Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 35/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
Curtea de Apel Galați
Secția civilă
Decizia civilă nr.35/
Ședința publică din 17 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Elena Romila
JUDECĂTOR 2: Valentina Gabriela Baciu
JUDECĂTOR 3: Romeo
Grefier -
La ordine fiind judecarea recursului declarat de pârâtul G, domiciliat în comuna Păunești jud. V, împotriva deciziei civile nr.194 din 30 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
La apelul nominal a răspuns recurentul și pentru intimata, a răspuns avocat, lipsă fiind autoritatea tutelară Consiliul local al comunei Ruginești jud.V și Consiliul local al comunei Păunești jud.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că intimata a depus la instanță la data de 16.01.2008 întâmpinare în dublu exemplar.
Recurentul depune la dosar, chitanța Seria - nr. nr.- PJ din 17.01.2008, privind plata sumei de 3 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Se înmânează recurentului, copie de pe întâmpinarea depusă de intimată.
Recurentul nu solicită acordarea unui termen pentru a studia întâmpinarea primită, și solicită admiterea recursului formulat, motivând faptul că minorul a fost abandonat de intimată de 2 ori, astfel că acesta se află în prezent în îngrijirea sa unde se simte foarte bine, având toate condițiile necesare pentru creștere și consideră că pentru binele minorului acesta trebuie să rămână la el. Solicită ca minorul să-i fie încredințat, pentru considerentele arătate.
Apărătorul intimatei, solicită respingerea recursului formulat de pârât, ca inadmisibil, față de situația că acesta a declarat recurs și împotriva sentinței de fond, iar instanța de apel s-a pronunțat în apelul pârâtului, și cu privire la recursul declarat împotriva deciziei de apel, solicită a se dispune respingerea acestuia ca nefondat, întrucât intimata s-a ocupat de îngrijirea minorilor, și este legată afectiv de aceștia și chiar dacă a plecat în străinătate pentru a munci, minorii au fost lăsați în grija mamei intimatei care s-a preocupat de minori în tot acest timp. Pârâtul nu realizează venituri
astfel că nu poate să asigure minorilor un climat necesar pentru creștere și educare. Solicită față de această situație a se dispune în consecință. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele;
Prin cererea înregistrată la nr- reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul G pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună încredințarea minorului și obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere pentru acesta.
În motivare a arătat că, minorul a fost încredințat spre creștere și educare pârâtului prin sentința civilă nr.54/1.02.2006 a Judecătoriei Adjud.
Anterior pronunțării acestei sentințe minorul s-a aflat în îngrijirea mamei sale.
A mai arătat că pârâtul nu are venituri si nici bunuri proprii si nu poate asigura o dezvoltare corespunzătoare copilului.
Prin întâmpinare pârâtul a solicitat respingerea acțiunii motivat de faptul că reclamanta s-a dezinteresat de copil pe care l-a părăsit la familia din comuna Păunești, în prezent aceasta locuiește în Italia și nu intenționează să se întoarcă în țară și că în prezent trăiește în concubinaj cu altă femeie cu care intenționează să se căsătorească, putând asigura copilului condiții normale de viață.
Prin sentința civilă nr.589/7.08.2007 a Judecătoriei Adjuds -a admis acțiunea, s-a dispus reîncredințarea minorului către reclamantă, obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare de întreținere în sumă de 70 lei RON pentru minor și obligarea acestuia la plata de cheltuieli de judecată către reclamantă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul G prin care a arătat că în mod nelegal s-a dispus încredințarea minorului către reclamanta, întrucât aceasta a manifestat dezinteres fata de copil, ca are condiții corespunzătoare pentru creșterea si educarea minorului, aspect relevat si de raportul de ancheta sociala întocmit la domiciliul sau si ca este necesar sa se păstreze un climat de viață stabil pentru minor.
Prin decizia civilă nr. 194 din 30 noiembrie 2007 Tribunalul Vrancea, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul G, împotriva sentinței civile nr.589 din 7 august 2007 Judecătoriei Adjud jud.
A fost obligat apelantul G la plata sumei de 600 RON cheltuieli de judecată către intimata.
S-a reținut în motivarea deciziei că reclamanta deși este în Italia se ocupă de copil în sensul că îi trimite bani și bunuri aspect care nu trebuie neglijat în condițiile în care despărțirea de pârât a avut loc motivat de lipsurile materiale.
S-a arătat totodată că minorul are nevoie de afecțiunea mamei și de prezența surorii sale care a fost încredințată reclamantei spre creștere și educare după pronunțarea divorțului.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul G, criticând-o pentru nelegalitate pentru următoarele motive:
- din referatul de anchetă socială de la domiciliul său precum și din referințele date de conducerea școlii la care învață minorul rezultă că acesta are condiții bune de creștere și educare la tată, mama aflându-se de multă vreme în Italia, și rezumându-se la trimiterea de bani și bunuri pentru întreținere.
- instanțele nu s-au preocupat să constate condițiile pe care le oferă tatăl, motivându-și hotărârile pe afectivitatea pe care o are mama față de minor și de necesitatea de a fi alături de sora sa.
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât decizia instanței de apel este temeinică și legală și judicios motivată.
Recursul declarat de pârât este fondat, pentru următoarele considerente;
Măsura reîncredințării copilului minor spre creștere și educare de la un părinte la celălalt își găsește justificarea și poate fi luată numai atunci când se stabilește că interesele minorului o cer, adică numai când părintele în a cărui îngrijire se află nu îi mai poate asigura condițiile necesare pentru o dezvoltare corespunzătoare.
Revenirea asupra măsurii, în sensul de a se lua copilul de la părintele căruia i-a fost încredințat trebuie să aibă o justificare temeinică bazată pe motive temeinice care să demonstreze că menținerea la acel părinte ar avea consecințe dăunătoare unei bune dezvoltări fizice, creșterii și educării sale.
In caz contrar nu este indicat a se impune schimbări forțate în modul de viață cu care a fost deprins și care nu se dovedește a fi dăunător, aceasta cu atât mai mult cu cât, în speță, minorul și-a exprimat opțiunea de a locui în continuare cu tatăl său.
Motivația afecțiunii mamei și prezenta alături de sora sa sunt aspecte care au fost analizate de instanță prin sentința civilă nr. 54 din 1 februarie 2006 Judecătoriei Adjud jud. V, când s-a dispus ca minorul să fie încredințat tatălui spre creștere și educare.
Instanța de apel, deși avea posibilitatea de a administra probatorii sau de a încuviința refacerea probelor administrate de instanța de fond în condițiile art.295 în referire la art.292 cod pr. civilă, nu a procedat în acest sens, rezumându-se să-și motiveze soluția de respingere a apelului pârâtului pe situația materială a reclamantei și necesitatea ca cei doi copii rezultați din căsătoria părților să locuiască împreună.
Se impunea față de motivarea apelului, depunerea unor noi referate de anchete sociale de la domiciliile actuale ale părinților, dovezi de venituri actualizate, audierea unor noi martori care să precizeze condițiile pe care le oferă în prezent părțile, pentru creșterea și educarea minorului.
Probele administrate la instanța de fond sunt insuficiente pentru a se concluziona că s-au schimbat împrejurările care au determinat încredințarea
minorului la tată spre creștere și educare, împrejurări care să justifice reîncredințarea potrivit dispozițiilor art.44 din codul familiei.
Potrivit dispozițiilor art.312 alin.3 cod pr. civilă se poate pronunța casarea unei hotărâri atunci când modificarea hotărârii nu este posibilă fiind necesară administrarea de probe noi.
In consecință urmează a se admite recursul declarat de pârâtul G, împotriva deciziei civile nr.194 din 30 octombrie 2007 Tribunalului Vrancea.
Se va dispune casarea deciziei civile nr.194 din 30 octombrie 2007 Tribunalului Vrancea și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul G, domiciliat în comuna Păunești jud.V, împotriva deciziei civile nr.194 din 30 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 ianuarie 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red. /29.01.2008
Tehn.
2 ex./30.01.2008
fond -
apel - -
Președinte:Elena RomilaJudecători:Elena Romila, Valentina Gabriela Baciu, Romeo
| ← Stabilire paternitate. Decizia 144/2009. Curtea de Apel Bacau | Plasament. Decizia 1268/2009. Curtea de Apel Bacau → |
|---|
