Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 23/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 23/
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Bacsin
JUDECĂTOR 2: Luminita Cristea
JUDECĂTOR 3: Anica Ioan
Grefier - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de reclamantul, cu domiciliul în comuna județul V împotriva deciziei civile nr.124/02.06.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul civil nr-.
La apelul nominal a răspuns pentru recurentul-reclamant, lipsă, av.- în baza delegației depusă la dosar, lipsă fiind intimații și PRIMĂRIA COM. TĂTĂRANU.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Intrebat fiind recurentul despre domiciliul intimatei, acesta răspunde că acolo unde a fost citată aceasta este domiciliul legal și că este plecată în Italia. Singura dovadă este adresa de la Poliție din care reiese că aceasta este plecată în Italia. Mama nu are nici un copil acolo cu ea. Celălalt copil este în țară.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții în dezbateri.
Apărătorul recurentului menționează că s-a formulat recurs în temeiul disp.art.304 pct.9 pr.civilă. In opinia acestuia apelul s-a judecat cu aplicarea greșită a disp.art.2, 6, 24 al.1 lit.h, i din Legea nr.272/2004 privind interesul superior al copilului, în ceea ce privește ascultarea copilului de 9 ani. Minora a locuit cu tatăl ei iar în momentul pronunțării divorțului și încredințării minorei mamei acesteia, minora nu a mai locuit nici un moment la domiciliul mamei sale. Din actele depuse la dosar, referatul de anchetă socială, adresa nr.47/3039/09.11.2009 a Postului de Poliție Tătăraru, sentința civilă nr.3467/05.08.2009 la fila 2 - audiată fiind minora aceasta a precizat că dorește să rămână la tată. Dacă se iau în considerare actele mai sus menționate reiese că minora locuiește la tată, acesta are condiții pentru creștere și educare și dorește să rămână la tată întrucât are grijă de ea. Față de această situație având în vedere disp.art.312 alin.1 pr.civilă solicită admiterea recursului, schimbarea hotărârii de fond și de apel în sensul reîncredințării minorei, tatălui.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
---de copiat din dosar tr.vn. 13 pct.1
Prin sentința civilă nr. 1814/2 aprilie 2009, pronunțată în cauza civilă înregistrată la nr- Judecătoria Focșania respins ca neîntemeiată acțiunea pentru reîncredințare minor formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta.
Instanța de fond a reținut în fapt că prin sentința civilă nr.1605/26 martie 2008, rămasă definitivă și irevocabilă prin deciziile civile nr. 170/10 iunie 2008 Tribunalului Vrancea și 667/R/18.11.2008 a Curții de Apel Galați minorele, născută la data de 20 martie 1999 și, născută la data de 22 august 2006 au fost încredințate reclamantei spre creștere și educare.
In raport de această situație de fapt prima instanță a apreciat că de la data de 18 noiembrie 2008 când hotărârea de încredințare a rămas irevocabilă și până la data de 18 decembrie 2008 când a fost promovată prezenta acțiune a trecut o perioadă foarte scurtă de timp pentru a dispune reîncredințarea minorelor.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel reclamantul criticând-o pentru modul "simplist" în care prima instanță a motivat hotărârea și argumentul că ce l-a determinat să promoveze acțiunea de reîncredințare a minorei a fost tocmaisituația de fapt realăcă din luna aprilie 2008, data încredințării minora nu a locuit mai mult de o lună la pârâta pentru că între aceasta și copilexistă relații reci de afecțiune.
Din luna aprilie 2008 fetița locuiește la el și consideră că s-au schimbat condițiile care durează de 9 luni și nu de o lună pentru minora care refuză să locuiască la mama sa, prin hotărârea pe care instanța sesizată se impunea să o pronunțe la sesizarea sa urmând să se realizeze un act just prin legalizarea unei situații de fapt reale.
Prin decizia civilă nr.124/2009 a Tribunalului Vranceas -a respins ca nefondat apelul reținându-se următoarele:
In condițiile art.42 codul familiei, reîncredințarea minorilor impune cu deosebire schimbarea esențială a condițiilor care au fost avute în vedere de către instanță la încredințare.
In speță, relațiile de afecțiune între mamă și au făcut obiectul analizei primei judecăți și a constituit apărarea reclamantului apelant pe toate gradele de jurisdicție iar "situația de fapt reală" pretinsă că minora refuză să stea cu mama sa reprezintă în viața reală o încurajare de a se opune executării unei hotărâri judecătorești.
Impotriva deciziei civile nr.124/2009 a Tribunalului Vranceaa declarat recurs reclamantul invocând faptul că minora locuiește doar la el, refuză să stea cu mama sa, între mama și minoră relațiile sunt reci și lipsite de orice afecțiune.
Refuzul continuu al minorei în vârstă de 10 ani de a locui la mama sa, chiar dacă instanța a încredințat-o mamei este un postulat, iar o hotărâre judecătorească trebuie să fie o reflectare a realității, nicidecum o sfidare a acesteia.
Menționează că intimata nu are posibilități materiale să o întrețină.
In recurs a solicitat administrarea probei cu acte cu care să facă dovada că intimata e plecată-n Italia fără și că aceasta a fost lăsată-n grija sa.
In ședința din 11.11.2009 a fost încuviințată proba, iar recurentul a prezentat adresa nr.47/2009 emisă de Postul de Poliție Tătăranu care confirmă situația de fapt semnalată de acesta.
Examinând actele și lucrările dosarului se constată că recursul este fondat prin prisma acestor elemente de fapt ivite pe parcursul judecății recursului.
Astfel, așa cum au reținut instanțele de judecată o reîncredințare a minorilor intervine doar când a avut loc o schimbare esențială a condițiilor care au fost avute în vedere de către instanță la încredințare.
Din adeverința emisă de Poliția Tătăranu rezultă că intimata e plecatămomentanîn Italia.
Recurentul afirmă că acesta a plecat în altă țară, fără minoră, de cca 6 luni (vezi încheierea de ședință din 7 dec.2009).
Ori, faptul că intimata e plecată pentru o perioadă mai lungă sau m ai scurtă în Italia și care este soarta minorei în această perioadă trebuie stabilit cu exactitate prin completarea probatoriului administrat în cauză: referat de anchetă socială la reședința actuală a intimatei (prin comisie rogatorie dacă e cazul).
După stabilirea cu exactitate a situației de fapt actuale se va putea trece la analiza cererii de reîncredințare a minorei.
De menționat că dacă se va constata că neexercitarea în mod direct de către mamă a obligației de creștere și educare are loc pentru o perioadă îndelungată de timp, acest fapt se încadrează în sintagma din art.42 fam. de "schimbare esențială a condițiilor care au fost avute la încredințare".
Temeiul legal al admiterii acestui recurs este art.304 pct.9 Cod procedură civilă în referire la Legea nr.272/2004 - act normativ care gravitează în jurul principiului interesului superior al minorului.
Față de considerentele de mai sus urmează a se admite recursul, a se casa decizia civilă a Tribunalului Vrancea și a se trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul civil declarat de reclamantul, cu domiciliul în comuna județul V împotriva deciziei civile nr.124/02.06.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul civil nr-.
Casează decizia civilă nr.124/02.06.2009 a Tribunalului Vrancea și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.LC-10.02.2010
Dact.MH-12.02.2010/5 ex.
Fond:
Apel:C- -
Președinte:Simona BacsinJudecători:Simona Bacsin, Luminita Cristea, Anica Ioan
| ← Incredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 93/2009. Curtea de... | Divort. Decizia 1033/2009. Curtea de Apel Oradea → |
|---|
