Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 5/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE CIVILĂ Nr. 5/2008

Ședința publică de la 15 Ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marius Aurel Motolea

JUDECĂTOR 2: Sanda Trif președinte secție

Judecător - -

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 157/A/14.09.2007 pronunțată de Tribunalul Alba - secția civilă în Dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: - intimat Reclamant - personal și asistat de avocat ales și avocat ales pentru - recurent Pârât -, lipsă fiind aceasta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus la dosar chitanța privind plata taxei de timbru în cuantum de 3 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.

S-a înregistrat la dosar întâmpinare și împuternicirea avocațială a d-nei avocat și chitanța privind onorariul de avocat.

Se comunică un exemplar din întâmpinare cu avocata pârâtei recurente.

Avocata reclamantului intimat depune în probațiune înscrisuri în copie, întitulate: adeverința nr.6/2008 emisă de către Primăria comunei, adeverința nr. 78/19.XII.2007 emisă de Grădinița cu program prelungit nr.11 A I, contract de vânzare - cumpărare autentificat prin Încheierea nr. 856 din 29 aprilie 1997, extras-permis de conducere, contract de vânzare cumpărare olograf încheiat la 24.09.2007 privind cumpărarea autoturismului, contract de vânzare - cumpărare pentru un vehicul folosit, certificat medical nr. 1 din 10.01. 2008, o adeverință medicală nr. 2023 din 20.12.2007.

Avocata reclamantului intimat depune la dosar înscrisul întitulat dovada 67/2008 emisă de către Primăria comunei, pentru a face dovada că în comună nu există alimentare cu apă și încălzire în sistem centralizat.

părților arată că nu mai au alte cereri de formulat împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocata pârâtei recurente solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, schimbarea în parte a sentinței instanței de fond cu privire la admiterea cererii reconvențională formulată de reclamanta reconvențională cu consecința modificării orelor de vizită pentru minor în sensul restrângerii acestora.

Solicită cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru și onorariul de avocat.

Invocă nelegalitatea deciziei atacată, considerând că s-au aplicat greșit textele de lege neținând seama de interesele minorului prev. de art. 17 al.2 din Codul familiei, satisfăcând doar ambițiile părinților.

Astfel drepturile părinților nu trebuie să dăuneze intereselor minorului, în cauză fiind administrate suficiente probe cu martori și cu acte din care rezultă că programul de vizitare al minorului așa cum a fost stabilit de către instanța de fond este un program incomod, împovărător pentru minor.

Din întreaga probațiune administrată precum și din ancheta socială rezultă că pârâtul deține condiții modeste de locuit, fără apă curentă, ocupându-se cu creșterea animalelor, minorul fiind dus de către tatăl său prin târguri de animale.

Mai susține că tatăl nu a respectat programul minorului de alimentare, de somn și de tratament medical, acesta având vârsta fragedă de 5 ani, fiind foarte sensibil, bolnăvicios, anemic, urmând un tratament medical de întărire, fiind sub control medical.

Intimatul nu se arată interesat de minor, acesta fiind găsit răcit, murdar și flămând, fiind supus unui stres prea mare de schimbare de mediu care îi afectează sănătatea, iar programul de vizitare poate fi modificat în funcție de interesele minorului.

Avocata reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei atacată ca legală și temeinică, ținând seama de motivele expuse pe larg în întâmpinare.

Susține că minorul se află într-un program de învățământ preșcolar și stă la tatăl său la o perioadă scurtă de timp, unde se simte bine, trăiește în mediul său, iar viața la țară este o curiozitate pentru minor. Tatăl se ocupă de minor și pentru cimentarea relației este nevoie ca aceștia să aibă legături personale iar când părinții sunt despărțiți trebuie păstrată această legătură între părinți și copil, copilul nu trebuie să fie folosit ca o minge. Din actele depuse astăzi la dosar rezultă că reclamantul are condiții bune de locuit, iar deplasarea la nu mai este greoaie, întrucât a cumpărat un autoturism tocmai pentru a-i crea condiții optime de deplasare.

Susține că pârâta recurentă locuiește într-un mediu mic, cu chirie, unde se fumează. I se aduc acuze reclamantului intimat că este crescător de animale, dar această activitate aduce profit și bună stare materială benefică și minorului.

Solicită obligarea pârâtului recurent la plata cheltuielilor de judecată

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față;

Constată că prin sentința civilă nr. 1994/2007 pronunțată de Judecătoria Alba -I în dosar nr- a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâtei având ca obiect reîncredințarea minorului; a fost respinsă cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională împotriva pârâtului reconvențional, având ca obiect modificarea orelor de vizită.

Pe fondul cauzei judecătoria a reținut în temeiul probelor administrate în cauză (respectiv declarații de martori, anchete sociale, acte medicale, adeverințe eliberate de grădinițele nr.11 și 14 A-I) că împrejurările avute în vedere de instanță la pronunțarea sentinței civile nr.5606/2005 și prin care minorul a fost încredințat mamei spre creștere și educare, nu s-au modificat, dispunând respingerea acțiunii principale ca neîntemeiată.

Cât privește cererea reconvențională care vizează schimbarea programului de vizitare a minorului stabilit prin sentința civilă nr.1448/2006 a aceleiași instanțe, s-a reținut că aspectele invocate de reclamanta reconvențională în motivarea acțiunii nu au fost dovedite, rezultând din probele administrate în cauză că pârâtul reconvențional se ocupă corespunzător de minor atunci când acesta din urmă se află la domiciliul tatălui, ceea ce a condus la respingerea cererii.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta reconvențională aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând schimbarea în parte acesteia sub aspectul soluționării cererii reconvenționale în sensul admiterii așa cum a fost formulată.

Prin decizia civilă 157/A/14.09.2007 pronunțată de Tribunalul Alba - secția civilă a fost respins apelul declarat de pârâta reclamantă reconvențională care a fost obligată la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatului.

În motivarea acestei decizii Tribunalul a arătat următoarele:

Programul stabilit inițial prin hotărârea sus menționată a fost respectat de intimat așa cum a dispus instanța.

Din probele administrate în cauză nu a rezultat că intimatul nu s-a ocupat corespunzător de minor și că programul stabilit ar dăuna bunei lui creșteri și educări.

Conform art.43 alin.3 Codul Familiei, părintele divorțat căruia nu i s- încredințat copilul, păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta și de veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea lui profesională. Câtă vreme dreptul părintelui de a-și vizita copilul implică obligația legală de creștere, educare și supravehere, acesta nu poate fi exercitat cu eficiență în cazul în care este limitat prin restrângerea lui la câteva ore, duminica, de două ori pe lună astfel cum solicită apelanta.

În scopul respectării drepturilor ambilor părinți de a păstra relația cu minorul și implicit al respectării drepturilor copilului, atitudinea apelantei și intimatului trebuie să producă tocmai efectele pozitive menționate de prevederile art.43, 98, 100 Codul familiei și art.14 alin.1 din Decretul nr.31/1954 care urmăresc interesul superior al minorului.

Cererea apelantei este însă nejustificată în condițiile în care nu s-a făcut dovada că intimatul și-ar fi exercitat în mod abuziv dreptul de a-și vizita copilul, iar motivele invocate și reiterate în apel, nu sunt de natură a limita dreptul tatălui de a-și petrece timpul acordat de instanță, în compania fiului său, cu atât mai mult cu cât martorii audiați în cauză nu au relevat aspecte din care să rezulte o neglijență a intimatului față de minor și o lipsă de supraveghere din partea acestuia.

Criteriile de apreciere a interesului minorului nu se limitează doar la condițiile de locuit ale intimatului (astfel cum încearcă apelanta să dovedească prin adresa depusă la fila 24 din dosar) și oricum, aceasta nu constituie un aspect esențial care se impune a fi avut în vedere la analizarea unei cereri de modificare a programului de vizitare a minorului în condițiile în care nu s-a dovedit exercitarea abuzivă de către intimat a dreptului de a-și vizita copilul, situație care evident ar reclama formularea unei cereri de încetare a tulburării prin interzicerea vizitelor în anumite ore.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul schimbării în parte a sentinței civile nr.1994/2007 a Judecătoriei Alba -I, admiterea cererii sale reconvenționale și modificarea orelor de vizită pentru minorul în sensul ca intimatul reclamant să aibă legături personale cu acesta prin preluarea lui în prima și a treia duminică din lună între orele 12-16 și pe durata sărbătorii de Paști o dată la 2 ani. În drept a invocat prev. art. 304 pct. 7 și 9.civ.

Cod Penal

În motivarea recursului pârâta reclamantă reconvențională a arătat următoarele:

Instanțele au aplicat greșit textele de lege neținând seama de interesele minorului, prev. de art. 17 al.2 fam. satisfăcând doar ambițiile părinților. Consideră că programul de vizite stabilit de instanțe este împovărător pentru copil, incomod și prejudiciabil pentru acesta. Din probele administrate rezultă că intimatul are condiții modeste de locuit, fără apă curentă, ocupându-se cu creșterea animalelor, minorul fiind dus de tatăl său prin târguri de animale. Se mai arată că intimatul nu are timp pentru îngrijirea copilului care este sensibil și bolnăvicios, nu îi respectă programul de masă, deseori l-a adus înapoi răcit și murdar. Consideră că minorul este supus unui stres prea mare, schimbarea de mediu îi afectează sănătatea, astfel că interesul copilului este acela de a i se modifica programul de vizitare a tatălui.

În întâmpinarea depusă intimatul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a deciziei atacate.

Curtea de Apel examinând decizia atacată prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, constată că recursul pârâtei este nefondat, din următoarele considerente:

Interesul superior al copilului pentru dezvoltarea sa armonioasă este acela de a păstra legături cu ambii părinți iar părintele căruia nu i-a fost încredințat copilul are dreptul să aibă legături personale cu acesta, astfel cum prevăd disp. art. 43 al. 3 din fam. Aceste legături personale trebuie să asigure minorului timpul necesar pentru a-și cunoaște părintele căruia nu i-a fost încredințat și să aibă cu acesta o relație armonioasă. Această relație nu poate fi construită decât în timp iar durata vizitelor să fie suficientă ca părintele să-și poată exercita atribuțiile de educare a minorului.

Limitarea nejustificată a vizitelor minorului la părintele căruia nu i-a fost încredințat nu este în interesul superior al acestuia. În speță nu s-a dovedit că vizitele minorului la tatăl său sunt de natură a pune în primejdie creșterea și dezvoltarea sa, iar intimatul nu și-a exercitat abuziv drepturile.

De asemenea faptul că intimatul locuiește în mediul rural nu poate limita dreptul acestuia de a întreține legături personale cu minorul. Chiar dacă condițiile din mediul rural nu sunt la fel de bune cu cele din oraș, aceasta nu înseamnă că trebuie limitat dreptul intimatului de a-și vedea regulat copilul iar în aprecierea interesului superior al minorului instanțele nu trebuie să țină seama doar de condițiile materiale pe care le poate oferi un părinte.

În mod corect instanțele de fond și apel au stabilit programul de vizită al minorului, ținând seama de vârsta sa și interesul său superior.

Față de acestea, în temeiul art. 312 al. 1.civ.Cod Penal recursul pârâtei va fi respins ca nefondat.

În baza art. 274.civ.Cod Penal recurenta pârâtă va fi obligată să plătească intimatului suma de 600 lei cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 157/A/14.09.2007 pronunțată de Tribunalul Alba - secția civilă.

Obligă recurenta pârâtă să plătească intimatului suma de 600 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi 15 Ianuarie 2008.

Președinte, - - -	Judecător, - -	Judecător, - -
Grefier, - -

Red.

12 Februarie 2008

Jud. fond

Jud. apel:,

Președinte:Marius Aurel Motolea
Judecători:Marius Aurel Motolea, Sanda Trif

← Partaj bunuri comune. Jurisprudenta proces partaj. Decizia...		Stabilire program vizitare minor. Decizia 62/2008. Curtea de... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță