor. Decizia 169/2008. Curtea de... | Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... → |
|---|
