Stabilire program vizitare minor. Decizia 169/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 169
Ședința publică de la 04 decembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Susanu Claudia
JUDECĂTORI: Susanu Claudia, Ghideanu Anca Scripcariu Gabriela
- -
Grefier: - --
Pe rol judecarea cauzei - Minori și familie - privind pe recurenta, domiciliată în V, str. - -,. 306,. B,. 3,. 4, jud. V în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect - stabilire program vizitare minor, încuviințare legături părintești - recurs împotriva deciziei civile nr. 70/A/06.05.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta asistată de avocat și intimatul. Lipsește reprezentantul legal al autorității tutelare Primarul Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Avocat pentru recurenta, depune înscrisuri medicale în susținerea recursului și comunică un exemplar și intimatului.
Interpelat, intimatul arată că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua cunoștință de înscrisuri.
Nemaifiind alte cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată se acordă cuvântul la dezbateri.
Av. pentru recurenta, având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei instanței de apel în sensul încuviințării ca reclamantul să păstreze legături personale cu minora astfel:
- o dată la două săptămâni, sâmbăta sau duminica, între orele 9 - 19;
- a treia zi de C și a treia zi de Paști;
- în vacanța de vară 2 săptămâni în luna iulie și 1 săptămână în luna august.
Consideră că cererea formulată de reclamant este de natură a perturba programul minorei care este elevă și are nevoie de timp pentru lecții, odihnă și relaxare. Chiar dacă practica judiciară în materie este constantă în sensul că prevederile art. 43 alin. ultim din Codul Familiei stabilesc că părintele divorțat, căruia nu i s-a încredințat copilul, păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, acest drept urmează a fi exercitat în așa fel încât să nu aibă o influență negativă asupra creșterii copilului.
Arată că intimatul locuiește într-un apartament cu o cameră închiriat și nu beneficiază de condițiile necesare pentru ca minora să rămână peste noapte.
În acest sens s-au depus de către recurentă înscrisuri medicale din care rezultă că minora a avut de suferit din cauza condițiilor de la domiciliul tatălui, întorcându-se la mamă foarte obosită, contacta deseori viroze, acuza dureri de cap și stomac, iar hainele îi miroseau puternic a fum de țigară.
Pentru motivele expuse apărătorul recurentei solicită admiterea recursului.
Intimatul, având cuvântul, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârilor pronunțate ca fiind temeinice și legale.
Arată că poziția pârâtei este contradictorie întrucât pe de o parte afirmă că a avut o atitudine îngăduitoare în ce privește relația dintre tată și minoră iar pe de altă parte afirmă că tatăl are un comportament ce poate avea consecințe dăunătoare asupra copilului.
Stabilirea și respectarea unui program de vizită este în interesul copilului întrucât,în acest moment, relația tată-fiică este la dispoziția pârâtei-recurente care, contrar susținerilor nu permite tatălui să-și vadă fiica. Arată intimatul că prezența sa la serbările fetiței s-a datorat doar faptului că a avut o bună colaborare cu personalul de la grădiniță și acum și cu cel de la școală și nu faptului că a fost anunțat de recurentă așa cum se susține. Minora este însoțită la serbări doar de bunica maternă nu și de mama sa.
Intimatul arată că relația tată-fiică este un apropiată că intenția sa nu este aceea de a afecta în mod negativ programul de studiu al copilului și nici de a se abate de la reguli întrucât nu dorește să dea nici un motiv care să ducă împiedicarea acestor întâlniri.
Menționează că locuiește într-un apartament închiriat dar acesta nu este un motiv pentru a rupe relația cu fiica sa. De altfel, în apartament există toate condițiile necesare pentru ca fetița să se simtă bine și în siguranță.
Arată că toate aspectele menționate de recurentă nu sunt decât încercări disperate de a crea o imagine defavorabilă și că în realitate intimatul este o persoană cu principii morale atât în cadrul instituției de învățământ unde profesează cât și în viața particulară.
Intimatul depune concluzii scrise și solicită respingerea recursului și menținerea hotărârilor pronunțate ca fiind legale ți temeinice.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.
După deliberare
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 168/17.01.2008 Judecătoria Vasluia admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta.
A încuviințat ca reclamantul să aibă legături personale cu minora - a, născută la data de 15.08.2001 și stabilește următorul program:
- o dată la două săptămâni, de sâmbăta de la ora 10.00 până duminica la ora 18.00, cu obligația de aor eaduce pe minoră la domiciliul pârâtei;
- o săptămână în vacanța de iarnă, în prima săptămână;
- o lună în vacanța de vară, luna august;
- a II-a zi de C și a II-a zi de Paști.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 948/12.04.2004 s-a desfăcut prin divorț, căsătoria părților și i s-a încredințat pârâtei spre creștere și educare minora a-. Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că ambele părți, în egală măsură, sunt preocupate de creșterea, educarea și întreținerea fetiței. de atașament dintre reclamant și a fost confirmată de martorii audiați. De altfel, pârâta nici nu a contestat acest aspect. După cum nu a contestat faptul că reclamantul este un bun părinte, interesat de fiica lui, implicat în viața acesteia, sub toate aspectele.
Măsurile luate potrivit dispozițiilor art. 43 din Codul Familiei, între părinții divorțați și copii trebuie să nu stânjenească în vreun mod procesul de creștere și dezvoltare a minorei și trebuie, pe cât posibil, ca timpul petrecut cu fiecare părinte să fie egal.
Dispozițiile art. 14 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, reglementează dreptul copilului de a menține relații personale și contacte directe cu părinții precum și alte categorii de persoane iar art. 16 din aceeași lege reglementează și dreptul copilului de a menține relații personale și contacte directe cu ambii părinți în situația în care copilul a fost separat de unul din părinți. La stabilirea programului de vizitare se va avea în vedere faptul că exercitarea acestui drept nu este de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a minorei, astfel încât se va permite ca minora să rămână și peste noapte la reclamant, acesta prezentând garanții că se va ocupa de minoră ca un bun părinte. Mai mult, martora -, medic de profesie, a declarat că minora se îmbolnăvea în egală măsură și atunci când era în îngrijirea pârâtei, afirmațiile pârâtei conform cărora fetița se îmbolnăvea atunci când era luată de reclamant fiind astfel infirmate.
Pentru ca minora să petreacă sfârșitul de săptămână cu fiecare dintre părți, se va admite în parte cererea reclamantului, în sensul că se va încuviința ca acesta să petreacă de două ori pe lună sfârșitul de săptămână împreună cu minora. Este echitabil ca fiecare dintre părți să beneficieze de prezența minorei în aceste zile în care nu se merge la serviciu. S-a avut în vedere la stabilirea programului de vizitare că timpul petrecut în prezența minorei să fie egal pentru ambii părinți, să nu fie fragmentat în vacanța de vară (20 iulie - 20 august, așa cum a solicitat reclamantul), cu ocazia sărbătorilor creștine să petreacă cea de-a doua zi, știut fiind că a III - a zi este zi lucrătoare.
Din referatul de anchetă socială depus la dosarul cauzei rezultă că la adresa reclamantului la care va sta minora îi sunt asigurate condiții foarte bune pentru desfășurarea programului de vizitare.
Având în vedere aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 43 din Codul familiei, instanța de judecată urmează să admită în parte cererea formulată de reclamant, așa cum a fost precizată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Nu s-a opus nici un moment ca reclamantul să aibă legături părintești cu minora
Relația cu minora a fost sporadică deși a avut toată libertatea și bunăvoința în acest sens. Nu numai că nu s-a opus dar în diverse rânduri i-a solicitat ca măcar telefonici să-i împărtășească minorei câteva gânduri precum și să fie prezent la toate serbările care aveau loc în cadrul unde este înscris copilul.
Prin sentința civilă nr. 948 din 12.04.2006 minora i-a fost încredințată spre creștere și educare, exercitându-și drepturile și îndatoririle părintești potrivit cu interesele acesteia.
Între ele există o relație bună, fiind legați afectiv. În timp ce reclamantul doar se lăuda că se implică în diferite activități și jocuri specifice vârstei copilului.
Prin decizia civilă nr. 70/A/06.05.2008 pronunțată de Tribunalul Vasluia fost respins apelul formulat de împotriva sentinței civile nr. 168/17.01.2008 a Judecătoriei Vaslui, care a fost păstrată.
Pentru a se pronunța în acest sens instanța de apel a reținut următoarele:
Modalitatea de realizare de către tată a legăturilor personale propusă de apelantă, nu este în interesul minorei -
Motivele pentru care apelanta se opune ca fetița să rămână la domiciliul tatălui, nu sunt justificate.
Rezultă din probele administrate în cauză, respectiv referatul de anchetă socială din 14.01.2008, declarațiile martorului propus de pârât și - propus de reclamantă, pe de o parte că intimatul locuiește într-un apartament, bine mobilat și utilat corespunzător, în condiții de igienă racordat la sistemul automatizat de încălzire, că acesta fumează în medie 2 țigări pe zi și niciodată în prezența copilului, care își dorește să rămână peste noapte cu tatăl său, iar pe de altă parte că este o persoană echilibrată și responsabil.
Martora a mai precizat că apelanta nu este de acord cu rămânerea copilului, pe timp de noapte, la domiciliul tatălui deoarece apartamentul are un singur dormitor iar vârsta fetei, impune să doarmă în cameră separată.
O asemenea justificare nu poate fi însă acceptată, în condițiile în care intimatul locuiește singur iar la vârsta de 7 ani, un copil poate dormi în aceeași cameră cu unul din părinți, fără ca prin aceasta să-i fie periclitată dezvoltarea armonioasă.
De asemenea, conform programului stabilit de prima instanță și apelanta va petrece cu fetița prima zi de C, astfel încât și sub aceste aspecte critica este neîntemeiată.
Într-adevăr ziua de naștere a copilului se situează în intervalul în care va locui cu tatăl său.
Având în vedere faptul că în majoritatea timpului apelanta se bucură de prezența precum și disponibilitatea intimatului ca de ziua ei fetița să stea cu mama iar seara cu el, sub acest aspect nu se impune reformarea hotărârii pronunțată de prima instanță.
Este evident că implicarea ambilor părinți în creșterea și educarea minorei, nu este decât în interesul acesteia.
Conform înscrisului,Caracterizare(fila 62 dosar fond), ca profesor de informatică, intimatul a dovedit tact pedagogic având o bună pregătire în acest sens. manifestă răbdare și înțelegere în relația cu elevii, posedă capacitate de comunicare, fiind o persoană responsabilă și integră.
În același timp și apelanta se bucură de aprecierea colectivului ca profesor de matematică, devenind așa cum rezultă din înscrisul,Caracterizare" emis de Liceul Teoretic, " V (fila 57), abilități de comunicare și tact pedagogic în relația cu elevii. Aceste înscrisuri ale părților trebuie relevate și față de propriul copil, astfel încât acesta să se simtă împlinit în relația sa cu ambii părinți.
Pentru considerentele arătate în baza art. 296 Cod procedură civilă tribunalul a respins apelul formulat de pârâta împotriva sentinței civile nr. 160/2008 a Judecătoriei Vaslui pe care a păstrat-
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, susținând că programul de relații personale cu minora, în maniera în care a fost admis de cele două instanțe, este de natură a afecta grav interesele minorei.
Astfel încuviințarea legăturilor personale cu minora o dată la două săptămâni, de sâmbătă de la ora 10,00 până duminică la orele 18,00 este de natură a perturba programul zilnic al minorei, care merge la școală și are nevoie de continuitate în programul de studiu, respectiv cel de odihnă, masă și relaxare.
Procedând în această manieră, instanțele au încălcat disp. art. 43 Codul familiei, dreptul recunoscut reclamantului-intimat fiind de natură a influența negativ creșterea copilului.
Greșit a fost stabilit program de vizitare a doua zi de Paști și a doua zi de C, modalitatea aceasta împiedicând efectuarea unor deplasări ale recurentei, însoțită de minoră, înafara orașului
Susține că ar fi oportună stabilirea programului de vizitare a treia zi de Paști, respectiv de
Solicită modificarea programului stabilit pentru perioada vacanțelor de vară, pentru a i se da posibilitatea ca, în data de 15 august, când este ziua minorei, să poată sărbători împreună, momentul aniversar.
Menționează că ar fi de acord cu următorul program: odată la 2 săptămâni; sâmbăta sau duminica între orele 9-19,00, a treia zi de C și a treia zi de Paști în vacanța de vară - 2 săptămâni în luna iulie și o săptămână în luna august.
În dovedirea motivelor de recurs a solicitat proba cu înscrisuri, care au fost depuse la dosarul cauzei și comunicate intimatului.
Intimatul, deși s-a prezentat în instanță, nu a formulat întâmpinare în conformitate cu disp. art. 308 Cod procedură civilă. La ultimul termen de judecată a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului promovat de pârâtă.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate dar și a dispozițiilor legale operante în cauză, Curtea reține următoarele:
Exercițiul drepturilor și îndatoririlor părintești se realizează de regulă, într-un mediu familial, care presupune prezența permanentă a părinților alături de copilul lor, în cadrul instituției căsătoriei.
Desfacerea căsătoriei prin divorț nu trebuie să ducă la prejudicierea în vreun fel a dreptului copilului de a beneficia și pe viitor de drepturile și îngrijirea care să-i asigure dezvoltarea fizică, spirituală, mintală, morală și socială, pe cât posibil în aceleași condiții de care a beneficiat în perioada în care ambii părinți s-au aflat alături de el.
căsătoriei ca urmare a divorțului, separarea vieții foștilor soți duc la măsura încredințării copilului unuia sau altuia dintre ei.
Aceasta are drept consecință "scindarea ocrotirii părintești". Art. 43 alin. 1 și 3 Codul familiei, stabilește cum se repartizează drepturile și obligațiile care revin celui căruia i-a fost încredințat copilul și celui căruia nu i-a fost încredințat, cu ca această scindare care produce o schimbare în condițiile de viață ale copilului, să îl afecteze cât mai puțin posibil și să asigure ocrotirea intereselor acestuia, dar și a intereselor firești ale părinților.
Prevederi legislative relativ recente - art. 14 din Legea nr. 272/2004 statuează asupra dreptului copilului de a menține legături personale cu ambii părinți, cu rudele și cu persoane față de care a dezvoltat relații apropiate, atât timp cât asemenea legături nu sunt contrare interesului său.
În stabilirea unui program de legături personale, instanța trebuie să se călăuzească după interesul superior al minorului, noțiune ce prezintă un caracter complex și vizează întregul context situațional, respectiv de împrejurări privind vârsta și sexul copilului, atașamentul acestuia față de părintele căruia nu i-a fost încredințat, moralitatea și posibilitățile materiale ale acestuia din urmă.
În speță s-a dovedit de recurentă că menținerea legăturilor personale dintre minoră și tatăl acesteia în maniera stabilită de instanțe ar fi de natură a dăuna interesului superior al copilului.
Contextul situațional particular al cauzei, respectiv vârsta minorei și faptul că aceasta este elevă în clasa I, fiind înscrisă și la cercurile de " modern" - profesor coordonator -, "Muzică ușoară vocală și instrumentală" - prof. coordonator A, "" - prof., activități ce se desfășoară sâmbăta și duminica, sunt de natură a evidenția necesitatea unei continuități în programul de învățătură, odihnă și relaxare al minorei, aspect ce se poate realiza doar prin stabilirea unui program de relații personale cu minora ce să se realizeze o dată la două săptămâni, în ziua de sâmbătă, între orele 9-19,00, cu obligarea reclamantului de a readuce copilul la domiciliul pârâtei.
Pe lângă aceste considerente de fapt și de drept particulare speței, Curtea are în vedere și disp. art. 8 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale ce reglementează dreptul persoanei la viața de familie, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului creată în aplicarea acestor dispoziții. Din această perspectivă, Curtea apreciază că este în interesul minorei, dar și al reclamantului-intimat din cauză, de a avea o viață de familie, deziderat ce se poate realiza numai prin menținerea legăturilor personale în mod efectiv. de familie presupune, în primul rând, posibilitatea ca membrii acesteia să se bucure unul de prezența celuilalt, fiind evident că în interesul minorei este să se afle cât mai mult timp posibil cu ambii părinți, pentru a se dezvolta echilibrat și armonios, atâta timp cât nu este periclitată dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală. Dreptul părinților de a se bucura de prezența copilului în perioada sărbătorilor și a vacanței de vară trebuie recunoscut de o manieră echilibrată.
Față de cele anterior expuse, este operant motivul de modificare prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, iar în baza disp. art. 312 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă va fi admis recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 70/A/06.05.2008 a Tribunalului Vaslui care va fi modificată în tot în sensul admiterii apelului și schimbării în parte a sentinței civile nr. 168/17.01.2008 a Judecătoriei Vaslui, în sensul încuviințării ca reclamantul să aibă legături personale cu minora o dată la două săptămâni, în ziua de sâmbătă orele 9-19,00, în a II-a zi de Paște și a II-a zi de Caf iecărui an cu număr par și a III-a zi de Paște și a III-a zi de Caf iecărui an cu număr impar, precum și câte o lună în vacanța de vară, respectiv luna iulie în anii cu număr par și luna august în anii cu număr impar.
Vor fi păstrate restul dispozițiilor sentinței vizând admiterea în parte a acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâta împotriva decizie civile nr. 70/A din 6 mai 2008 Tribunalului Vaslui, hotărâre pe care o modifică în tot.
Admite apelul formulat de pârâta împotriva sentinței civile nr. 168 din 17 ianuarie 2008 Judecătoriei Vaslui, hotărâre pe care o schimbă în parte, în sensul că încuviințează ca reclamantul să aibă legături personale cu minora o dată la două săptămâni, în ziua de sâmbătă între orele 9,00 și 19,00 cu obligația readucerii copilului la domiciliul pârâtei, în a II-a zi de C și a II-a zi de Paște a fiecărui an cu număr par și în a III-a zi de C și a III-a zi de Paste a fiecărui an cu număr impar, precum și câte o lună de vacanță de vară, respectiv luna iulie în anii cu număr par și luna august în anii cu număr impar.
dispozițiile sentinței vizând admiterea în parte a acțiunii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04 decembrie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Ghideanu Anca Scripcariu Gabriela
Grefier,
-
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:,
-
18.12.2008
2 ex.-
Președinte:Susanu ClaudiaJudecători:Susanu Claudia, Ghideanu Anca Scripcariu Gabriela
| ← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia... | Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 176/2008. Curtea... → |
|---|
