Stabilire program vizitare minor. Decizia 62/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 62/FM
Ședința publică din data de 19 septembrie 2008
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
PREȘEDINTE: Irina Bondoc
JUDECĂTORI: Irina Bondoc, Daniela Petrovici Paulina Georgescu
- - -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de pârâta(fostă, fostă, domiciliată în C,-, bloc 19,. A,. 45, județul C, împotriva deciziei civile nr. 168 din 3 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în C, str. - nr. 1A, -. A,. 24, județul C și autoritatea tutelarăCONSILIUL LOCAL, cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect stabilire program vizită minor.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul reclamant prin d-na avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 15966 din 8.07.2008, depusă la dosar, lipsind recurenta pârâtă și autoritatea tutelară Consiliul Local
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termenul legal, motivat și timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 4 lei, conform chitanței nr. - din 13 iunie 2008 și timbru judiciar mobil în valoare de 0,50 lei.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Întrebat fiind, apărătorul intimatului reclamant învederează că partea pe care o reprezintă locuiește în continuare în apartamentul pentru care a avut contract de închiriere, chiar dacă acest contract a expirat. Astfel, arată că intimatul reclamant nu și-a schimbat domiciliul indicat în dosar.
Instanța, față de lipsa apărătorului recurentei pârâte la primul apel nominal efectuat în ședință publică la ora 9,16, lasă cauza la a doua strigare.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică la ora 10,48 se prezintă recurenta pârâtă prin d-na avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 09751 din 2.04.2008, depusă la dosar, intimatul reclamant, personal și asistat de d-na avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 15966 din 8.07.2008, depusă la dosar, lipsind recurenta pârâtă și autoritatea tutelară Consiliul Local
Apărătorul recurentei pârâte depune la dosar adresa nr. din 17.09.2008 emisă de către Direcția Generală de Asistență Socială și protecția Copilului C, un exemplar al acestui înscris comunicându-i și apărătorului intimatului reclamant. Totodată, arată că nu mai are înscrisuri de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Apărătorul intimatului pârât învederează că nu are chestiuni prealabile de discutat sau acte noi de depus, solicitând cuvântul asupra recursului.
Instanța, luând act că nu mai sunt înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentei pârâte, având cuvântul asupra recursului, apreciază că programul stabilit pentru vizitarea minorei îi afectează acesteia starea de sănătate, având în vedere situația medicală a copilului, care urmează un tratament strict, astfel cum rezultă din înscrisurile administrate în cauză și din adresa emisă de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului C, înscris depus la acest termen de judecată. Mai arată că intimatul reclamant nu are un domiciliul stabil unde va duce copilul în programul de vizită stabilit de instanță. Dată fiind starea de sănătate a minorei, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și stabilirea unui program de vizită a minorului o dată sau de două ori pe lună, până la ora 12,00 întrucât după această ora este necesară efectuarea testului și administrarea insulinei.
Apărătorul intimatului reclamant, având cuvântul asupra recursului, apreciază că, potrivit dispozițiilor legale, părintele trebuie să păstreze legăturile personale cu copilul minor în situația în care acesta nu i-a fost încredințat spre creștere și educare. Arată că minora a fost luată de către intimatul reclamant în cadrul programului de vizită stabilit de către instanță iar minora a avut un comportament bun, relațiile dintre cei doi funcționând foarte bine. Mai arată că prin probele administrate în cauză s-a făcut dovada atașamentului intimatului față de copilul minor. Intimatul reclamant a încercat să aibă legături personale cu minora încă de la despărțirea în fapt, însă, recurenta nu i-a permis acest lucru. În ce privește profilul moral al intimatului reclamant, acesta este consolidat prin probele administrate în cauză. Astfel, arată că intimatul reclamant este de profesie preot, chiar dacă recurenta a intervenit la forurile bisericești pentru a-i fi suspendat dreptul de practicare a profesiei. Această suspendare a intervenit tocmai datorită existenței prezentului litigiu, în conformitate cu procedura bisericească. În ce privește starea de boală pe care o prezintă minora apreciază că această stare nu îi poate îngrădi dreptul intimatului de a avea legături personale cu propriul copil, care trebuie să ducă o viață normală în societate și nu trebuie să fie izolat de către mamă. Mai arată că recurenta nu a făcut dovada că intimatul nu ar putea să aibă grijă de copil în cadrul programului stabilit de instanță și apreciază că starea de sănătate a minorei nu îi poate fi afectată în prezența tatălui. De asemenea, arată că recurenta s-a recăsătorit și ar fi imoral ca intimatul să o viziteze pe minoră la domiciliul mamei, unde locuiește împreună cu actualul soț în condițiile în care intimatul deține un imobil în care locuiește cu chirie. Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca fiind legală și temeinică având în vedere că este în interesul copilului minor ca acesta să își păstreze
relațiile firești cu tatăl său. Totodată, solicită obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Apărătorul recurentei pârâte, având cuvântul în replică, învederează că este normală grija pe care o poartă recurenta față de minoră având în vedere starea de sănătate a acesteia, faptul că intimatul nu are o locuință stabilă și având în vedere că acesta nu are situația materială pentru a-i asigura copilului cele necesare dietei prescrise de medic.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
La 28.06.2006, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta pentru ca prin hotărâre judecătorească să fie obligată să-i permită să păstreze legături personale cu minora, născută din căsătoria părților, astfel: în prima și a treia săptămână din lună, la domiciliul reclamantului, de sâmbăta ora 10, până duminica la ora 18, o săptămână în perioada sărbătorilor de iarnă și o săptămână în perioada sărbătorilor de Paște și în perioada concediului de odihnă al reclamantului, în intervalul 1-15 iulie.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat stabilirea unui program de vizită o dată sau de două ori pe lună, până la ora 12, la domiciliul și în prezența mamei deoarece copilul suferă de diabet, bronșită astmatiformă și colesterolemie, fiind încadrată în categoria persoanelor cu handicap grav, copilul având nevoie de mamă ca însoțitor permanent.
Prin sentința civilă nr. 5467/08.05.2007 Judecătoria Constanțaa admis acțiunea și a obligat pârâta să permită reclamantului să păstreze legături personale cu minora în prima și a treia săptămână din lună, de sâmbătă ora 10, până duminica, ora 18, o săptămână în perioada sărbătorilor de iarnă, începând cu a doua zi de C, o săptămână în perioada sărbătorilor de Paște, începând cu a doua zi de Paște, și în perioada 1-15 iulie, în toate cele trei situații cu posibilitatea pentru reclamant de a lua minora la domiciliul său și cu obligația de aor eaduce la domiciliul mamei la finalul intervalului.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că deși copilul are grave probleme de sănătate, această stare nu este una care să impună păstrarea copilului întotdeauna la domiciliu și interzicerea relațiilor firești cu tatăl său, stânjenite de prezența mamei în cazul în care s-ar accepta solicitarea pârâtei.
Apelul declarat de pârâta (fostă ) a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 168 din 3 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța.
În apel s-a reținut că maladia copilului, deși este gravă, nu poate determina restrângerea drepturilor reclamantului de a avea legături personale cu minora și nu poate priva minora de a se bucura de perioade de timp petrecute în compania tatălui său.
S-a mai reținut că tatăl reclamant este afectat de aceeași maladie cu aceea a copilului, concluzia fiind că acesta cunoaște modalitățile de îngrijire a copilului în perioadele de criză astfel că nu-i poate pune în pericol starea de sănătate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta apelantă, susținând că instanța a reținut neîntemeiat că maladia gravă de care suferă minora - diabet zaharat insulino-dependent - nu poate restrânge drepturile intimatului de a avea legături personale cu minora.
Susține că instanța nu a avut în vedere probele administrate din care rezultă că reclamantul nu mai îndeplinește activitatea de preot, deci nu mai are venituri, nu are o locuință stabilă, că nu este conștient de boala pe care el însuși o are și că nu respectă regimul alimentar corespunzător, existând temeri că acesta nu va asigura minorei alimentația necesară și că nu are capacitatea să aibă singur grijă de minoră.
Arată că instanța nu a ținut seama de faptul că minora are permanent nevoie de un însoțitor care să-i testeze glicemia și să-i administreze prizele de insulină și nici de faptul că minora suferă și de bronșită astmatiformă și colesterolemie.
Examinând legalitatea deciziei recurate în raport de susținerile recurentei pârâte, Curtea constată că recursul formulat nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Este evident că interesul superior al copilului este acela de a păstra legături personale cu tatăl său, intimatul reclamant, iar modalitatea de exercitare a acestor legături trebuie stabilită ținându-se seama de faptul că copilul este o persoană în plină formare ale cărei trăsături, caracter și comportament sunt modelate continuu de către cei alături de care crește.
Ambii părinți au, deopotrivă, dreptul și obligația de a îndruma și supraveghea copilul, această obligație nefiind posibil a fi realizată dacă părintele nu are posibilitatea de a avea legături personale cu copilul în mod firesc, fără să se simtă stânjenit de prezența celuilalt părinte.
În speță, este evident că reclamantul ar fi stânjenit în îndeplinirea obligației sale de a îndruma și supraveghea copilul în cazul în care legăturile sale personale cu copilul ar trebui să se desfășoare permanent în prezența mamei copilului (fosta soție) sau în prezența însoțitorului (bunica maternă a copilului), starea de tensiune dintre părinții copilului care s-ar putea manifesta cu ocazia vizitelor la domiciliul recurentei pârâte putând afecta echilibrul afectiv al copilului, cu consecințe evidente asupra stării de sănătate a copilului.
Pe de altă parte, așa cum corect au reținut ambele instanțe, nu a fost dovedit în speță că tatăl copilului, afectat de aceeași maladie, nu este în măsură să se îngrijească de copil în lipsa mamei copilului. Dimpotrivă, înscrisurile medicale depuse în apel dovedesc împrejurarea că intimatul este echilibrat din punct de vedere nutrițional, astfel încât experiența sa în îngrijirea acestei boli de care suferă și minora nu poate decât să fie în beneficiul copilului.
De asemenea, instanța nu poate ignora nici echilibrul afectiv și psihic pe care intimatul i-l poate asigura fetiței, dată fiind formația acestuia, preot, la fel de important ca și dieta care trebuie asigurată copilului.
Prin urmare, neputând fi absolutizate doar nevoile materiale ale copilului, despre care nu s-a făcut dovada că nu ar putea fi asigurate corespunzător de către reclamant (tatăl deține o locuință cu chirie, obține venituri) și constatând că nu sunt motive pentru ca legăturile părintești cu tatăl să fie limitate doar la vizitele reduse la câteva ore în domiciliul mamei, această modalitate de exercitare a dreptului copilului de a fi îndrumat și supravegheat nefiind în interesul său, recursul va fi respins ca nefundat.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, la solicitarea intimatului, instanța va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul apărătorului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul civil formulat de pârâta(fostă, fostă, domiciliată în C,-, bloc 19,. A,. 45, județul C, împotriva deciziei civile nr. 168 din 3 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în C, str. - nr. 1A, -. A,. 24, județul C și autoritatea tutelarăCONSILIUL LOCAL, cu sediul în C,-, județul
Obligă recurenta la 800 lei cheltuieli de judecată către intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 septembrie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Irina Bondoc, Daniela Petrovici Paulina Georgescu
- - - -
Pt. - -
Aflată în concediu de odihnă,
potrivit dispozițiilor art. 261 alin. 2
Cod procedură civilă, semnează
Președintele instanței
Grefier,
- -
Jud. fond -
Jud. apel -,
Red./ dec. jud. -/9.10.2008
dispozitiv gref. -
2 ex./10.10.2008
Președinte:Irina BondocJudecători:Irina Bondoc, Daniela Petrovici Paulina Georgescu
| ← Reincredintare minor. Jurisprudenta. Decizia 5/2008. Curtea de... | Divort. Decizia 14/2009. Curtea de Apel Iasi → |
|---|
